ORGANELE LIMFOIDE

1. ORGANELE LIMFOIDE • Organele limfoide sunt formate din ţesut limfoid. • După anumite caractere morfo-funcţionale se împart în: • organe limfoide centrale • timusul • compartimentul nemieloid al măduvei hematogene • o parte a ţesutului limfoepitelial din mucoasa respiratorie şi digestivă. • organe limfoide periferice • Limfoganglionul • Splina

2. Organele limfoide periferice • Locul unde ly B şi T iau contact cu antigenii (maturare antigen dependentă) • Limfocitele (B sau T) prin transformare blastică( după ce au întâlnit un antigen) → limfoblaste, care se divid şi produc: →limfocitele cu memorie(B sau T)rămân în sângeşiproduc un răspuns imun foarte rapid şi foarte eficace la o nouă expunere la acelaşi antigen. limfocite efectoare sau reglatoare - B efectoare – plasmocite - secretă anticorpi - T efectoare - secretă limfochine: •limfocite T citotoxice ( CD8) • limfocite T helper (CD4)

3. Limfoganglionul • Organ limfoid periferic • Localizare: de-a lungul vaselor limfatice • Rol: filtrarea limfei • Aspect reniform

5. Histologic: organ parenchimatos format din: • capsulă • stromă • parenchim. Capsula - ţesut conjunctiv fibrilar • fibre colagene şi elastice • celule: fibroblaste • vase sanguine, nervi Din capsula se desprind travee conjunctivo-vasculare scurte, care împart parenchimul in compartimente incomplete

6. Stroma - ţesut reticular - În ochiurile reţelei există: - sinusurile limfaticeprin care circulă limfa→ limfatice eferente - macrofage - alte celule prezentatoare de antigen cel. dendritice (DC-c) – ly T (localizate mai ales in zone T dep) - cel foliculare dendritice FDC c –in centrii germinativi printre ly B)

7. Cel dendritice • Prezinta atg ly T • CMH II • Cel foliculare dendritice • Leaga complexul ly B-atg si retin atg la suprafata prelungirilor

8. Stroma limfoganglionuluiŢesutul reticular

9. Stroma – fibre de reticulină – AgNO3

10. Stroma – celule reticulare - HE

11. Stroma – vizibila la nivelul medularei

12. Stroma

13. ►Sinusurile limfatice - în ochiurile ţesutului reticular - locul unde are loc filtrarea limfei - Perete : - continuu – vin în contact cu ţes. conj al capsulei, al septelor - discontinuu- vin în contact cu ţes. limfoid şi permit trecerea limfocitelor - peretele este dublat de macrofage- ce inconjurasinusurile

14. Limfaticeleaferente) aduc atg circulanti si 10% din totalul ly din limfoganglion Sinusuri limfatice 1. Sinus marginal(in care se deschid limfaticeleaferente) 2. Sinusurile corticale→ (înguste) 3. Sinusurile medulare (largi, sinuoase) →limfatice eferente

15. Sinusul marginal

16. Sinusul marginal este bogat in Mf foarte active; • Prelungirile citoplasmatice ale Mf repauzează pe fibrele de reticulină care traverseaza sinusul → încetinirea curentului limfatic si monitorizarea continutului limfei

17. Sinusuri corticale

18. Sinusurile medulare

19. Parenchimul • Corticala • Corticala superficială • Corticala profundă (paracorticala) • Medulara

20. Corticala superficială - zona B dependentă Alcătuita din: • ♦ foliculi limfoizi(ly B): primari, secundari ♦ ţesut interfolicular ( ly T) - prelungire a corticaleiprofunde • Foliculii limfoizi • Foliculii primari – aglomerare de limfocite B mici, nestimulate atg • Foliculii secundari – au luat contact cu antigenul

21. Foliculi limfoizi primari

22. Folicul secundar Coroana limfocitară Centru clar germinativ

23. Folicul secundar Centru germinativ - Mărimea centrului clar exprimă intensitatea răspunsului imunologic

24. Paracorticala (corticala profundă) =ţesut limfoid dens difuz - cu ly T(care se prelungeşte la nivelul corticalei superficiale cu ţesut interfolicular) - zona T dependentă - cel. prezentatoare de atg - macrofage - venule postcapilare– locul unde limfocitele ies din sange → în parenchimul limfoganglionului 90%

