1 / 38

Plante cu heterozide flavonice

Plante cu heterozide flavonice. FARMACONOZIE SEMESTRUL I. Generalităţi despre flavonoide. Definiţie :  în sens restrâns, sunt pigmenţi galbeni, cu structură polifenolică, foarte răspândiţi în regnul vegetal

bryce
Download Presentation

Plante cu heterozide flavonice

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Plante cu heterozide flavonice FARMACONOZIE SEMESTRUL I

  2. Generalităţi despre flavonoide • Definiţie: în sens restrâns, sunt pigmenţi galbeni, cu structură polifenolică, foarte răspândiţi în regnul vegetal • cel mai adesea se regăsescsub formă de heterozide ale căror agliconi/genine sunt derivaţi ai fenilcromonelor(flavonele propriu-zise); cromona= benzo -pirona

  3. Generalităţi despre flavonoide • termenul de flavonoide, în sens mai larg cuprinde toţi compuşii C6-C3-C6, şi derivaţii de fenil-croman/flavani; aceştia sunt: • catecholii(catechinele)sau derivaţii de 3-HO-flavan • proantocianidoli(mai demult denumiţi leucoantociani) sau derivaţii de 3,4-dihidroxi- flavan

  4. Generalităţi despre flavonoide • includem în clasa flavanilor şi antocianii sau derivaţii nucleului flavinic • În acest capitol vom discuta doar flavonoidele în sensu stricto, urmând a prezenta antocianii şi catecholii în capitole separate.

  5. Generalităţi despre flavonoide • Răspândire • - abundente în plantele superioare, în special în cadrul anumitor familii: Polygonaceae, Rutaceae, Leguminoase/Papilionaceae, Umbelifere/ Apiaceae şi Compositae/Asteraceae • - prezente în toate organele aeriene, ating concentraţii maximale în organele colorate în galben(frunze şi boboci florali)

  6. Generalităţi despre flavonoide • . Compoziţie chimică şi clasificare: • a)Geninele = derivaţi polihidroxilaţi, uneori metoxilaţi sau metilaţi ai cromonei/ benzo -pironei; în cadrul acestora distingem:

  7. Generalităţi despre flavonoide • 1)flavonele adevărate, derivaţi ai 2-fenil cromonei; de ex: -apigenina(5,7,4’- triOH- flavona) R = H -luteolina (5,7,3’,4'-tetraOH- flavona) R = OH.

  8. 2)flavonolii, posedă un OH alcoolic în poz.3(3-OH flavone),ex - kempferolul (5,7,4'- triOH- flavonol) R = H - quercetol (5,7,3’,4’- tetra OH -flavonol) R = OH. Generalităţi despre flavonoide

  9. 3)flavononele, fără legătură dublă în poz. 2-3, de ex: - liquiriţigenina (7,4'-diOH- flavanonă) R=R'=R"=H - hesperitol (5,7,3'-triOH, 4'-metoxi - flavanona) R == CH3 ; R' = R" == OH. Generalităţi despre flavonoide

  10. Generalităţi despre flavonoide • 4)calconele, al căror ciclu pironic este(izomeri ai flavanonelor);ex: isoliquiritigenina (4,2'4'-triOH -calcona)

  11. Generalităţi despre flavonoide • 5)izoflavonele, derivaţi ai 3-fenil cromonei; de ex: genisteina (5,7,4' –triOH -isoflavona)

  12. xantone / dibenzopirone; ex aurone / benzalcumarone; ex: Generalităţi despre flavonoide aureusidina(4,6,3’4’-tétraOH-aurona). gentizina(1,7-diOH,3-metoxi-xantona)

  13. Generalităţi despre flavonoide • Ozele:- sunt reprezentate în general de glucoză şi ramnoză, mai rar galactoză • - cel mai frecvent sunt ataşate în poz. 3 sau 7 • - există monozide, biozide, triozide, ozele putând fi dispuse la nivelul aceluiaşi atom de C al geninei sau la 2 atomi de C diferiţi • - legătura formată cu agliconul este, cel mai frecvent, de tip O-heterozidic,dar se întâlneşzte şi cea de tip C- heterozidic.

