E P O C A L U I

1. E P O C A L U I CONSTANTIN BRÂNCOVEANU şi DIMITRIE CANTEMIR

2. ŢĂRILE ROMÂNE în secolele XVII – XVIII • După Mihai Viteazul, domnitorii români încearcă: • să opună rezistenţă turcilor sau • să asigure prosperitatea şi pacea ţării, pentru a face faţă cererilor tot mai mari ale turcilor. • Ţările Române sunt ameninţate de tendinţele de dominaţie ale imperiilor vecine: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic (Austria) şi Imperiul Ţarist (Rusia). • Otomanii ajung să se lupte cu austriecii şi ruşii pentru supremaţie chiar pe pământul Ţărilor Române.

4. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU • domn al Ţării Româneşti, 1688 – 1714; • ajunge domn sprijinit de marea boierime; • menţine autonomia Ţării Româneşti plătind turcilor sume mari de bani → “politica pungilor cu aur” ; • dorind eliberarea ţării, încheie tratate de alianţă cu Austria şi Rusia; • turcii îşi pierd încrederea în el; • pe 15 august 1714, ziua în care creştinii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, este omorât de turci împreună cu cei patru feciori şi ginerele său; • cu ajutorul Patriarhiei Ortodoxe a Constantinopolului cadravele şi-au găsit odihnaîntr-o mănăstire greceascădin insula Halki (Turcia). • DIMITRIE CANTEMIR • domn al Moldovei, 1710 – 1711; • ajunge domn sprijinit de turci (la 15 ani a fost nevoit să plece la Constantinopol, unde a stat 17 ani, fiindgaranţia tatălui său pe lângă Înalta Poartă); • încearcă să elibereze Moldova de asuprirea turcească cu ajutorul Rusiei; • încheie un tratat secret de alianţă cu ţarul Petru cel Mare al Rusiei; • la STĂNILEŞTI, pe Prut, oastea celor doi aliaţi este înfrântă de turci; • împreună cu familia este nevoit să se refugieze în Rusia, unde moare în anul 1723; • este înmormântat la Biserica “Sfinţii Constantin şi Elena” din Moscova

5. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU Portret de de Alessandro dalla Via DIMITRIE CANTEMIR În timpul domniei

6. Imaginea lui DIMITRIE CANTEMIRpe o marcă poştală din Republica Moldova CONSTANTIN BRÂNCOVEANU Portret din 1696 găsit la Mănăstirea Muntelui Sinai (Ierusalim)

7. Dimitrie Cantemir în tinereţe Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu

8. Pictură bisericească Portret

9. SFÂRŞITUL LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU În vinerea mare a anului 1714, Constantin Brâncoveanu cu toată casa lui au fost ridicaţi de turci şi duşi la Constantinopol, fiind închişi în temniţă. Timp de 4 luni a fost supus la torturi groaznice, fiind biciuit, ars pe piept cu cârlige înroşite în foc, strâns în cătuşe şi spânzurat de picioare, pentru a recunoaşte învinuirile aduse, pentru a trece la credinţa musulmană şi pentru a aduce turcilor toate averile sale şi ale rudelor sale. La averile sale pământeşti acesta nu ţinea, învoindu-se a le da degrabă otomanilor, iar de acuzaţiile aduse s-a apărat. Dar a se lepăda de credinţa creştină domnitorul nu se putea lăsa înduplecat, chiar cu preţul vieţii sale şi a feciorilor săi.

10. Constantin Brâncoveanu, născut la15 august 1654, a fost ucis la vârsta de 60 ani, în ziua de 15 august 1714. Odată cu Brâncoveanu au mai pierit cei patru feciori şi ginerele său. În faţa morţii voievodul şi-a îmbărbătat fiii cu îndemnuri sfinte: „Fiii mei, fiii mei!Iată, toate avuţiile şi orice am avut, am pierdut! Să nu ne pierdem încă şi sufletele… Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei! Să nu băgaţi seamă de moarte. Priviţi la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi şi cu ce moarte de ocară a murit. Credeţi tare întru aceasta şi nu vă mişcaţi, nici vă clătiţi din credinţa voastră pentru viaţa şi lumea aceasta…Acum, dară, o, dulcii mei fii, cu sângele nostru să spălăm păcatele noastre.”După ce le-a îngăduit să facă o scurtă rugăciune, gâdele a tăiat dintr-o singură lovitură capul luiIanache Văcărescu, ginerele domnitorului. Apoi au fost decapitaţi în faţa ochilor îndureraţi ai părintelui lor cei patru fii, începând cu cel mai mare, Constantin, care avea 31ani. În faţa morţii, Matei, feciorul cel mic de numai 11 ani, înspăimântat, a avut un moment de frică, firească fragedei sale vârste, şi a fost gata să renunțe la creștinism: "Dă-mi voie să-mi trăiesc tinerețea. Mai bine vreau să fiumahomedan decât să mor nevinovat”. Dar fiind întărit de tatăl său ca„maibine să moară de o mie de ori dacă s-ar putea, decât  să se lepede de IisusHristos, numai pentru a trăi câţiva ani mai mult pe pământ“, copilul a spus gâdelui: „Vreau să mor creştin, loveşte!”La sfârşit a fost decapitat domnitorul care a îngenuncheat şi s-a închinat zicând:„Doamne, fie voia Ta!”

