CASA DE BUCOVINA CLUB DE MUNTE S.A.

1. CASA DE BUCOVINA CLUB DE MUNTE S.A. I. Prezentarea Pietei 29 noiembrie 2007

2. O privire asupra clientelei Clientela internationala Pag. 1

3. Piata nationala a turismului Comportamentul clientilor Cu exceptia destinatiilor de afaceri (Bucuresti si orasele resedinta de judet), turistii prefera aproape in egala masura statiunile montane, litoralul si statiunile balneare). In ce priveste statiunile montane si cele balneare, turistii aleg in cea mai mare parte (65% si respectiv 83%) serviciile de cazare oferite de operatori hotelieri. Sursa: Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism Pag. 2

4. Piata nationala a turismului • “Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National” întocmit de către World Tourism Organization în colaborare cu reprezentanţi ai Guvernului din România apreciază că România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi concentrat, caracterizat prin: • forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu; • o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului; • potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa; • factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă; • patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional, cu care România se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume. Pag. 3

5. Piata nationala a turismului • Totusi, turismul românesc este încă marcat de puternice lipsuri în comparaţie cu alte ţări cu tradiţie în domeniu. • infrastructura (transport aerian şi C.F.R., rutier, utilităţi etc.) • dotările unităţilor turistice (în special cele de 1–3 stele), • calitatea serviciilor operatorilor • organizarea la nivelul administraţiilor publice locale. Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului / Banca Naţională a României Pag. 4

6. Piata nationala a turismului Contribuţia turismului în P.I.B. confirmă slaba valorificare a potenţialului turistic (0,8 – 1,1%). Comparaţii internaţionale ale aportului cheltuielilor din turism ca % în PIB-ul ţărilor selectate, în perioada 2000-2004 Pag. 5

7. Piata nationala a turismului În “Raportul privind competitivitatea în sectorul turismului şi al călătoriilor din anul 2007”, studiu publicat de World Economic Forum (WEF), se prezintă clasamentul a 124 de ţări, prin utilizarea a trei indicatori principali: cadrul legal, mediul de afaceri şi calitatea valorificării resurselor umane, culturale şi naturale existente. Clasamentul general al competitivităţii pentru ţările selectate Pag. 6

8. Piata nationala a turismului Categorii de stele pentru cazare în 2006 Pag. 7

9. Perspective de dezvoltare • 1. Aderarea la UE – intensificarea fluxului de turisti catre Romania • continuarea creşterii în ritm susţinut a sosirilor de turişti pe plan mondial şi, mai ales, a încasărilor aferente economiei turismului (de la 524 mld. USD în 2003 şi 624 mld. USD în 2004, până la 2.000 mld. USD în 2020); • schimbări esenţiale în fluxurile de turişti, care conduc la modificarea structurii sosirilor pe zone geografice (în anul 2020, topul regiunilor începe cu Europa, continuă cu Asia şi Pacific, fiind urmate de Americi); • deplasări în structura inter-regională a sosirilor de turişti, Europa centrală şi de Est devenind principala destinaţie din cadrul regiunii Europa (la nivelul anului 2020, se apreciază că sosirile în Europa Centrală şi de Est vor depăşi cu cca. 40 mil. turişti pe cele din Europa de Vest). • + • 2. “Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026” identifică principalele politici şi strategii la nivel naţional privind dezvoltarea tursimului: • Dezvoltarea infrastructurii • Identificarea si sustinerea unor zone de dezvoltare a turismului • Identificarea si sustinerea unor cai de acces turistice • Alocarea de fonduri structurale Pag. 8

10. Perspective de dezvoltare Dezvoltarea infrastructurii Coridorul IX, un coridor rutier şi feroviar care face legătura între Finlanda, Lituania în nord şi Grecia în sud. Acestă arteră de transport trece prin Minsk, în Belarus, Moscova, Moldova, România şi Bulgaria spre Grecia. În România, coridorul trece prin Albiţa la graniţa cu Moldova, Focşani, Buzău, Bucureşti şi intră în Bulgaria la Giurgiu. Traseul rutier este E85. Componenta feroviară a Coridorului IX urmează traseul coridorului rutier, E85. Pag. 9

11. Perspective de dezvoltare Identificarea si sustinerea unor zone de dezvoltare a turismului • City Break în Bucureşti – Cultură, MICE şi Divertisment; • Circuit turistic în Transilvania – Cultură, Natură, Ecoturism, Sănătate şi tratament, Schi şi Turism de aventură; • Litoralul Mării Negre – Plajă, Divertisment, Cultură, Sănătate şi tratament, Croaziere pe Marea Neagră; • Bucovina – Cultură, Ecoturism, Natură, Tratament, Schi şi Turism de aventură; • Maramures – Cultură, Natură, Ecoturism, Schi şi Turism de aventură; • Delta Dunării – Natură, Ecoturism, Croaziere pe fluviu şi Divertisment. Pag. 10

12. Perspective de dezvoltare Patrimoniul UNESCO Pag. 11

13. Perspective de dezvoltare Identificarea si sustinerea unor cai de acces • Bucureşti, cale de acces internaţională pentru servicii internaţionale de aeroport şi cale ferată. Coridoarele trans-europene de transport IV si IX. Capitala ţării, centru administrativ, de afaceri şi cultural, destinaţie de turism tip city break şi de afaceri; • Constanţa, punct central pentru turismul la Marea Neagră, coridorul transeuropean de transport IV, servicii de aeroport internaţional şi cale ferată, precum şi legături pe Dunăre şi Marea Neagră; • Suceava, aeroport internaţional, cale ferată, coridorul transeuropean IX şi E58 deservind gruparea zonală turistică Bucovina; • Târgu Mureş, aeroport internaţional şi drumul E60 deservind gruparea zonală turistică din nordul Transilvaniei; • Sibiu, coridorul trans-european de transport IV, legături prin aeroportul internaţional şi pe calea ferată deservind gruparea zonală turistică din sudul Transilvaniei; • Cluj-Napoca, cale de acces internaţională cu servicii de aeroport şi cale ferată şi E60 deservind gruparea zonală turistică Maramureş. Pag. 12

14. Perspective de dezvoltare Fonduri structurale • Prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, sunt disponibile cca. 4,6 mld. Euro pentru dezvoltarea regională, din care peste 715 mil. Euro sunt alocate pentru dezvoltarea şi promovarea turismului (Axa prioritară 5). Pag. 13

15. Perspective de dezvoltare Cheltuieli estimate totale ale vizitatorilor interni şi internaţionali aferente înnoptărilor în structuri de cazare înregistrate şi neînregistrate pentru 2005, 2011, 2016, 2021 şi 2026 în milioane Euro la nivelul valorilor din 2005 Pag. 14

16. Perspective de dezvoltare Câştiguri totale estimate din turism ca procent în P.I.B.-ul României, în miliarde Euro, pentru anii 2005, 2011, 2016, 2021 şi 2026 Pag. 15

17. Pag. 16