Climat interetnic în România în pragul integrării europene

1. Climat interetnic în România în pragul integrării europene Proiect de cercetare sociologică realizat de Fundaţia pentru Cercetări Sociale “Max Weber” şi finanţat de Guvernul României, Departamentul pentru Relaţii Interetnice

2. ECHIPA DE CERCETARE • HORVÁTH István (coordonator) • Marius LAZĂR (construcţia metodologică a eşantionului, prelucrare, interpretare date) • Irina CULIC (realizare chestionar) • VERES Valér (realizare chestionar) • Monica BARBOVSCHI (coordonare operatori) • Andrea LAZĂR (prelucrare interpretare date) • Robert BANDI (manager operativ proiect) Pentru detalii puteţi contacta la e-mail: ihorvath66@yahoo.com tel. 0264-597860

3. Date tehnice: • „Minorităţile naţionale din România. Reprezentări, intoleranţă, discriminare” este un sondaj de opinie realizat de Colegiul Profesional de Sociologie „Max Weber”, cu consultarea specialiştilor Centrului de Cercetare a Relaţiilor Interetnice (CCRIT) • Perioada colectării datelor: 17 oct. – 5 noiembrie 2006 • Eşantion reprezentativ pentru populaţia de peste 18 ani, neinstituţionalizată, din România. Interviurile au fost realizate la domiciliul subiecţilor. • Talia eşantionului: 1170 subiecţi din toate regiunile României (Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Crisana-Maramureş, Banat, Bucureşti) • Tip de selecţie a subiecţilor: eşantionare de tip probabilist, multistadială, stratificată. • Variabilele de stratificare : tipul de rezidenţă (rural-urban), talia localităţii, statutul administrativ al localităţii, ponderea minorităţilor naţionale în reprezentare politică locală (după rezultul ultimelor alegeri), regiunea. • Marja de eroare: +/- 2,9%, la un nivel de încredere de 95%

4. Distribuţia punctelor de eşantionare

5. Structura eşantionului:Variabilele de stratificare

6. De ce etnie v-aţi declarat la ultimul recensământ?

7. În ce măsură sunteţi mulţumit de condiţiile dvs. actuale de viaţă?

8. Cum consideraţi că trăiţi faţă de octombrie anul trecut?

9. După părerea dvs. veţi trăi mai bine sau mai prost peste un an?

10. Lista din faţa dvs. enumeră câteva însuşiri. Vă rugăm să alegeţi trei dintre acestea care îi caracterizează cel mai bine pe ROMÂNI (trei alegeri posibile): Primele trei calităţi atribuite românilor sunt ospitalitatea, hărnicia şi cumsecădenia.Urmează apoi religiozitatea, inteligenţa, dar şi delăsarea. În general, un patternul pozitiv de autoapreciere al membrilor comunităţilor etnice relevă etnocentrismul acestora – iar românii nu fac nici ei, aici, excepţie.

11. Lista din faţa dvs. enumeră câteva însuşiri. Vă rugăm să alegeţi trei dintre acestea care îi caracterizează cel mai bine pe ROMÂNI: Faţă de 2002, autopercepţia românilor este cam aceeaşi, pozitivă deşi mai puţin entuziastă: românii se văd astăzi mult mai puţin primitori, harnici, cumsecade sau inteligenţi decât acum 4 ani. O noutate o dă însă ponderea semnificativ mai importantă a celor care consideră relevantă pentru români religiozitatea.

12. Majoritarii în propria oglindă şi în oglinda celorlalţi: “Vă rugăm să alegeţi trei dintre acestea care îi caracterizează cel mai bine pe ROMÂNI (trei alegeri posibile)”: Comparativ cu modul în care sunt apreciaţi de către concetăţenii de altă etnie, majoritarii români se consideră în mai mare măsură primitori, harnici, inteligenţi şi religioşi. De asemenea, ei sunt şi critici faţă de ei înşişi, văzându-se mai tare delăsători. Minoritarii, în schimb, apreciază la majoritari în mai mare măsură decât românii înşişicumsecadenia, ospitalitatea (românii sunt primitori), religiozitatea saugradul de civilizaţie. Totuşi, majoritarii sunt percepuţi mai mult de către minoritari ca oameni mîndri, uniţişi - într-omăsură redusă – ostili.

