Marile Religii ale lumii

1. Marile Religii ale lumii - IUDAISMUL - Profesor Sachelaru Laurentiu Grup Scolar “Al. Vlahuta” Sendriceni

2. Iudaismul cunoscut şi sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu. • Termenul iudaism îşi are originea în numele regatului Iuda. • Regatul Iuda reprezenta teritoriul uneia din cele 13 seminţii sau mari familii de evrei, care a primit o parte din Canaanul cucerit după ieşirea din Egipt.

3. Poporul evreu • Denumirea “evreu” ar proveni de la Eber (ebr.'Ever), un strămoş al lui Avraam. Poporul evreu este originar din Orientul Apropiat, îndeosebi din regiunea numită în antichitate Ţara lui Israel. Poporul evreu e numit înlimba ebraicăעם ישראל, „poporul (lui) Israel”, cu atestări arheologice din perioade antice (cea mai veche a fost găsită în Egipt şi e datată în jurul anului 1213 î.d.H..). • Istoria evreilor, din perioada antică, e descrisă în Biblia evreiască şi cunoscută prin ea în toată lumea.

4. După tradiţia evreiască 13 triburi de evrei, formate din descendenţii celor 12 fii ai lui Iacob, au cucerit Ţara Israel (Canaanul), au colonizat-o şi, după o periodă în care nu aveau o conducere centrală, au format un regat condus de regele Saul. • Lui Saul i-a urmat regele David, care a cucerit oraşul Salem (în ebraică Şalem), căruia i-a fost schimbat numele în Ierusalim şi care a devenit capitala evreilor.

5. Fiul lui David, Solomon, a construit la Ierusalim Templul, care urma să fie unic în religia evreilor.

6. După moartea lui Solomon, statul a fost împărţit în două regate, Iudeea şi Israel. • În anul 586 î.d.H. regele Babilonului, Nabucodonosorcucerind Iudeea a exilat o mare parte din populaţia evreiască. • În 539 î.d.H., împăratul persan Cirus a cucerit Babilonul şi a dat permis tuturor popoarelor deportate să se întoarcă în ţările lor şi să-şi refacă templele distruse. Mulţi evrei s-au întors în Israel şi au refăcut Ierusalimul şi Templul.

7. O perioada semnificativăîn istoria ţării şi a poporului a fost domnia aliatului Romei, regele Irod cel Mare, care a construit, între alte multe construcţii, şi o versiune mai impunătoare a Templului din Ierusalim. După moartea sa, începând din anul 6 d.H. ţara a fost guvernată de prefecţi romani, în paralel cu regi locali. • În urma a două războaie cu Imperiul Roman (66 şi 123 d.H.) statul evreu a fost distrus iar evreii scăpaţi au plecat în exil.

8. Literatura religioasă • Biblia este împărţită în: Torah (cele cinci cărţi ale lui Moise), Neviim (Prorocii) şi Ketuvim (Scrierile, Psalmii). • Talmudul şi Kabbala (tradiţia) • Ghidul pt cei nedumeriţi al lui Moise Maimonide cu 13 articole de credinţă

9. Teologia • popor exclusiv monoteist , • cred în Dumnezeu, Creatorul, Proniatorul şi Stăpânul Universului, care comunică cu poporul ales prin îngeri şi profeţi, • un rol central îl are respectarea celor 10 porunci primite de Moise pe Muntele Sinai.

10. Locaşuri de cult • după robia egipteană cortul sfânt şi chivotul legii • templul din Ierusalim • robia babilonică si templul lui Irod devastat în anul 70 • Sinagogele (înseamnă în ebraica case de intrunire) sunt de 20 de secole locuri în care evreii se întrunesc pentru a se ruga si a studia. Orice loc poate sluji acestui scop cu condiţia să fie orientat spre Ierusalim, să nu fie acoperit de altă construcţie şi să conţină un anumit număr de obiecte de cult.

11. Sacerdoţiul • Oficiat de: marele preot (Avraam, Aaron), preoţi ajutaţi de leviţi. • Profeţii aleţi de Dumnezeu. • Rabinul înseamnă înţelept, şi este astăzi îndrumătorul spiritual al comunităţii sale. • Jertfele întotdeauna animale, jerfe de tot şi jertfe parţiale (păsări, miei).

12. Sărbători: • sabatul săptămânal - Sâmbăta este principala zi de sărbătoare evreiască, ziua de odihnă a Creatorului după cele şase zile de facere a lumii (Geneza). Potrivit religiei evreieşti, este interzis să se lucreze în ziua de sâmbătă şi în zilele de sărbători. • anul calendaristic are 8 mari sărbători: Anul Nou în septembrie (zi de pocăinţă), Ziua purificării (Yom Kipur, post şi iertarea păcatelor), Sărbătoarea colibelor (7 zile, se binecuvintează lămâile), Hanuca în decembrie, Anul nou al pomilor (fructe proaspete), Purim , Pesah (14-21 nisan, când se consumă azima, miel, vin), Sărbătoarea săptămânilor.

13. Dispoziţii sacre: • circumcizia este considerată, după Avraam, semnul esenţial al legamântului dintre Dumnezeu si poporul său. Circumcizia este ritul oficiat cu cea mai mare fidelitate de evrei, indiferent de tendinţa căreia îi aparţin. • decalogul • Sema Israel (Ascultă Israele) • mărturisirea de credinţă (o sinteză a mozaismului) • Rugăciunea zilnică este obligatorie pentru bărbaţi (şalul şi filacteriile)

14. Iudaismul actual • Religia iudaică, prin fiinţa şi scopul ei, ar fi fost menită să fie numai o pregătire, o călăuză spre Hristos cum spune apostolul Pavel. De aceea, cu venirea creştinismului, valabilitatea sa ar fi încetat. Tema mozaismului era ideea mesianică, venirea unui mesia, care urma să întroneze universalitatea religiei adevărate, în locul iudaismului particularist şi exclusivist. • De vreme ce împărătia mesianică s-ar fi realizat prin venirea lui Iisus şi instituirea creştinismului, mozaismul si-ar fi încheiat menirea istorică. Aşteptarea unui alt mesia, cerut numai de interesele naţionale exclusive ale poporului evreu, face din mozaismul de astăzi mai mult o doctrină naţională decât una religioasă. Aceasta rezultă şi din faptul că iudaismul mai supravieţuieşte şi azi, redus însă aproape exclusiv numai la poporul iudeu, fără să fi fost îmbrăţişat de alte popoare.

15. principalul punct de separare dintre noi creştinii şi evrei este că noi credem că Mesia a venit în persoana lui Hristos, în timp ce ei încă aşteaptă venirea Celui făgăduit, Emmanuel.