Formarea competen ţ elor de lectur ă a elevilor din ciclul primar

1. Formareacompetenţelor de lectură a elevilor din ciclulprimar (prezentareaunorexemple de bunepractici)

2. Motto:Nu poţi să-i spui unui copil “Citeşte!”sau “Iubeste!”....Trebuie să-şi dorească singur asta!Verbul “A CITI”nu suportă imperativul! • În fata unor carţi câte unul se intreabă: ”Oare cine le va citi?” • In fata unor persoane câte unul se intreabă: ”Oare aceştia ce citesc?” • Ceea ce-i important, însa, este că se întâlnesc oameni şi cărţi.Andre Gide

3. Cu ce vom începe înclasa a II – a ? Formarea unei culturi a lecturii, ca o coordonată a personalităţii umane, poate şi trebuie să înceapă în şcoală în mod sistematic. Poveştile citite cu expresivitatede către învăţătoare cu voceatremurândă, transpuncopilul in lumeamagică, în care el se identificăcu personajulpreferatşitrăieştebucuriavictorieişiastfeleste stimulat interesul copiilor pentru lectură. Cu atât mai mult dacă acestea sunt citite în bibliotecă sau într-un loc special amenajat din clasă. Povestea poate fi animată în unele momente de mimică sau marionete. Mai târziu, copiii pot continua şi singuri acest exerciţiu de citire expresivă pentru colegii Lectura explicativă. Pune accentul pe analiza, înțelegerea și trăirea ideilor expuse în cuprinsul unui text (bucăți de lectură), pe aprecierea modului în care sunt exprimate aceste idei, pe scoaterea în evidență a valorilor și semnificației acestora. Este o foarte buna metodă de formare a deprinderilor de citire curentă, conștientă, corectă și expresivă; de dezvoltare a vorbirii, în general. Specific acestei metode este faptul că citirea este însoțită de explicațiile învățătorului și ale elevilor, de ilustrarea celor citite cu ajutorul unui material didactic adecvat. Ea caută să facă pe fiecare elev în stare să-și prezinte imaginile, ideile și sentimentele redate în text, să asimileze pe deplin cele citite. • lor.

4. ...cu exerciţii practice Jocuri de mimică şi gestică • Se urmăreşte activizarea şi nuanţarea vocabularului şi a cunoştinţelor elevilor , dezvoltarea memorieişicapacităţii de selectare. • Exerciţii de identificare a personajelor şi mimarea activităţii sugerate de text. • Se citeşte un fragment sugestiv fără pronunţarea numelui personajului. • Aşa dansează ...Pinocchio.. • Exemplu: • ”Copleşit de bucurie că se putea mişca precum un baieţel adevărat, prinse să ţopaieprinodaiepânaîltrezipe meşterulGepetto.  »

5. Exerciţiu –joc:“ Ascult ceea ce mi se spune şi... exprim starea, reacţia mea la ceea ce mi s-a comunicat” • *Exerciţii de citire a unor fragmente literare , cu respectarea pauzelor gramaticale şi psihologice, a accentului logic şi psihologic, a ritmului şi intonaţiei adecvate conţinutului. • Întrebări facilitare: •Ce stare îţi sugerează următoarea comunicare...? •Ce efect are asupra ta?Cesimţi?

6. PUNEŢI-LE EFECTIV CARTEA ÎN MÂNĂ • Exerciţii-joc : se pot desfăşura atât în bibliotecă, cât şi în sala de clasă. • E cartea mea! Se aşază cărţile pe o masă cu titlurile la vedere. Fiecare elev îşi alege o carte. Învăţătorul citeşte o poveste care include titlurile cărţilor/fragmente din cartea respectivă/numele autorului. În timp ce se citeşte, copilul care are cartea cu titlul respectiv o ridică.

7. Cartonaşul sus! • Elevii primesc un catonaş pe care sunt scrise numele unor personaje, numele unor autori sau titlurile unor cărţi citite. • Coordonatorul jocului emite informaţii despre un personaj,un autor sau despre conţinutul unor cărţi iar elevul care deţine cartonaşul corespunzător informaţiei trebuie să-l ridice.Se primeşte bulină roşie pentru răspunsul corect, copilul care adună cele mai multe buline este declarat cel mai bun bibliotecar.

8. “Să citeşti înseamnă să aduci experienţa din carte, în viaţa ta...” • Miciişcolari nu pot citi chiar de la început atât de bine încât lectura să le producă plăcere... • Este datoria adulţilor să îi introducă în minunata lume a cărţilor... • În scopul apropierii de carte ca de un obiect special se pot organiza activităţi diverse. • O astfel de activitate este cea de sortare acărţilordintr-o serie de materiale (periodice, alte materiale), cele care sunt cărţi, separate de cele care nu sunt cărţi. Apoi sortarea cărţilor după tip: cele care sunt cărţi de poveşti, de poezii, cărţi de ştiinţe, albume, dicţionare, etc. Viitorul cititor are acum ocazia să observe diversitatea informaţiei pe care o oferă cărţile. Este momentul în care copiii pot afla despre alcătuirea cărţii: coperţi, file, pagini, despre ce informaţii găsesc pe coperţile cărţii. • Realizarea propriu-zisă a unor cărţi.