13. Lista din faţa dvs. enumeră câteva însuşiri. Vă rugăm să alegeţi trei dintre acestea care îi caracterizează cel mai bine pe MAGHIARI (trei alegeri posibile):

14. Lista din faţa dvs. enumeră câteva însuşiri. Vă rugăm să alegeţi trei dintre acestea care îi caracterizează cel mai bine pe MAGHIARI : Şi în caracterizarea maghiarilor de către ne-maghiari există evoluţii: ei sunt mai puţin remarcaţi ca altădată prin hărnicie, sau cumsecădenie, fiind în schimb mai frecvent priviţi ca solidari între ei (uniţi) şi mândri, dar totodată civilizaţi.

15. Lista din faţa dvs. enumeră câteva însuşiri. Vă rugăm să alegeţi trei dintre acestea care îi caracterizează cel mai bine pe ROMI / ŢIGANI(trei alegeri posibile):

16. Lista din faţa dvs. enumeră câteva însuşiri. Vă rugăm să alegeţi trei dintre acestea care îi caracterizează cel mai bine pe ROMI (ŢIGANI): Stereotipurile negative privind romii sunt aceleaşi, cu distribuţii de accent uşor diferite: acum, ei sunt văzuţi mai mult ca hoţi şi murdari - şi cam la fel de leneşi şi înapoiaţi ca în 2002. Semnificativ – scade percepţia dezbinării membrilor grupului şi se întăreşte aceea a solidarităţii (uniţi).

17. Lista din faţa dvs. enumeră câteva însuşiri. Vă rugăm să alegeţi trei dintre acestea care îi caracterizează cel mai bine pe EVREI (trei alegeri posibile):

18. Lista din faţa dvs. enumeră câteva însuşiri. Vă rugăm să alegeţi trei dintre acestea care îi caracterizează cel mai bine pe EVREI : Evreii sunt percepuţi mai ales în termeni pozitivi: religioşi, întreprinzători, inteligenţi, civilizaţi. Diferenţele de reprezentare de acum în raport cu anul 2002 sunt minore.

19. Oamenii au opinii şi sentimente diferite în ceea ce priveşte ţara lor. Dvs. sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie?: ”Prefer să fiu cetăţean român decât să fiu cetăţean al oricărei alte ţări”. (Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri)

20. „Sunt multe lucruri pentru care trebuie să-mi fie ruşine că sunt cetăţean român”(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri)

21. „Lumea ar fi mai bună dacă şi restul oamenilor ar fi ca românii”(Procente din eşantion) Scade în intensitate sentimentul mândriei de a fi român

22. „Lumea ar fi mai bună dacă şi restul oamenilor ar fi ca maghiarii din România” (Procente din eşantion) În timp, apare o tendinţă de polarizare a opiniilor privind maghiarii: pe măsură ce scade numărul celor care nu au o opinie, creşte atât ponderea celor care simpatizează cu maghiarii, cât şi ponderea celor care de distanţează de ei.

23. Numai subiecţii care s-au declarat ROMÂNI:“Lumea ar fi mai bună dacă şi restul oamenilor ar fi ca...” ...Românii ...Maghiarii din România Din 2002 până în prezent a scăzut gradul de autoapreciere pozitivă a românilor, tinzând în schimb să se polarizeze părerea acestora despre maghiarii din România.

24. Numai subiecţii care s-au declarat MAGHIARI:“Lumea ar fi mai bună dacă şi restul oamenilor ar fi ca...”...Românii ...Maghiarii din România Simetric, şi la maghiarii ardeleni, gradul de autoapreciere pozitivă pare mai scăzut în 2006 faţă de 2002, îmbunătăţindu-se totodată părerea acestora despre români.

