ELEV : Stoica Sebastian CLASA : a IX-a A PROF. : Kovacs Zoltan-Z s olt

1. ELEV : Stoica Sebastian CLASA : a IX-a A PROF. : Kovacs Zoltan-Zsolt

2. URSUL BRUN

3. INTRODUCERE Rege al padurilor din Europa si Statele Unite, ursul este cel mai mare carnivor întâlnit în România, unde, în zonele de deal si de munte se gaseste cea mai densa populatie de urs brun din Europa.Desi face parte din speciile protejate de lege, acolo unde densitatile sunt mari si pagubele produse de ursi altor sectoare de activitate sunt importante, organele abilitate aproba recoltarea exemplarelor în exces. Ursul brun este cel mai cunoscut şi cel mai răspândit urs de dimensiuni mari.

4. Aspect, înălţime şi greutate • Ursul brun are o aglomerare de muşchi pe ceafă, foarte uşor de recunoscut. Culoarea blănii de pe labele puternice variază de la aproape negru până la maro ciocolatiu, cenuşiu, roşu sau maro deschis, în funcţie de zona de răspândire. Cei mai mari urşi bruni trăiesc pe coasta Alaskăi: ursul de Kodiak, Ursus arctos middendorffii, este cel mai mare animal de pradă aflat încă în viaţă. Ridicat pe picioarele din spate, atinge trei metri, şi are o greutate de până la 800 de kilograme. Ursul brun din Alpii europeni ajunge la doi metri înălţime şi 250 de kilograme greutate, femelele fiind considerabil mai uşoare, având aproximativ 160 de kilograme. Cântărind în jur de 150 de kilograme, urşii grizzly nu sunt cu mult mai masivi decât cei negri.

5. Regimul alimentar • Urşii bruni sunt omnivori. Consumă plante, peşte, hoituri, păsări şi mamifere, dar şi alte alimente. Trei sferturi din regimul lor este însă alcătuit din rădăcini, grăunţe şi ierburi. Dacă au ocazia, pradă câmpurile de porumb, cartofi, napi sau varză. • Stupii de albine reprezintă o îmbunătăţire apreciată a regimului. Somonii aflaţi în perioada de migrare sunt o delicatesă pentru urşii bruni din Alaska. Spre deosebire de ei, urşii grizzly din America de Nord, Ursus arctos horribilis, au o slăbiciune pentru hoituri.

6. Modul de viaţă Urşii bruni sunt singuratici şi îşi străbat teritoriul de primăvara până toamna. Nu au duşmani naturali, cu excepţia omului, evitând animalele cu care nu se pot hrăni În lunile reci, urşii bruni hibernează în peşteri sau în gropi săpate în pământ, hrănindu-se în această perioadă de odihnă cu rezervele de grăsime acumulate în timpul verii. Temperatura corporală scade cu 4 grade, pentru a economisi energie, iar pulsul şi ritmul respiraţiei scad şi ele.

7. Comportament social şi reproducere După o perioadă de gestaţie cuprinsă între şase şi nouă luni, femelele dau naştere în vizuina de iarnă la doi pui de obicei care sunt alăptaţi timp de aproximativ un an şi jumătate. Micii urşi primesc instrucţiuni de la mama lor timp de doi sau trei ani, învăţând tot ce trebuie pentru a supravieţui. După aceea, trebuie să îşi caute propriile teritorii. Urşii bruni îşi abandonează existenţa solitară doar în timpul sezonului de împerechere, între lunile mai şi iulie.

8. Vanatoarea Metode de vanatoare: goana, dibuitul si panda. Este interzisa vanarea ursilor din observatoare inchise si este de preferat sa nu se foloseasca nadirea; Trofeul este reprezentat de blana si craniu si neconventional, de osul penian. Ursul este protejat de lege, fiind pe cale de disparitie in Europa; In Romania, ursul se vaneaza limitat si numai in cazul in care exista o suprapopulatie, fiind permise numai anumite sezoane, respectiv, intre 15 martie-15 mai si 1 septembrie-31 decembrie;

9. Concluzii Ursul brun este cel care a captivat atentia omenirii cel mai mult, fiind cea mai intalnita specie. Este un animal puternic si chiar infricosator prin statura sa impozanta, dar in ciuda aspectului de temut a inspirat de-a lungul vremii numeroase personaje de animatie sau jucarii, precum celebrii ursuleti de plus. Speranta de viata a ursului brun este, in medie, de 30-35 de ani, fiind mai scazuta in cazul femelelor (20-25 de ani).