9. Strategii benefice pentru formarea competenţelor de lectură: • organizarea unei biblioteci a clasei • întocmirea listeilecturilor citite de elevi • portofoliul de lectură, care poate să conţină: • Jurnalul de lectură, liste de întrebări şi răspunsuri pe marginea unui text, citate din texte preferate; • fişe de identitate a personajelor, scurte caracterizări ale personajelor, interviuri imaginare cu personaje, scrisori adresate personajelor; • fişe de lucru, repovestiri; • ilustraţii pentru texte, un proiect de copertă a unui text; • recomandările pentru lectura suplimentară.

10. Lectura în parteneriat!Învățătoarea împreună cu copiii stabilesc un parteneriart cu o clasă mai mare . Cele două clase se întâlnesc și citesc din diferite genuri de literatură, tanspunând apoi cele citite în dramatizări, repovestiri, concursuri/ expoziții de desene. Activitățile facilitează astfel înțelegerea lecturii de către eleviide vârste diferite,pe baza experienţei proprii în funcţie de puterile fiecăruia de înţelegere.

11. Interdisciplinaritatea ne ajută să activizăm elevii în cadrul orelor de lectură. Realizarea unor semene de carte. Alegerea unui personaj îndrăgit şi motivarea alegerii, prezentarea şi chiar caracterizarea personajului ales. Realizarea unor caricaturi ale personajelor negative întâlnite în poveşti.

12. O carte te trimite la altecărţişitoateîmpreunăformeazăbazatrainică a culturiinoastre. Toatecelelaltemijloace de răspândire a cunoştinţelorrămânsubordonatecărţiişisubordonate vor rămâneoricât de mult se vor înmulţişiperfecţionaprocedeeletehnice. • Elevii cunosc numeroase personaje din desenele animate.De aceea i-am provocat să identifice personajele prezentate (imagini/desene) şi să-şi exprime părerea legată de acel personaj (Ţi- plăcut sau nu personajul ? De ce?).

13. Adevărata valoare a unei cărţi nu este data de preţul ei, ci de folosul pe care-l aduce. • Iată câteva exemple de sarcini care se pot da elevilor pentru a realiza o citire conştientă şi, cu timpul, discuţii pertinente asupra celor citite: • 1)Pictaţi un afiş cu scene din poveste şi povestiţi scena preferată! • 2)Povestiţi partea cea mai hazlie, cea mai interesantă sau care v-a plăcut cel mai mult! • 3) Alfabetul personajelor! Creaţi o carte alfabet în care fiecare literă să reprezinte un personaj dintr-o lectură . • 4) Realizaţiun afiş reclamă pentru cartea preferată! Realizaţi un afiş cu ,,Cartea săptămânii” . • 5) Construiţiun panou cu buzunăraşe în care să aşezaţidesene din cărţile citite! • 6) Scrieţi în ordine alfabetică 20 de cuvinte noi pe care le-aţi găsit în carte. Explicaţi-le cu ajutorul DEX-ului

14. Metodele activ-participative şi aplicarea lor în scopul îmbunătăţirii competenţelor de lectură • Ca să-l poată implica, cu adevărat pe cel care învaţă, metodele activ-participative pun accentul pe procesele de cunoastere (învăţare) şi nu pe produsele cunoaşterii. Ele sunt, deci, metode care ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle singur solutii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstruiri şi resistematizări de cunoştinţe. • 1) Ştiu, vreau să ştiu, am aflat • 2) Ciorchinele • 3) Cubul • 4) Cadranele • 5) Pălăriile gânditoare

15. DRAMATIZĂRILE faclecţiile mai frumoase, interesante, atractive, cunoştinţele sunt însuşite mai repede şi mai temeinic, elevii contribuind ei înşişi cu idei originale. Mult stimate spectator, Prea iubit auditor, Am venit astăzi pe scena Cu-o anumita problema!Nu e vorba de algebra Fiti,deci calmi,nu faceti febra! Copiii clasei noastre, S-au pregatit si-au invatat Costume frumoase-au imbracat! Declar deschisa sarbatoarea noastra Deci,CARNAVALUL poate sa porneasca!

16. Sunt un bun păpuşar! • Utilizarea marionetelor îi provoacă pe elevi să creeze scurte dialoguri sugerate de statutul marionetelor.

17. “O carte bună de citire, în varstafragedă, este, poate, unadinîmprejurărilecele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Multecariereintelectuale nu se datorescalteiîmprejuraridecatunei cărţi căzute la vreme bunăîn mâinileunuicopil, tot aşa precumumbramultorstejariseculari se datoresc căderiiuneighindepe pământ prielnic `` Caragiale, I.L. – • Cu trecereaanilor, nevoia de frumos – cea mai înaltanevoie – devine imperativă la eleviicuînclinaţii sprelecturăşi singuriîşi vor selectalecturileîn care vor căutaeroiijustiţiari, cuidealuriînaltepe care le atingpe căi drepte, cinstite. Aceşti elevi vor merge de-acum de bunăvoie şi plăcere in bibliotecă. • Succesultransformăriielevuluiîn cititor conştient, pasionatconstăîn strategiaconlucrăriicueleviiîn care trebuie să se implice toţi factoriieducativi : familia,învăţătorul, bibliotecarul,profesorul de limba română, dirigintele,toţi profesorii, directorul.