25. „Oamenii ar trebui să-şi sprijine ţara chiar dacă lucrurile nu merg bine”(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri)

26. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri) Repondenţi: toţi subiecţii ne-maghiari)

27. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri) Repondenţi: toţi subiecţii ne-maghiari)

28. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri) Repondenţi: toţi subiecţii ne-maghiari)

29. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri) Repondenţi: toţi subiecţii ne-maghiari)

30. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procentaje exprimând ACORDUL. Subiecţi ne-maghiari)

31. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procentaje exprimând DEZACORDUL. Subiecţi ne-maghiari)

32. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procentaje exprimând INDECIZIA (NS/NR). Subiecţi ne-maghiari) Diminuarea numărului celor fără o părere este factorul care contribuie la polarizarea opiniei membrilor grupului etnic dominant.

33. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procentaje. Subiecţi care nu sunt de etnie romă)

34. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procentaje. Subiecţi care nu sunt de etnie romă)

35. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procentaje. Subiecţi care nu sunt de etnie romă)

36. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procentaje. Subiecţi care nu sunt de etnie romă)

37. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procentaje exprimând ACORDUL. Subiecţi care nu sunt de etnie romă) Este importantă turnura atitudinală spre sprijinirea eforturilor instituţionale de a dezvolta o identiate romă.

38. Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii?(Procentaje exprimând DEZACORDUL. Subiecţi care nu sunt de etnie romă)

39. În ce măsură consideraţi că ar trebui să existe locuri rezervate pentru romi în cadrul LICEELOR?(Subiecţi care nu sunt de etnie romă)

40. În ce măsură consideraţi că ar trebui să existe locuri rezervate pentru romi în cadrul COLEGIILOR ŞI FACULTĂŢILOR? (Subiecţi care nu sunt de etnie romă)

41. Credeţi că este bine dacă statul maghiar...(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri) Repondenţi: toţi subiecţii ne-maghiari)

42. Credeţi că este bine dacă statul maghiar...(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri) Repondenţi: toţi subiecţii ne-maghiari)

43. Credeţi că este bine dacă statul maghiar...(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri) Repondenţi: toţi subiecţii ne-maghiari)

44. Credeţi că este bine dacă statul maghiar...(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri) Repondenţi: toţi subiecţii ne-maghiari)

45. Credeţi că este bine dacă statul maghiar...(Procente. Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsuri) Repondenţi: toţi subiecţii ne-maghiari)

46. „Credeţi că este bine dacă statul maghiar...” (În formularea BRE – MMT 2002: „Credeţi că statul maghiar ar trebui...”)Procentaj ACORD Creşte în mod real suportul populaţiei majoritare din România pentru iniţiativele statului ungar faţă de minoritatea maghiară. Se face simţită o schimbare importantă de atitudine, care vizează pozitiv intervenţia Ungariei în favoarea minorităţii maghiare, cu excepţia - notabilă – a sprijinului acordat organizaţiilor politice ale maghiarilor din România.

47. „Credeţi că este bine dacă statul maghiar...” (În formularea BRE – MMT 2002: „Credeţi că statul maghiar ar trebui...”)Procentaj DEZACORD

48. „Credeţi că este bine dacă statul maghiar...” (În formularea BRE – MMT 2002: „Credeţi că statul maghiar ar trebui...”)Procentaj NS/NR Aceeaşi tendinţă de asumare mai clară din partea majorităţii a unei opinii faţă de maghiari confirmă că tendinţa de acceptare a Intervenţiei statului ungar este într-o creştere reală faţă de anii precedenţi.

49. În ce măsură credeţi că următoarele măsuri ar duce la îmbunătăţirea relaţiilor interetnice?1. Copiii de alte naţionalităţi să înveţe împreună cu copiii români.

50. În ce măsură credeţi că următoarele măsuri ar duce la îmbunătăţirea relaţiilor interetnice?2.Interzicerea publicaţiilor sau emisiunilor TV care prezintă celelalte etnii intr-o lumină negativă.