11. Martiriul Sfinţilor Brâncoveni Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului

12. Martiriul Sfinţilor Brâncoveni, frescă din Muzeul Episcopiei Slatina

13. Capetele celor şase au fost purtate de turci prin Constantinopol, în vârful suliţelor, iar trupurile lor au fost aruncate a doua zi în mare. Câţiva pescari credincioşi au căutat şi au reuşit să scoată din apă trupul domnitorului. După mărturia secretarului personal al voievodului Brâncoveanu, moaştele mucenicilor au fost înhumate în taină, cu săvârşirea cuvenitei slujbe creştineşti, la mănăstirea Maicii Domnului din insula Halki. Doamna Maria, credincioasa soţie a domnitorului martir, fiicele, ginerii şi nepoţii, care au scăpat cu viaţă, au fost închişi într-o cetate din Asia Mică, de unde s-au putut reîntoarce în ţară abia dupădoi ani. În anul 1720,doamna Mariaa strămutat rămăşiţele pământeşti ale domnitorului martirîn biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, ctitoria sa. A fost necesar ca această strămutare a sfintelor moaşte să se facă în cea mai mare taină,locul de îngropăciune fiind cunoscut la început numai în familie.

14. MORMÂNTUL CU MOAŞTELE SFÂNŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI din biserica “Sfântul Gheorghe Nou” Bucureşti

15. Doamna Maria a înzestrat această biserică cu o candelă din argint, deosebit de frumoasă, pe care a aşezat-o deasupra mormântului, iar pe marginea de sus a bulbului din mijloc a lăsat o inscriptie cu litere chirilice, însemnând de fapt pisania pe care nu a putut să o scrie pe piatra de marmură a mormântului: ”această candelă, ce s-a dat la Sfântul Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului DomnConstantin Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile,  leat 7228 (1720)”.

16. Sfinţii Martiri Brâncoveni Constantin Voievod cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei

17. Sfinţii Martiri Brâncoveni CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, împreună cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Mateişi ginerele său, Ianache Văcărescu * clucer = boier care se ocupa cu aprovizionarea curţii domneşti

18. Osemintele lui DIMITRIE CANTEMIR aduse în 1935 în România se află la Biserica Domnească "Trei Ierarhi" din Iaşi.Pe lespedea raclei sale stă scris: "Aici, întors din lunga şi pregreaua pribegie înfruntată pentru libertatea ţării sale, odihneşte Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei ". Biserica “Trei Ierarhi”

19. ŢĂRILE ROMÂNE în vremea lui Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir cunosc o strălucită afirmare culturală. • CONSTANTIN BRÂNCOVEANU • a înfiinţat tipografii unde se tipăreau numeroase cărţi româneşti,greceşti, slave şi chiar arabe, turceşti şi georgiene; • a înfiinţat Academia din Bucureşti, o şcoală superioară având ca limbă de predare greaca veche; • a creatîn arhitectură un stil caracteristic, denumit “stilulbrâncovenesc”: casele au foişoare împodobite cu motive populare, scări exterioare, colonade(şiruri de coloane) → ex.: Palatul Mogoşoaia de lângă Bucureşti, Palatul Potlogi din judeţul Dâmboviţa; • a ctitorit Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, Mănăstirea Hurezi (Horezu) din jud. Vâlcea, Mănăstirea Sâmbăta de Sus din jud. Braşov.

20. DIMITRIE CANTEMIR • a studiat în ţară şi în străinătate; • cunoaştea 11 limbi, printre care latina, greaca, • persana, turcaşi câteva limbi slave; • era un ilustru savant preocupat de probleme de matematică, istorie, arhitectură, teologie sau filosofie; • a scris lucrări istorice, geografice, literare, muzicale: ex. • - “Istoria Imperiului Otoman” (latină, apoi publicat prin grija fiului său şi în limbile engleză, franceză, germană), • - “Descrierea Moldovei” (latină), • - “Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea” (română şi greacă), • - “Cartea ştiinţei muzicale” (turcă), etc.; • a fost unul dintre marii cărturari* ai vremii; • a fost primul român ales membru al Academiei din Berlin (Germania), în 1714. * cărturar = om învăţat, savant

21. Palatul Mogoșoaia a fost construit de Constantin Brâncoveanu în “stil brâncovenesc” în localitatea Mogoșoaia, județul Ilfov, aflată la circa 15 km de centrul orașului București. Complexul conține clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeți, ghețăria și cavoul familiei Bibescu, precum și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curții. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogoș care deținea pământul pe care a fost construit.Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibescu.

