File din istoria Colegiului National Sf ntul Sava

1. File din istoria Colegiului National �Sf�ntul Sava � mare institutie de cultura

2. �nfiintarea Scolii de la Sf�ntul Sava1679- 1680 Cel care a pus piatra de temelie la �nfiintarea Scolii de la Sf�ntul Sava a fost Serban Voda Cantacuzino la interventiile ilustrului sau frate, stolnicul Constantin Cantacuzino. Institutia era deschisa tinerimii din �ntregul Orient si �nvatau aici clerici, fii de boieri si mari negustori.

3. �nceputurile Curtea Domneasca: Organizata dupa metoda Academiilor din Apusul Europei, Scoala de la Sf�ntul Sava a functionat �n apropiere de Curtea Domneasca , �n c�teva odai din curtea M�nastirii �Sf�ntul Sava� din centrul Bucurestiului, pe locul unde azi se afla Universitatea Bucuresti. Cursurile erau predate �n limba greaca, de catre dascali greci recomandati de boieri, mitropolit sau de patriarhul grec de la Ierusalim.

4. �nfiintarea Academiei Domnesti �n 1694 Domnitorul Constantin Br�ncoveanu initieaza �nfiintarea Academiei Domnesti �n cladirile vechii M�nastiri Sf�ntul Sava Academia includea toate gradele de �nvatam�nt , de la elementar la superior; predomina �nsa �nvatam�ntul de grad superior.

5. Marturii din Epoca Br�ncoveana Rangul de Academia Domneasca este dob�ndit de drept de Scoala Domneasca �n perioada lui Constantin Br�ncoveanu. Despre aceasta perioada vorbeste si Dimitrie Cantemir, umanist prin formatie si cultura.

6. Academia Domneasca Continutul �nvatam�ntului este orientat spre formarea profilului moral si intelectual al diplomatului si filosofului epocii, dar si spre g�ndirea meditativa si comparativa , spre cultura stiintifica. Se studiau limba si literatura greaca si latina, logica, matematica, retorica, teologia etc.

7. Secolele al XVII si al XVIII Academia Domneasca Greceasca din Bucuresti-nume purtat �n epoca fanariota- era scoala cea mai �nsemnata a rom�nilor de pretutindeni si primea tineri veniti sa �nvete din alte 46 de scoli din Europa de Sud-Est, Asia Mica, Siria, Palestina, Egipt si Constantinopol.

8. Hrisovul domnesc al lui Alexandru Ipsilante Emis de domnitor �n 1776, documentul preconiza o ampla organizare a �nvatam�ntului �n Tara Rom�neasca si a Academiei Domnesti de la Bucuresti. Acesta stipula introducerea �n programa de �nvatam�nt a limbii rom�ne, ca obiect de studiu, nu ca limba de predare.

9. Scoala Nationala de la Sf�ntul Sava La 24 martie 1818, Voda Caragea desprinde Academia Domneasca de M�nastirea Sf�ntul Sava si consfinteste transformarea acesteia �n Scoala Nationala de la Sf�ntul Sava, care �l are ca director pe Gheorghe Lazar. Acesta pune bazele �nvatam�ntului superior �n limba rom�na si �ntocmeste primele manuale de aritmetica si trigonometrie �n limba rom�na. Din 1818 predarea se face �n limba rom�na la toate nivelurile de �nvatam�nt din scoala.

10. 1832- Scoala de la Sf�ntul Savaprimeste denumirea de Colegiul � Sf�ntul Sava� �ntre anii 1829-1834 generalul rus Pavel Kiseleff reorganizeaza Scoala de la �Sf�ntul Sava� introduc�nd si studiul limbilor moderne: rusa si franceza. Scoala avea un ciclu complet de 12 ani. Numarul elevilor ajunge la 800, examenele de sf�rsit de an erau asistate de boierii epitropi si chiar de domnul tarii, iar rezultatele publicate �n Buletinul Oficial

11. Epoca moderna (1832-1864) Scoala rom�neasca este sincronizata cu noile scoli europene si sunt introduse �n manuale dezvoltarea stiintelor si a artelor �ntr-o noua conceptie pedagogica. In 1848 guvernul revolutionar elaboreaza noua programa scolara si proclama �nvatam�ntul gratuit , iar taxele pentru internat se reduc cu 25%. Colegiul� Sf�ntul Sava� este focarul unor idei generoase de iluminare a maselor prin cultura si educatie, transmise de dascali si transpuse �n fapte de fiii ei: Nicolae Balcescu, C.A. Rosetti, Christian Tell, Ioan Ghica, Eftimie Murgu, D. Bolintineanu si multi altii.

12. Localul Scolii de la Sf�ntul Sava -1853 sase clase 190 de elevi se adauga religia �n programa de �nvatam�nt se extinde studiul limbii latine si �n clasa a VI-a

13. Denumirea de Liceul� Sf�ntul Sava� �n 1864, dupa �nfiintarea Principatelor Unite si reforma �nvatam�ntului emisa de Alexandru Ioan Cuza, din Colegiul �Sf�ntul Sava� se desprinde sectia superioara care va deveni Universitatea din Bucuresti , iar Colegiul va purta numele de Liceul � Sf�ntul Sava�. Fostii profesori ai colegiului ( August Treboiu Laurian, V.A. Urechia, Al. Orascu, Gh. Costaforu, C-tin Bozianu) formeaza primul corp universitar din Bucuresti.

14. Reforme si programe scolare Din 1864 p�na �n 1874 Liceul � Sf�ntul Sava� are curs de 7 clase studiindu-se limba rom�na si latina, limba elina, istoria si geografia, matematica, stiintele naturale, filosofia, limba italiana, limba germana, desenul. Din 1875 se introduc primele cursuri de scrima, programa pentru liceul de 8 ani care pastreaza tendinta clasico-reala: 55 ore de latina si 56 ore de matematica si stiinte naturale. �n 1901 ca urmare a reformei �nvatam�ntului initiata de Spiru Haret , Liceul �Sf�ntul Sava� a adoptat programa clasica si reala cu 49 ore pe saptam�na pentru limbile latina si elina si 44 de ore pe saptam�na de matematica si stiinte naturale. Se instituie selectia elevilor �nca din clasa I si din iunie 1903 a avut loc pentru prima data examenul de absolvire �n conformitate cu Regulamentul legii �nvatam�ntului.

15. Revenirea la denumirea de Colegiul National � Sf�ntul Sava�1932-1952 Datorita staruintelor lui Nicolae Iorga scoala a capatat vechea denumire de Colegiu National � Sf�ntul Sava� si sub acest nume a functionat p�na �n 1952 c�nd a devenit Liceul �Nicolae Balcescu�. Dupa 1992 revine la denumirea actuala: Colegiul National � Sf�ntul Sava�.