  14. Biogeneza flavonoidelor

  15. Efecte fiziologice • flavonoidele sunt în principal remedii ale insuficienţei venoase; ele acţionează la nivelul venulelor sau al capilarelor prin reducerea permeabilităţii şi creşterea rezistenţei capilarelor( acţiunea vitaminei P)  flavonoidele sunt tonice venoase şi protectoare ale capilarelor • mecanismul de acţiune al vitaminei P: • - inhibarea formării şi eliberării histaminei • - inhibarea oxidării adrenalinei • - mecanism sinergic cu Vit.C, în ceea ce priveşte un tip de acţiune nespecifică dar caracteristică polifenolilor(deci au aceeşi acţiune şi antocianii şi cumarinele şi de asemenea şi alţi compuşi cum ar fi taninurile derivaţi ai flavanelor

  16. Efecte fiziologice •  în afara acestui efect fiziologic care caracterizează flavonoidele în general, anumite structuri pot avea activităţi particulare: • - diuretice: florile de măturică sau drob • - antiazotemice: tulpinile infrunzite ale sp Lespedeza) - spasmolitice, antiulceroase, antiinflamatoare:rădăcina de lemn dulce • practic flavonoidele sunt molecule lipsite de toxicitate, bine tolerate de organismul uman, dar a căror acţiune este lentă

  17. Proprietăţi fizico-chimice • solide cristaline , a căror culoare variază între nuanţe de alb-ivoire şi galben intens • heterozidele sunt solubile în apă (mai ales caldă) alcool, alţi solvenţi polari şi insolubile în solvenţi organici apolari • geninele sunt puţin solubile în apă şi solubile în eter • flavonoidele sunt solubile în soluţii alcaline (NH4 sau K), conferindu-le o culoare galbenă care dispare la adăugarea de acizi • prezintă spectru de absorbţie în UV, cu 2 maxime caracteristice variabile în funcţie tipul flavonoidului, ceea ce permite identificarea lor

  18. Modalităţi de extracţie • – se bazează pe solubiltatea lor în apă sau alcool la cald • – uneori se obţin forme cristalinizate prin simpla răcire a soluţiilor extractive • – cel mai frecvent extracţia se face în alcool; soluţiile obţinute sunt supuse evaporării, reziduul fiind reluat cu apă caldă şi epuizat cu acetat de etil şi apoi cu butanol • – dacă este necesar se realizează purificarea prin cromatografie pe coloană

  19. Caracterizare şi dozaj • Caracterizarea flavonelor dispune de numeroase reacţii de culoare: • flavonele portocaliu • flavonolii roşu-vişiniu • flavanonele roşu-violet • Identificarea CH, CSS

  20. Dozarea • Dozarea fizico-chimică: prin colorimetrie sau spectrofotometrie realizate plecând de la extractele purificate; cel mai adesea se recurge la formarea chelaţilor fluorescenţi cu clorura de aluminiu; dozarea densitometrică se poate aplica după separarea prin CSS. • Dozarea biologică: măsurarea activităţii vitaminei P; metoda vizează aprecierea rezistenţei capilarelor( întârzierea formării peteşiilor) şi a permeabilităţii capilarelor( întârzierea difuziunii unui colorant) la animalele de laborator: • măsurarea rezistenţei capilare la cobai • măsurarea permeabilităţii capilare la iepuri