22. Palatul Mogoşoaia (foişorul cu colonade)

23. COMPLEXUL BRÂNCOVENESC MOGOŞOAIA În prezent, Palatul Mogoşoaia adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească

24. Casa de oaspeţi din curtea palatului Mogoşoaia(colonade)

25. Cuhnia (bucătăria brâncovenească)

26. În afara zidului ce înconjoară curtea, dar nu în afara a ceea ce este Mogoşoaia în ansamblul său, se aflăBiserica cu hramul “Sfântul Gheorghe”.

27. PALATUL POTLOGI,jud. Dâmboviţa (în renovare) Foişorul şi scara exterioară Motive populare care împodobesc foişorul

28. PALATUL POTLOGI – Dâmboviţa este, alături de palatul de la Mogoşoaia şi de cel de la Hurezi – Argeş, reprezentativ pentru “stilul brâncovenesc”şi unul din cele mai bine păstrate edificii brâncoveneşti. Colonade

29. Pisania lui Constantin Brâncoveanu de la palatul Potlogi

30. Biserica “Sfântul Gheorghe Nou”Bucureşti Zidirea bisericii este atribuită lui Constantin Brâncoveanu, care a terminat şi desăvârşit, în stilul brâncovenesc, o construcţie deja începută.Biserica şi toate clădirile înconjurătoare au fost distruse în incendiul catastrofal din 1847. Biserica a fost refăcută ulterior, iar casele şi hanul înlocuite cu un parc generos. În apropiere se aflăkm 0 al Capitalei.

31. Biserica “Sfântul Gheorghe Nou”– astăzi

32. Stema Principatului Valahiei, începutul sec. XVIII, Biserica “Sfântul Gheorghe Nou”

33. Statuia domnitorului Constantin Brâncoveanu aflată în curtea bisericii “Sfântul Gheorghe Nou”

34. Mănăstirea Hurezi(Mănăstirea Horezu), cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu Aşezământul Mănăstiresc Horezu(Hurez), cel mai mare ansamblu monastic din România, este aşezat în judeţul Vâlcea, la 50 km. de Râmnicu Vâlcea, în satul Romanii de Jos, nu departe de oraşul Horezu, într-un colţ pitoresc la poalele munţilor Căpăţânii, unde singurătatea şi liniştea este tulburată doar de strigătul huhurezilor, pasărea care a dat şi denumirea locului. Satul se afla în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale.

35. Mănăstirea Hurezi (Horezu)

36. Biserica Mănăstirii Hurezi cu hramul "Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi Elena"

37. Mănăstirea Hurezi Întrarea în mănăstire şi curtea Foişorul cu scara exterioară

38. Complexul de la Hurezi este cel mai mare şi mai reprezentativ complex arhitectural pentru “stilulbrâncovenesc”. Întreg ansamblul a fost construit din dorinţa lui Constantin Brâncoveanu şi urma să fie locul în care acesta avea să fie îngropat. Din păcate, domnitorul nu a mai putut fi îngropat aici,însă, în pronaosul bisericii din cadrul complexului se aflăşi acum mormântul său sculptat în marmură.

39. Familia domnitorului – icoană votivă, Mănăstirea Horezu Constantin Brâncoveanu a avut împreună cu Maria, soţia sa,patru fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei– şi şapte fete: Stanca, Maria, Safta, Ancuţa, Elenca, Bălaşa şi Smaranda.

40. Mănăstirea Sâmbăta de Sus Este una dintre cele mai frumoase ctitorii ale domnitorului martir Constantin Brâncoveanu. Se află în jud. Braşov, pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş. Mănăstirea are două hramuri închinate Maicii Domnului: “Izvorul tămăduirii” şi “Adormirea Maicii Domnului”.

41. Mănăstirea Sâmbăta de Sus

42. Biserica Mănăstirii Sâmbăta de Sus

43. Intrarea la Mănăstirea Sâmbăta de Sus

44. Coridor interior curţii, cu morminteleşi pietrele funerare pentru ctitorii mănăstirii şi mitropoliţi

45. Mănăstirea Dimitrie Cantemir – Vaslui Este un monument istoric ce datează din anul 1692, ctitorie a marelui voievod DIMITRIE CANTEMIR, aşezat în Podişul Moldovei, în judeţul Vaslui – Grumezoaia, actualmente sat, parte componentă a comunei Dimitrie Cantemir.

46. Monedă-medalie de la Constantin Brâncoveanu - replică

47. Monedă omagială Dimitrie Cantemir Monedele(1 leu, 5 lei, 100 lei) au fost bătute şi pentru a marca deschiderea, pe 25 iunie 2007, a muzeului dedicat lui Dimitrie Cantemir la Istanbul. Data emisiunii: 18 iunie 2007

48. Pe 25 iunie 2007, a fost inagurat la Istanbul, MUZEUL DIMITRIE CANTEMIR, aflat pe o străduţă îngustă şi aglomerată din cartierul Fanar, în clădirea care a aparţinut domnitorului român şi în care acesta a locuit, cu intermitenţe, vreme de 22 de ani.

49. Placa, inscripţionată în limbile română şi turcă,şi medalionul de pe zidul fostului palat al lui Cantemir din cartierul Fanar

50. Clădirea în care a locuit Dimitrie Cantemir la Istanbul