Download
1 / 11
190 likes | 972 Views
ŞCOALA PĂRINŢILOR. ECHIPA DE PROIECT. Prof. Psihopedagog Danaila Valerica – director C.J.R.A.E. –coordonator proiect ; Medic primar Venter Alexandrina ; Prof. Psihopedagog C.J.A.P. Gheorghiu Paula ; Prof. Logoped Gr. Nr.23 Botosaneanu Geanina;
E N D
ECHIPA DE PROIECT • Prof. Psihopedagog Danaila Valerica – director C.J.R.A.E. –coordonator proiect ; • Medic primar Venter Alexandrina; • Prof. Psihopedagog C.J.A.P. Gheorghiu Paula ; • Prof. Logoped Gr. Nr.23 Botosaneanu Geanina; • Educatoare Radu Steliana – director Gr. 6; • Educatoare Milea Aurelia - Gr.nr.18; • Educatoare Dumbrava Dumitra – Gr. Nr.32; • Educatoare Nehoianu Micsunica – Gr. Nr.23; • Educatoare Balan Ioana – director Gr. 23; • Educatoare Ilie Emilia – Gr. Nr.9.
“Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu;tu determini,în cea mai mare măsură,dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă.” (Geae Cole)
În special în primii ani de viaţă, copilul îşi caută permanent modele. De obicei, aceste modele sunt reprezentate de persoanele cele mai apropiate copilului, respectiv părinţii. Psihologul Bruno Bettelheim arată căîntrebarea pe care şi-o pune un copil nu este «Vreau să fiu bun ?», ci « Cu cine vreau să semăn ? ». Aceasta înseamnă că alegerile pe care le fac copiii se bazează pe apropierea de personajul care îi este drag si de ceea ce detestă la cel care îi este antipatic. Deci, personajul valorizat pozitiv din punct de vedere afectiv este considerat model comportamental, iar valorile pe care le exprimă sunt adoptate de copil în propria scală valorică.
Pentru a putea controla cu eficienta comportamentul copilului, parintele trebuie sa inteleaga motivele acestui comportament. Fiecare copil se naste cu propria sa structura temperamentala, care se manifesta inca de timpuriu in comportamentul sau. Unii sunt extrem de independenti inca din primii ani de viata, in timp ce altii sunt de la inceput foarte dependenti de parinti si se multumesc cu ce primesc.O relatie calda si sigura, suportiva cu copilul este baza sanatatii emotionale de mai tarziu si deschide drumul unei socializari calme si eficiente.
Fiecare copil are ,deci, « povestea » lui, iar daca cei din jurul lui invata sa o asculte, cu siguranta vor putea afla lucruri interesante despre visele, dorintele, aspiratiile, interesele si chiar aptitudinile acestuia. In plus, exprimandu-se liber, copilul isi dezvolta vocabularul, invata sa se exprime corect si fluent, isi dezvolta imaginatia si creativitatea.
Toti copiii au in dezvoltarea lor anumite puncte comune legate de maturizarea fiziologica si psihica, ceea ce variaza este ritmul acumularilor. Astfel ca am conceput lucrarea pe intervale de varsta care corespund perioadelor pe care le parcurge copilul la intrarea in gradinita : • 2 - 4 ani = grupa mica ; • 4 - 5 ani = grupa mijlocie ; • 5 - 6 ani = grupa mare ; • 6 - 7 ani = grupa pregatitoare .
CRITERII ALE DEZVOLTATRII PSIHICE NORMALE Pentru o corecta evaluare a tulburarilor psihice in copilarie trebuie sa ne raportam la principalele caracteristici ale dezvoltarii psihice normale, care pot fi considerate repere de baza pentru judecarea oricaror abateri in sfera cognitiva, emotionala si comportamentala a copilului.
PRIMUL AN DE VIATA : • Dezvoltare motorie si socio-afectiva rapida ; la 3 saptamani copilul zambeste neselectiv, la 6 luni surade preferential, selectiv, iar la 8 luni apare frica de separare de mama, absenta sau indepartarea acesteia generandu-i stari de neliniste, anxietate, plans – calitatea atasamentului emotional fata de parinti sau apropiati exprima gradul de sanatate psihica al copilului ; • Orar ordonat de somn si alimentatie, cu imbogatirea si diversificarea progresiva a principiilor alimentare ; • Descoperirea si explorarea senzorio motorie a obiectelor din jur, invatarea primelor relatii cauzale simple ; • Rostirea primelor cuvinte simple, dupa exersarea sunetelor si a silabelor la sfarsitul primului an de viata ; • Dezvoltarea progresiva a posturii si a mersului biped incipient.
ETAPA PRESCOLARA 2-5 ANI : • Se dezvolta rapid capacitatile cognite si creste complexitatea limbajului ; • Progrese semnificative in socializare – adopta prin identificare standardele si comportamentele parintilor, dar dezvolta si primele raspunsuri personale fata de acestia ; • Exploziile de manie ca raspuns la frustatie – desi se mentin, scad in intensitate si teoretic, ar trebui sa dispara inainte de intrarea la scoala ; • Progrese cognitive semnificative, are o imaginatie bogata, vie sustinuta de o curiozitate crescuta ; • Atasament fata de anumite obiecte investitecu suport afectiv care il securizeaza sau il ajuta sa adoarma ; • Descopera si invata despre identitatea sa sexuala – intelege diferentele dintre barbati si femei dupa criterii observabile : aspect, imbracaminte, comportament ; • Pe plan emotional dezvolta mecanisme de aparare care il ajuta sa faca fata anxietatii provocate de emotii neplacute sau inacceptabile : refularea, proiectia, negarea, regresia, formatiunea reactiva, deplasarea, rationalizarea, identificarea, sublimarea.
