Download
1 / 13
871 likes | 2.39k Views
Teoriei Inteligenţelor Multiple În Predarea Diferenţiată. Teoria inteligenţei multiple dezvoltată în anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard; oamenii posedă cel puţin opt inteligenţe , fiecare corelată cu o zonă specifică de pe creier.
E N D
Teoriei Inteligenţelor Multiple În Predarea Diferenţiată Teoria inteligenţei multiple dezvoltată în anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard; oamenii posedă cel puţin opt inteligenţe, fiecare corelată cu o zonă specifică de pe creier. El defineşte „o inteligenţă“ ca fiind: • Calea prin care un individ poate să îşi rezolve problemele de viaţă reală • Abilitatea de a crea sau de a oferi un produs,serviciu • Potenţialul de a găsi sau de a crea soluţii care să faciliteze achiziţia de cunoaştere nouă
1. Inteligenţa verbal-lingvistică sau inteligenţa cuvintelor • 1. Cel/cea care: • gândeşte în cuvinte; • are o bună memorie pentru nume, locuri, date; • preferă să citească, să scrie şi să spună poveşti; • înţelege ordinea şi sensul cuvintelor; • explică uşor; • are un umor lingvistic remarcabil; • convinge uşor, este persuasiv în vorbire şi scriere;
2. Inteligenţa logico-matematică sau inteligenţa numerelor şi a raţiunii • 2. Cel/cea care: • are plăcerea de a rezolva probleme, de a lucra cu cifre; • raţionează inductiv şi deductiv; • are un bun discernământ în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile; • realizează calcule complexe; • are gândire ştiinţifică;
3. Inteligenţa vizual-spaţială sau inteligenţa imaginilor, desenului şi a picturii • Cel/cea care: • are imaginaţie activă; • îşi formează imagini mentale (vizualizează); • se orientează uşor în spaţiu; • recunoaşte relaţii şi obiecte spaţial; • are percepţii corecte din diferite unghiuri; • reprezintăuşor grafic prin pictură, desen, sculptură;
4. Inteligenţa corporal-kinestezică sau inteligenţa întregului corp • Cel/cea care: • poate controla în mod voluntar mişcările corpului; • îşi poate programa mişcări ale corpului; • face uşor legătura dintre corp şi minte; • are abilităţi mimetice;
5. Inteligenţa muzical–ritmică sau inteligenţa tonului, ritmului şi a timbrului • Cel/cea care: • apreciază structura muzicii şi a ritmului; • are „scheme“ sau „cadre“ pentru auzirea muzicii; • este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale; • recunoaşte, creează şi reproduce sunete, ritmuri,muzică, tonuri şi vibraţii; • apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor;
6. Inteligenţa interpersonală sau inteligenţa interacţiunilor sociale • Cel/cea care: • comunică eficient verbal şi non-verbal; • este sensibil la sentimentele, temperamentul şi motivaţia celor din jur; • optează pentru lucrul în cooperare; • le place să lucreze în grup; • dă dovadă de înţelegerea perspectivelor celorlalţi;
7. Inteligenţa intrapersonală sau inteligenţa autocunoaşterii • Cel/cea care: • are capacitate de concentrare; • tendinţă de a reflecta asupra realităţii înconjurătoareşi a naturii umane; • îşi dezvoltă uşor abilităţile metacognitive (conştientizează propriul comportament cognitiv); • sunt conştienţi de propriile sentimente; • are simţul transpersonal al sinelui; • are abilităţi de gândire de ordin superior;
8. Inteligenţa naturalistă sau inteligenţa tiparelor, regularităţilor şi a comportamentelor • Cel/cea care: • are dezvoltat simţul de comuniune cu natura; • recunoaşte şi clasifică uşor membri ai diferitelor specii; • apreciază impactul naturiiasupra sinelui şi a sinelui asupra naturii; • recunoaşte tipare şi comportamente;
Teoria Inteligenţelor Multiple (TIM) recomandă folosirea unui meniu instrucţional cât de diversificat: • Brainstorming; • prelegere interactivă; • folosirea de organizatori grafici-povestire; • demonstraţii ştiinţifice-jocuri de gândire logică; • dezbaterea-joc de rol; • jocuri de cuvinte-confecţionare de colaje; • excursii tematice în teren-scrierea unui eseu pe suport muzical; • mima-studiu de caz; • învăţarea în perechi;
Instruirea diferenţiată... • nu are model sau reţetă; • ţine de un anumit mod de gândire al educatorului şi de o atitudine a lui în realizarea activităţilor cu copiii; • relaţia dintre profesor şi elev este marcată de capacitatea profesorului de a folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea, interesul elevilor pentru cunoaştere prin recunoaşterea valorii fiecărui individ; • rezultatele reale pot să apară doar dacă angajarea fiecărui elev în procesul de învăţare are semnifcaţiepersonală; • acesta este motorul mişcării către clasa diferenţiată şi acest mod de abordare al instruirii dăsemnificaţie Teoriei Inteligenţelor Multiple precum şi altor teorii moderne ale inteligenţei care au impact în educaţie…
Bibliografie • 1. Păcurari, O. (coord.), 2003, Strategii didactice inovative, Ed. Sigma; • 2. Păcurari, O. 2004, Instruirea diferenţiată din persepctiva noilor teorii ale inteligenţei; implicaţii pentru formarea cadrelor didactice, tezå de doctorat, Universitatea din Bucureşti; • 3. Sarivan, L.1996. Inteligenţele multiple, o teorie pentru practica didactică, Învăţământul primar; • *** Instruire diferenţiată, Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple, Ghid pentru formatori şi cadre didactice, 2001, MEC, Seria calitate în formare, Bucureşti • http://www.concursul-procopiu.ro/files/download/Teoria_inteligentelor_multiple.pdf • http://clublearn2b.wordpress.com/2009/12/20/teoria-inteligentelor-multiple-h-gardner/