  21. RUTOZIDA • RUTOZIDA sau rutina = 3- ramnoglucozida quercetolului (tetra OH -5,7,3’,4’ flavonol) - oficinală în FRX

  22. HRIŞCĂ,Polygonum fagopyrum /Fagopyrum esculentum, Polygonaceae – plantă anuală, cultivată în Europa şi America de Nord, cu frunze sagitate, flori albe sau roz, dispuse în panicule şi fructe=achene cu trei muchii, bogate în amidon(făina de grâu negru, fără conţinut de gluten!) Produs vegetal: frunze = materie primă ptextracţia industrială a rutozidei în special înainte de anii 1950, în Statele Unite Chimie: 2-3% rutozida Astăzi s-a selecţionat o altă specie P.tataricum cu un conţinut superior de rutozidă: 5-8%, fiind cultivată ca sursă industrială de rutozidă Surse de rutozidă

  23. SALCÂM JAPONEZ, Sophora japonica, Leguminoase-Fam. Leguminoasae Botanică:– un arbore ornamental înalt de 15-20 m, cu trunchiul drept, coroana rotunjită, ramuri întortocheate; frunzele sunt impari-penat-compuse cu foliole întregi, ovale, ascuţite; inflorescenţele paniculate cu flori alb-gălbui, parfumate de tip asimetric-papilionaceu; fructul este o păstaie indehiscentă cu strangulări – originar din Asia- Japonia, salcâmul a fost cu uşurinţă aclimatizat în Europa şi America de Nord Produs vegetal: bobocii florali- recoltaţi înaintea înfloririi, perioada corespunzătoare concentraţiei celei mai ridicate în flavonoide; aceştia sunt de dimensiuni mici cu un peduncul scurt şi un caliciu verde- spre gri şi corola alb-gălbuie Chimie: concentraţie ridicată de rutozidă: 15-20% extracţia se realizează uşor, obţinându-se produsul pur sub formă cristalizată, prin simpla răcire a soluţiei extractive apoase; este cea mai bună sursă industrială de rutozidă Surse de rutozidă

  24. EUCALIPTUL, Eucalyptus macrorrhyncha, Myrtaceae Botanică: arbore înalt, originar din Australia, ca numeroase alte specii de eucalipt Produs vegetal & chimie: frunzele cu conţinut de aproximativ 10% rutozidă; în cazul frunzelor tinere se poate ajunge la 15% extracţia rutozidei este mai dificil de realizat datorită prezenţei taninurilor este o sursă bună de rutozidă care însă pătrunde mai greu pe piaţa Europeană Surse de rutozidă

  25. RUTOZIDA • Utilizările rutozidei : larg utilizată în terapeutică, există numeroase specialităţi farmaceuticeadministrate oral sau intra muscular, care conţin : • rutozida : Rutine(Squibb), Tarosin cpr(+ vit C),Rutinoscorbin, Rutosid sol inj, Rutoven drj şi cremă • derivaţii hidrosolubili ai rutozidei: -singuri:Solorutine (morfolinoetilrutozid),Relvene(hidroxi-etilrutozid) - in combinaţii: Ercevit, Solorutine-papaverine, Solorutine-choline • acţionează ca protectori capilari, folosiţi în anumite boli vasculare şi circulatorii

  26. SILIMARINA • SILIMARINA= derivat de tipul dihidroflavonolului(dihidroquercetolul), condensat cu o moleculă de alcool coniferilic • Sursa principală: ARMURARIU, Silybum marianum, Asteraceae • Botanică: specie de origine Mediteraneană, robustă, cu frunze mari , spinoase, marmorate cu alb; flori liliachii grupate în antodii; fructele= achene se recoltează fără papus, gust amărui • Produs vegetal : frunzele(părţile aeriene?), fructele, seminţele- Cardui mariae fructus/herba/folium • Utilizare : hepato-protector şi activator al hepatocitelor • preparate industriale: Silimarină, Legalon, Lagosa

  27. Silybum marianum

  28. Flavanone: citro-flavone • Citro-flavone sau bio-flavonoidele sunt alcătuite din compuşi flavonoidici cu activitate de tip vitamina P care sunt extrase din diverse citrice. Principalul reprezentant este hesperidozida sau hesperidina= 5,7,3’ trihidroxi- 4’-metoxi- flavanona, cu o catenă gluco-ramnozică în poziţia 7

