DIAGRAMELE DINAMIC Ă ŞI INDICII DINAMICĂ

1. DIAGRAMELE DINAMICĂ ŞI INDICII DINAMICĂ Diagramele dinamică Indicii dinamică

2. Tipologia diagramelor dinamică • Diagramele dinamică se construiesc pentru a evidenţia dinamica imaginii sau a elementelor acesteia pe un interval de timp. • Diagramele dinamică se exprimă atât în valori reale, cât şi în valori absolute. • Pentru construirea diagramelor dinamică se aplică formula generală: V = (Vr * 100) /R unde: • V = valoarea calculată a fiecărei surse • Vr = valoarea de referinţă a sursei • R = referenţialul • În cazul valorilor negative în calculul procentual se va utiliza (-100)

3. Tipologia diagramelor dinamică • Unităţile de timp cel mai frecvent utilizate pentru construirea diagramelor dinamică sunt: • ziua- se foloseşte pentru: • evidenţierea dinamicii imaginii pe un interval de timp de până la o lună; • evidenţirea dinamicii imaginii unui eveniment/criză, chiar dacă aceasta are o dezvoltare cronologică mai mare de o lună. • luna calendaristică- se foloseşte ca unitate de timp pentru evidenţierea dinamicii imaginii pe un segment temporal de până la un an; completează: • profilurile de imagine anuale necesare elaborării analizelor strategice, • profilurile de imagine construite pe secvenţe trimestriale (pe trei luni, pe şase luni, pe nouă luni). • anulcalendaristic

4. Tipologia diagramelor dinamică În funcţie de obiectul analizei se deosebesc: • Diagramele globale − indică dinamica valorilor calculate pentru actorul social; • Diagramele palier – indică dinamica valorilor calculate pentru fiecare palier de imagine (indicator/subindicator de imagine); • Diagramele eveniment − indică dinamica valorilor calculate pentru fiecare eveniment de imagine. În funcţie de specificul surselor se deosebesc: • Diagramele generale − indică dinamica valorilor calculate pentru toate sursele monitorizate; • Diagramele specifice − indică dinamica valorilor calculate pentru o singură sursă raportată la valoarea totală a surselor monitorizate; • Diagramele sursă − indică dinamica valorilor calculate pentru o singură sursă.

5. Diagrame dihotomice Diagrame binare Diagrame ponderate Diagrame dinamică În funcţie de obiectul diagramei În funcţie de specificul surselor Diagrame generale Diagrame globale Diagrame palier Diagrame specifice Diagrame sursă Diagrame eveniment În funcţie de valorile calculate şi de referenţial Diagrame primare Diagrame cumulative Diagrame cumulative Diagrame dihotomice Diagrame binare

7. Construirea diagramelor dinamică generale

9. Construirea diagramelor dinamică generale

14. Construirea diagramelor dinamică specifice • Diagramele dinamică specifice vizează: • dinamica unei surse calculată prin raportare la totalitatea surselor; • dinamica unei surse calculată prin raportare la canalul mediatic; • dinamica unui canal mediatic calculată prin raportare la totalitatea surselor. • Spre deosebire de diagramele generale, diagramele specifice pot fi numai cumulative şi dihotomice, construirea diagramelor specifice binare fiind un nonsens. • Diagramele dinamică specifice se utilizează mai rar în practică, în principiu doar atunci când analistul este interesat de dinamica unui vector mediatic în raport cu un referenţial.

15. O sursă raportată la totalitatea surselor

18. O sursă raportată la canalul mediatic

21. Un canal mediatic raportat la totalitatea surselor

24. Construirea diagramelor dinamică sursă Diagramele dinamică sursă se construiesc exclusiv pentru valorile calculate primare, întrucât acestea sunt identice cu valorile calculate ponderate

27. Construirea diagramelor de dinamică eveniment • Diagramele de dinamică eveniment constituie principalul instrument pentru evidenţierea dinamicii valorilor calculate ele unui eveniment. • Diagramele de dinamică eveniment sunt de două categorii: • diagramele − generale, specifice sau sursă − care se construiesc aplicând o formulă de calcul a valorilor identică cu cea generală pentru diagramele eveniment. • diagramele dinamică a indicilor evenimenţiali; pentru acest tip de diagrame dinamică: • nu mai este necesară realizarea unor calcule, fiind suficientă înscrierea valorilor indicilor evenimenţiali şi realizarea unui grafic de tip coloană care poate conţine: • valorile unui singur indice evenimenţial (intensitatea mediatică sau amplitudinea mediatizării) • valorile ambilor indici. • nu este însă recomandată combinarea în acelaşi gafic a valorilor indicilor absoluţi cu cele ale indicilor relativi. • Diagramele de dinamică a indicilor evenimenţiali pot fi construite pornind de la indicii absoluţi − primari sau ponderaţi − sau de la indicii relativi

28. Diagramele dinamică a indicilor evenimenţiali

29. Diagramele dinamică a indicilor evenimenţiali

31. INDICII DE DINAMICĂ • Indicii de dinamică reprezintă valorile orientative calculate pentru fiecare unitate de timp cu o relevanţă mai mică decât valorile diagramelor de dinamică. • Indicii de dinamică se calculează atât ca valori absolute, cât şi ca valori relative. • Din perspectiva periodicităţii, indicii de dinamică se pot calcula: • lunar; • periodic; • anual. • Tipologic, în categoria indicilor de dinamică se încadrează: • indicele mediu de dinamică; • indicele de tendinţă.

32. Indicele mediu de dinamică • Indicele mediu de dinamică semnalează numărul mediu de referiri pe unitatea de timp. • Cel mai frecvent indicele mediu de dinamică se calculează lunar, ca număr de referiri raportat la numărul de zile al lunii. • Indicele mediu se poate calcula atât pentru valorile absolute, cât şi pentru valorile relative: • pentru toate sursele monitorizate − indicele general; • pentru un canal mediatic; • pentru o singură sursă. • Pentru calcularea indicelui mediu de dinamică se aplică formula generală: Im = N /T unde: • Im = indicele mediu • N = numărul referirilor (valoarea de referinţă) • T = numărul unităţi temporale (zile) • Indicele mediu de dinamică se exprimă cu două zecimale şi are exclusiv valori pozitive.

33. Indicele mediu de dinamică – valoare absolută

34. Indicele mediu de dinamică – valoare relativă

36. Indicele de tendinţă • Indicele de tendinţă − preluat din analiza conţinutului - semnalează tendinţa referirilor/impactului prognozat pe unitatea de timp. În practică, acest indice este calculat cel mai frecvent lunar. • Pentru calcularea indicilor de tendinţă se aplică formula generală: It = (Vp-Vn) /Vt unde: • It = indicele de tendinţă • Vp = valoarea pozitivă • Vn = valoarea negativă • Vt = valoarea totală • Indicele de tendinţă se poate calcula atât pentru valorile absolute, cât şi pentru valorile relative: • pentru toate sursele monitorizate − indicele general; • pentru un canal mediatic; • pentru o singură sursă.