25. Venule postcapilare – locul unde are loc recirculaţia limfocitelor - ly B → corticala superficială - ly T → paracorticala - perete discontinuu(traversat de limfocite prin diapedeza) - endoteliul alcătuit din celule cubice sau cilindrice (receptori specifici pentru R de pe suprafaţa ly ) Majoritatea ly vor intra in sinusurile limfatice si apoi vor parasi limfoganglionul prin limfaticele eferente

27. MEDULARA - cordoane celulare ly B memorie plasmocite rare ly T (modulează formarea atc) macrofage - sinusurile limfatice medulare - septe conjunctivo-vasculare ► Aspect lacunar → se vizualizează cel reticulare din stroma de susţinere

28. Medulara limfoganglionului

29. Macrofage si plasmocite din medulara limfoganglionului

30. Distributia macrofagelor in ganglionul limfatic- majoritatea localizate in paracortex si medulara

31. Circulatia limfocitelor in ganglionul limfatic

32. Vascularizaţia limfoganglionului

33. Limfoganglion

34. FUNCTIILE LIMFOGANGLIONULUI • 1. Filtru pentru limfa • FIG: Metastaze ganglionare într-un cancer de colon

35. FUNCTIILE LIMFOGANGLIONULUI • 2.Rol imunitar:● imunitatea umorală (de tip imediat) – formarea şi creşterea centrilor clari germinativi- ● imunitatea celulară: hipertrofia si hiperplazia zonei paracorticale; • 3.Recirculatia limfocitelor- - limfa aferentă e mai săracă în celule decât cea eferentă

36. Corelaţii clinice • Limfoame

37. Limfoame cu cel B

38. SPLINA • Organ limfoid periferic • Localizare: pe calea vaselor sanguine • Rol: • Filtrarea sângelui • Distrugerea eritrocitelor degenerate • Rezervor de sange • Procesele imune • Histologic: • organ parenchimatos • capsulă • stromă • parenchim

39. Capsula – fibre colagene, elastice - cel. conjunctive – miofibroblaste - rare fibre musculare netede - vase - acoperită de mezoteliu

40. Din capsula se desprind travee conjunctivo-vasculare sinuoase care împart parenchimul in compartimente de formă piramidală, cu varful spre hil şi baza spre capsulă Pe preparatele histologice- traveele sunt prinse fragmentat Nu se realizează o compartimentare completă în lobuli

41. Stroma : - tesut conjunctiv reticular de susţinere (fibre de reticulina şi celule reticulare) - Mf - celule prezentatoare de antigen – spec. cel dendritice

42. Parenchimul Pulpa alba • Pulpa alba- formata din tesut limfoid dens - se organizeazăin jurul arterelor Rol: procesele imune • Pulpa rosie – tesut reticular lax, lacunar, – se organizeaza in jurul sinusurilor venoase. Rol: filtrează sângele • Zona marginala Pulpa rosie

43. Splina – col. HE Pulpa alba Pulpa rosie

44. Vascularizatia splinei • În hil: → a splenică → • a trabeculare (traveele conjunctive) → • pătrund în parenchim : a goale sau pulpare( fără adventiţie) • a centrale (se înconjură de ţesut limfoid- în pulpa albă PA) • mici capilare (ce dau ramuri pentru ţ.limf. din jur→ sinusuri venoase marginale) • a. penicilate( în pulpa roşie PR) • capilare postarteriale(înconjurate de macrofage) • →se deschid în sinusoidele venoase din PR =circulaţia închisă se deschid în interstiţiul dintre sinusoidele venoase=circulaţia deschisă(predomina la om)

45. Sinusurile venoase splenice - se ramifică, se anastomozează • Venule → Venele pulpei → Vene trabeculare → Vena splenică • sinusuri venoasemarginale sinusoidele venoase

47. Structura pulpei albe • formata din tesut limfoid dens - se organizeazăin jurul arterelor Rol: procesele imune • arteră centrală • ţesut limfoid = teaca limfoidă periarterială (PALS)- ly T (in special CD4, putine CD8) • Periferie - Ly B

49. La contactul cu atg, ly B se transformă blastic →folicul secundarcu centrul germinativ – pol clar : limfoblaste– spre PR - pol întunecat : plasmocite, ly B memorie – spre a centrală Arteriola va ocupa o poziţie excentrică Structura alcătuită din artera excentrica+ teaca limfoida+ foliculul secundar = corpuscul splenic Malpighi (folicul splenic) În PA Limfocitele T in tecile periarteriale(PALS); Limfocitele B- in nodulii limfoizi – in zona marginală (între PA şi PR)