REVOLU ŢIE

1. REVOLUŢIE • SCHIMBARE BRUSCĂ ŞI DE OBICEI VIOLENTĂ A STRUCTURILOR SOCIALE, ECONOMICE ŞI POLITICE ALE UNUI REGIM DAT

2. EUROPA ÎNTRE ANII 1848 - 1849

3. REVOLUŢIA DE LA 1848 ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

4. SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ • Anul 1848 este un an al revoluţiilor; • Are loc Revoluţia franceză din februarie 1848 – regele este omorât, se instaurează republica franceză; • Popoarele din Europa asuprite de Imperiul Otoman şi de Imperiul Habsburgic încep să se revolte împotriva acestora şi să încerce să-şi recapete independenţa.

5. SITUAŢIA INTERNĂ • Se formează burghezia - stăpânii de fabrici şi intreprinderi, bancherii, comercianţii – care încearcă să ajungă la putere în locul moşierimii (cei care deţineau pământ); • La Revoluţia franceză participă mulţi tineri intelectuali români, care încep să vorbească de independenţa Ţărilor Române, de instaurarea republicii, de egalitate în drepturi pentru toţi cetăţenii ţării; • Se întemeiază la Bucureşti societatea secretă “Frăţia” care are ca deviză “Dreptate.Frăţie”, din care fac parte Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru (din Moldova), Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Al. Ioan Cuza (din Ţara Românească).

6. Studenţiromâni revoluţionari la Paris

7. REVOLUŢIA ÎN MOLDOVA • Începe în martie 1848, printr-o Proclamaţie adresată domnitorului Mihai Sturdza, în care se cerea: îmbunătăţirea vieţii ţăranilor, reformă şcolară, înfiinţarea gărzilor cetăţeneşti, responsabilitate ministerială; • Domnitorul ordonă să fie arestaţi semnatarii cererii: Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza, Alecu Russo, Costache Negri şi alţii; • Cei arestaţi sunt trimişi în Turcia; • Revoluţionarii reuşesc să scape şi se refugiază în Transilvania sau Ţara Românească, participând la revoluţiile de acolo.

8. Revoluţionari din Moldova Al. Ioan Cuza Vasile Alecsandri Mihail Kogălniceanu Alecu Russo Costache Negri

9. REVOLUŢIA ÎN TRANSILVANIA • Are loc Adunarea de la Blaj, de pe Câmpia Libertăţii, la care participă 40.000 de oameni; • Participă revoluţionari din Transilvania – Avram Iancu,Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu, Eftimie Murgu, Stephan Ludwig Roth, şi revoluţionarii fugiţi din Moldova – V. Alecsandri, Al. I. Cuza; • Se redactează o Proclamaţie în care se cer : drepturi egale pentru românii din Transilvania, armată care să apere ţara, învăţământ în limba română, respingerea unirii Transilvaniei cu Ungaria; • S-a strigat “Noi vrem să ne unim cu Ţara!”; • Armata revoluţionară condusă de Avram Iancu, numit “Craiul munţilor”, poartă mai multe lupte cu armata revoluţionarilor maghiari; • Revoluţia este înăbuşită de armata Imperiului Habsburgic.

10. Adunarea populară de la Blaj

11. Revoluţionari din Transilvania Avram Iancu Simion Bărnuţiu Eftimie Murgu Gheorghe Bariţiu Timotei Cipariu

12. REVOLUŢIA ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ • 9 iunie 1848 – are loc Adunarea de la Izlaz, unde se alege un guvern provizoriu, din care fac parte: Nicolae Bălcescu, gen. Gheorghe Magheru, Ştefan Golescu, căpitanul Nicolae Pleşoianu, preotul Radu Şapcă, Christian Tell; • Domnitorul Gh. Bibescu părăseşte ţara şi guvernul provizoriu preia conducerea ţării; • Apare ziarul “Pruncul român” în care se scrie: “Ceasul libertăţii a sosit pentru tot românul... Munteanul şi moldoveanul sunt toţi români, sunt fraţi, sunt o singură naţiune...Uniţi vom fi tari...Trăiască România!”.

13. Guvernul provizoriu Nicolae Bălcescu Ştefan Golescu Mihail Kogălniceanu gen.Gh.Magheru gen. Christian Tell Nicolae Golescu

14. Guvernul provizoriu a dat câteva legi : • Înfiinţarea Gărzii Naţionale; • Organizarea armatei sub conducerea generalului Gheorghe Magheru; • Se stabileşte steagul naţional: steag tricolor cu deviza ”Dreptate-Frăţie”; • Desfiinţarea iobăgiei; • Împroprietărirea ţăranilor; • Sunt stabilite drepturi şi libertăţi cetăţeneşti; • Înfiinţarea de şcoli pentru toată populaţia.

15. Înăbuşirea revoluţiei • În iulie 1848 trupele turceşti intră în Ţara Românească; • În septembrie are loc bătălia de la Dealul Spirii dintre mica armată română, condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, şi armata turcă; • Armată română pierde lupta; • Armata ţaristă intră în Moldova şi apoi în Ţara Românească- este pus în fruntea ţării un nou domnitor - Constantin Cantacuzino; • Fruntaşii revoluţiei sunt obligaţi să părăsească ţara şi se stabilesc în alte ţări din Europa.

16. Bătălia de la Dealul Spirii Căpitanul Pavel Zăgănescu

17. URMĂRILE REVOLUŢIEI • Revoluţia a contribuit la întărirea şi adâncirea ideii de unitate naţională a românilor; • Revoluţionarii refugiaţi în străinătate vorbesc în Franţa şi Anglia despre unirea românilor într-o singură ţară; • Revoluţionarii de la 1848 vor juca un rol important în realizarea Unirii şi a Independenţei (cum ar fi: Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, C.A.Rosetti, Alexandru Ioan Cuza, cei trei fraţi Golescu); • Revoluţia a deschis calea modernizării societăţii româneşti.