  29. Citro-flavone • CITRICELE, Citrus sp., Rutaceae Botanică: arbuşti originari din Asia, aclimatizaţi încă din antichitate în bazinul mediteraneean; frunzele sunt simple sau trifoliate cu peţiolul însoţit de ochree, înaripat; florile sunt albe pe tipul 5; fructul este o bacă denumită hesperidă, care la exterior prezintă epicarpul numit flavedo colorat datorită carotenoidelor care conţine şi o parte din mezocarp cea în care se află celulele cu uleiuri volatile, înspre interior este prezent un ţesut alb, spongios, numit albedo, şi în final endocarpul compartimentat, reprezentând pulpa fructului, în interiorul căreia se găsesc seminţele.

  30. Citro-flavone Chimie: fructele conţin acizi organici(acid citric), glucide, pectine, uleiuri volatile, vitamine(vit.C), heterozide flavonoidice; acestea din urmă sunt în special abundente la nivelul pericarpului; cea mai mare parte este reprezentată de flavanone: •  hesperidozida(hesperidina) •  naringinozida(naringina) al cărei aglicon este eriodictiolul 5,7,4’- trihidroxi flavanonei •  eriodictiozida al cărei aglicon este 5,7,3’,4’- tetrahidroxi flavanona • Există de asemenea şi cantităţi mult mai mici de flavone şi flavonoli.

  31. Citro-flavone Utilizare: • flavonoidele totale sau citro-flavonoidele utilizate singure sau în asocieri, se administrează pe cale orală: Citroflavonoides, Ercevit, Frubiose, Sarparel, Daflon • naringina izolată: Bivenon, Cyclorel • hesperidina izolată şi derivaţi (metilcalcona hesperidinei, dietilaminoetil hesperidina): Cekapyl, Cepevit, Cyclo 3, Fragiprel • Toate produsele au aceleaşi indicaţii terapeutice: fragilitate capilară.

  32. Citro-flavone • LEMN DULCE, Glycyrrhiza glabra, Papilionaceae- studiată în cadrul saponozidelor • Produs vegetal: rădăcina şi rizomul

  33. Flavone • DIOSMINA (diosminozida) = 7-glucoramnozida diosmetolului( 5,7,3’- trihidroxi, 4’-metoxi flavona Industrial: semisinteză pornind de la hesperidină Specialităţi:Detralex,Diovenor; acţiune asemănătoare vitaminei P

  34. Flavone • GINKGETINA= biflavonă

  35. Flavone • GINKGO BILOBA, Ginkgoaceae- arbore ornamental cu frunze caracteristice bilobate în formă de evantai; • Produs vegetal:frunzele; acestea conţin pe lăngă ginkgetină şi izoginkgetină • Specialităţi: extractul purificat este condiţionat în Ginkgor, Bilobil, Tanakan; utilizate în afecţiuni venoase şi edeme.

  36. SCOPAROZIDA= 8-C-glucozida 3’-metil luteolinei MĂTURICĂ/DROB, Sarothamnus scoparius, Papilionaceae Produs vegetal: florile ! ramurile conţin alcaloidul sparteină Utilizare: diuretic; şi azi se utilizează infuzia din flori Flavone

  37. LESPECAPITOZIDA = 6-C- glucozida luteolinei numită şi homoorientină sau izoorientină LESPEDEZA, Lespedeza capitata, Leguminoase/Papilionaceae- originară din America de Nord Produs vegetal: frunzele peţiolate Utilizare: diuretic interesant, având proprietatea de a reduce nivelul ureei sanguine; folosit sub formă de tinctură sau prezent în specialitatea Lespenephryl Flavone

  38. Vă mulţumesc!

More Related