OSII , ARBORI ŞI LAGARE

1. OSII, ARBORI ŞI LAGARE

2. Clasificarea osiilor şi arborilor Osiilesunt organe de maşini care susţin alte organe în rotaţie, în oscilaţie sau în repaus ale maşinilor, agregatelor sau vehiculelor, fără a transmite momente de răsucire, fiind astfel solicitate în principal la încovoiere. Arboriisunt organe de maşini care se rotesc în jurul axei lor geometrice si transmit momente de răsucire, respectiv puterea primită prin intermediul altor organe pe care le susţin sau cu care sunt asamblaţi (roţi, biele, cuplaje). Arborii sunt solicitaţi în special la răsucire dar şi la încovoiere. a) după formă: - cu axa geometrică : dreaptă, cotită sau curbată; - cu secţiunea : plină sau inelară; b) după poziţia în care lucrează : orizontali, verticali, înclinaţi; c) după modul de rezemare : static determinaţi (cu două lagăre) sau static nedeterminaţi (cu mai mult de două lagăre); d) după solicitare : încovoiere, răsucire sau încovoiere şi răsucire (numai arbori); e) după condiţiile de funcţionare (numai osiile) : fixe, rotative, oscilante. a) zona de calare (pe care se montează piesele ce se rotesc); b) zona liberă; c) fus (partea de sprijin pe lagăr).

3. Materiale şi tehnologie Se utilizează oţeluri carbon şi oţeluri aliate: OL 50, OL 60 - pentru solicitări uşoare; OLC 35, OLC 45, OLC 50 - pentru solicitări medii; oţeluri aliate de îmbunătăţire sau cementare - pentru solicitări importante. Tehnologia de obţinere a arborilor şi osiilor este diferită în funcţie de importanţa organului ce se asamblează. În general, se execută din semifabricate laminate şi apoi strunjite. Cele mai importante sunt executate prin forjare, din lingouri sau laminat, care apoi se strunjesc. Pentru a mări durabilitatea fusurilor, acestea se rectifică şi se tratează termic (călire superficială) sau termochimic (nitrurare, cianurare, cementare etc.). Calculul osiilor

4. Calculul şi verificarea arborilor drepţi Predimensionarea - se face din două condiţii b) din condiţia de rezistenţă la deformaţii unghiulare a) condiţia de rezistenţă la torsiune Dimensionarea -din condiţia de rezistenţă Pentru dimensionare se parcurg următoarele etape : 1. Se face schema de încărcare 2. Se calculează reacţiunile în cele două plane 3. Se determină momentele încovoietoare si se trasează diagramele 4. Se calculează momentele încovoietoare rezultante în punctele importante 5. Se trasează diagrama de momente de răsucire, Mt 6. Se calculează un moment încovoietor echivalent 7. Se stabilesc diametrele în punctele importante

6. Verificarea arborilor drepţi a) la oboseală b) ladeformaţii flexionale la rulmenţi radiali cu bile la rulmenţi radiali axiali cu role conice

7. c) ladeformaţii torsionale d) la turatie critica

8. LAGĂRE

9. Lagărele sunt organe de maşină care preiau forţele radiale şi axiale ale unui arbore, căruia îi permit mişcări de rotaţie sau de oscilaţie în jurul axei sale. În funcţie de felul frecării, lagărele pot fi: - lagăre cu alunecare; - lagăre cu rostogolire (rulmenţi). Dintre cele două tipuri de lagăre, mai răspândite (circa 90%) sunt cele cu rulmenţi, deoarece întreţinerea lor este mai simplă şi fiind standardizaţi pot fi uşor înlocuiţi. Sunt însă situaţii când rulmenţii nu pot înlocui lagărele cu alunecare şi anume: - la turaţii foarte înalte (din cauza durabilităţii mici a rulmenţilor); - la portanţe mari; - când există şocuri şi vibraţii; - la arbori cotiţi dintr-o bucată; - în medii agresive pentru rulmenţi; - când sunt necesare dimensiuni radiale mai mici; - unde sunt restricţii de zgomot.

10. Lagăre cu alunecare • Clasificarea lagărelor: • a) direcţia forţei ce acţionează în lagăre: • - lagăre radiale, la care forţa este perpendiculară pe axa lagărului (fig.6.1a şi 6.2); • lagăre axiale, la care forţa este pe direcţia axei lagărului, numite şi crapodine • lagăre combinate (axial-radiale, fig.6.1c). • b) după regimul de frecare: • - lagăre cu frecare uscată şi limită; • - lagăre cu frecare mixtă; • - lagăre cu frecare fluidă; • - lagăre hidrodinamice şi gazodinamice; • - lagăre hidrostatice şi gazostatice; • - lagăre cu ungere hibridă. • c) după forma suprafeţei de frecare: • - lagăre cilindrice (fig.6.1a); • - lagăre plane (fig.6.1b); • - lagăre conice (fig.6.1c); • - lagăre sferice. • d) după poziţia pe osie sau arbore: • - lagăre de capăt (fig.6.1a); • lagăre intermediare. • e) după tipul ungerii • hidrostatice • hidrodinamice:

11. Lagăre cu rostogolire (rulmenţi) Avantajele rulmenţilor: - Frecaremică; - consum mic de lubrifiant; - întreţinere simplă; - joc radial mic; - gabarit axial redus; - se înlocuiesc uşor; - nu necesită perioadă de rodaj. Dezavantajele rulmenţilor: - gabarit radial mare; - sunt puţin silenţioşi; - suprasarcinile provoacă micşorarea rapidă a durabilităţii; - sensibili la impurităţi mecanice; - nu se pot monta ca lagăre intermediare; - execuţia şi montajul rulmenţilor se face cu toleranţe mici; - suprafeţele de rulare trebuie să fie lustruite; - capacitatea de amortizare este mai redusă.

12. Simbolizarea rulmenţilor Simbolul unui rulment cuprinde două părţi distincte: simbolul de bază şi simbolurile suplimentare. Simbolul de bază cuprinde: a) Simbolul tipului de rulment (radiali cu bile, radiali-axiali cu role conice etc.) este format dintr-o cifră sau din una sau mai multe litere; Exemplu: 6 - rulment radial cu bile pe un rând; 3 - rulment radial-axial cu role conice; NU - rulment radial cu role cilindrice. b) Simbolul seriei de dimensiuni cuprinde două cifre: prima se referă la seria de lăţimi, iar a doua se referă la seria diametrelor . La rulmenţi axiali, în loc de seria de lăţimi se consideră o serie de înălţimi. Exemplu: rulmentul 30306 are diametrul exterior D mai mare decât rulmentul 30206 şi lăţimea b mai mică decât rulmentul 32306

13. c) Simbolul alezajelor este dat, în general, de ultimele cifre ale simbolului de bază. Pentru diametre cuprinse între 0,6 şi 9 mm simbolul alezajului cuprinde chiar valoarea alezajului; dacă simbolul alezajului este format din mai mult de două cifre, sau dacă alezajul este o fracţie zecimală, simbolul alezajului se separă întotdeauna de simbolul seriei printr-o linie oblică. Pentru diametrul interior cuprins între 10 şi 17 mm simbolurile sunt tabelate. Simbolul alezajelor cu diametrul de la 20 la 480 mm se exprimă printr-un număr egal cu 1/5 din valoarea diametrului; dacă acest număr este format dintr-o singură cifră, formarea simbolului se face punând un 0 în faţa cifrei. (exemplu: rulmentul 6208 are d = 08x5 = 40 mm. Pentru diametre ale alezajelor mai mari de 500 mm, simbolul alezajului este reprezentat chiar de valoarea diametrului, separat de simbolul seriei printr-o linie oblică. Simbolurile suplimentare (cifre şi litere) se referă la particularităţile constructive ale elementelor rulmentului, la modul de etanşare a lui, la precizia de execuţie etc

14. Alegerea rulmenţilor • Pentru alegerea rulmenţilor se folosesc două căi: • - calculul la durabilitate, pentru n>10 rot/min; • - calculul la deformaţii plastice, pentru n<10 rot/min; • Calculul la durabilitate pleacă de la definiţia durabilităţii unui rulment. • Durabilitateaeste durata de funcţionare, exprimată în milioane de rotaţii,după carein rulment apar ciupituri. • Durabilitatea diferă de la un rulment la altul în cadrul aceluiaşi lot încercat. • Se defineşte durabilitatea de bază L10 ca reprezentând durata de funcţionare exprimată în milioane de rotaţii atinsă de cel puţin 90% din rulmenţii unui lot încercat. Capacitatea dinamică de bază a rulmenţilor reprezintă sarcina pur radială sau pur axială la care, fiind încercat un lot de rulmenţi identici, acesta atinge durabilitatea de bază egală cu un milion de rotaţii. Indiferent de tipul rulmenţilor, durabilitatea acestora se calculează cu relaţia (ecuaţia de catalog): C - capacitatea dinamică de bază; P - sarcina dinamică echivalentă; p =3 pentru rulmenţi cu bile ; p=10/3 pentru rulmenţi cu role. V=1inel interior rotitor V=1,2 inel exteriorrotitor

15. Calculul forţelor din rulmenţi a) Rulmenţii radiali b) Rulmenţii radiali-axiali cu bile sau cu role conice

16. În funcţie de diametrul fusului dşi de tipul de rulment ales, din tabele se va adopta o serie de rulmenţi şi se vor nota: capacitatea dinamică de încărcare C, capacitatea statică Co, e, X şi Y(corespunzător coloanei ) Se calculeazafortelesi se verificae. Dacaestecazul se realegX siY.

17. 2) Calculul la deformaţii plastice, bazat pe capacitatea de încărcare statică Se calculează capacitatea statică de bază - factor de siguranţă statică;

18. Bibliografie • Palade V., Diaconu N. - Organe de masini, Galati University Press, 2009