ACTIVITATEA ORĂDEANĂ A PROFESORULUI LAZĂR IACOB

1. ACTIVITATEA ORĂDEANĂ A PROFESORULUI LAZĂR IACOB

2. Cuprins ARGUMENT ACTIVITATEA PROF. LAZĂR IACOB LA ACEDEMIAREGELE CAROL AL II-LEA DIN ORADEA 1.1 Date bibliografice 1.2. Activitatea didactică 1.3. Decanul Lazăr Iacob CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE

3. ARGUMENT • Profesorul Lazăr Iacob a făcut parte din elita intelectualităţii orădene şi a celei naţionale devenind un model pentru colegii şi studenţii săi. • Fiind strâns legat de religie prin profesie, prof. Lazăr Iacob a fost o personalitate de o moralitate ireproşabilă, permanent implicat în rezolvarea problemelor colegilor săi şi a studenţilor mai ales în perioada în care a fost decan. • A devenit un factor determinant în viaţa românească a Bihorului. • Caracter neprihănit care ne face cinste tuturor, dl. Lazăr Iacob poate fi pus oriunde la locul de cinste căci pretutindeni este vrednic(1934,PSS Andrei Crişanul) • Prin tematica abordată în cursurile sale cu caracter creştin, este un european. • Delegat la Adunarea Naţională de la Alba Iulia din anul 1918.

4. Date bibliografice • Iacob Lazăr s-a născut în data de 28 martie 1884, în localitatea Peştiş, judeţul Bihor. • Fost doctor în teologie • Profesor de Drept bisericescla Academia Teologică ortodoxă din Arad (1908-1922), la Facultatea de Drept Oradea (1921-1934), Facultatea de Drept din Cluj (1934-1938), ulterior la Bucureşti. • Membru în Consiliul Eparhial şi Adunarea Eparhială din Oradea şi în Congresul Mitropoliei Sibiu.

5. Fost deputat, senator şi preşedinte al Casei Naţionale din Bihor. • Director al Căminului Studenţilor în Drept din Oradea în perioada 1927-1934. • Decan al Facultăţii de Drept din Oradea în intervalul 1925-1927. • Membru al Reuniunii Femeilor Române din Oradea şi al Asociaţiei Naţionale Române a Muncitorilor din Oradea. • În anul 1921 a primit Coroana României în grad de ofiţer (ulterior, comandor), pentru ca în anul 1930 să primească Steaua României în grad de ofiţer.

6. Printre volumele publicate de prof.univ.dr Lazăr Iacob se numără: Cultul catolic în România (1933); Biserica dominantă şi egala îndreptăţire a cultelor (1936); Politica scaunului papal. Capitol introductiv la istoria concordatelor postbelice (1936); Natura juridică a patronatului suprem şi drepturile suverane ale statului român, Cluj, 1938.

7. A ţinut şi conferinţe: în anul 1935 la Oradea, Patronat Suprem şi Regi apostolici; în anul 1936 la Cluj şi Arad, Biserica Dominantă în raport cu celelalte culte Pe lângă cursul de Drept bisericesc începând cu anul universitar 1931-1932 va preda şi 3 ore/s de Istoria dreptului român.

8. Anul 1933 s-a dovedit a fi foarte fructuos pentru activitatea culturală a lui Lazăr Iacob care se implică şi în acţiunile cu caracter anti-revizionist. În calitate de preşedinte al Casei Naţionale participă la deschiderea Adunării Anti-Revizioniste din Oradea. În anul 1934 a fostraportor asupra activităţii, titlurilor şi lucrărilor lui Gheorghe Sofronie care solicita ridicare sa de la statutul de profesor agregat la cea de profesor titular.

9. Decanul Lazăr Iacob • În calitate de decan al Academiei de Drept de la Oradea, Lazăr Iacob a fost permanent preocupat de buna desfăşurare a activităţii instituţiei pe care o reprezenta, atât din punct de vedere administrativ cât şi didactic şi pedagogic. • Ca toţi decanii Facultăţii de Drept de la Oradea şi Lazăr Iacob a avut relaţii foarte bune cu autorităţile locale participând personal sau prin reprezentanţi la toate activităţile organizate de acestea.

10. Confirmă participarea profesorilor Facultăţii de Drept din Oradea la Sărbătoarea eroilor, în data de 2 iunie 1927. Răspunde afirmativ solicitărilor Prefecturii judeţului Bihor de a participa la aniversarea zilelor de 1 Decembrie, ziua Unirii Transilvaniei cu Ţara Mamă. În data de 30 iulie 1927, prof. Lazăr Iacob semnează adresa către Institutul Internaţional de Cooperare Intelectuală în care precizează că programa de studiu de Drept Internaţional Public şi Privat este alcătuită după programa altor facultăţi şi după Societatea Naţiunilor. Una dintre preocupările majore ale lui Lazăr Iacob a constituit-o înfiinţarea unui Cămin Studenţesc al Academiei de Drept din Oradea.

11. Pofesorul Lazăr Iacob şi Casa Naţională Prin adresa nr. 35/12 mai 1933, adresă semnată de Nicolae Zigre, preşedinte de onoare al acestei instituţii şi de secretarul Ganea că, Adunarea generală a Casei naţionale a judeţului Bihor l-a ales preşedinte pe o perioadă de 3 ani. În această calitate, prof. Lazăr Iacob a participat la toate acţiunile cu caracter social, cultural şi naţional care s-au organizat în Oradea şi judeţul Bihor sub egida Casei Naţionale. Sub editura Casei Naţionale a judeţului Bihor va fi publicat Bihorul - strajă la hotare care insera jertfele de sânge ale bihorenilor bazate pe un material documentar adunat la întrunirile antirevizioniste din datele de 27 noiembrie 1932 şi 28 noiembrie 1933.

12. La 22 octombrie 1933 cu ocazia înaltei vizite a scumpului nostru suveranla Oradea, şi-a deschis porţile Muzeul etnografic: cea mai însemnată instituţie anexă a Casei Naţionale. Şi-au continuat activitatea: Reuniunea Cele Trei Crişuri; • Redacţia şi administraţia Gazetei de Vest; • Asociaţia profesorilor şi învăţătorilor; • Sportul Român; • Asociaţia meseriaşilor români; • Cercul franco-român

13. S-a implicat în: • 1. Întărirea sentimentelor naţionale; • 2. Dezvoltarea unităţii şi a culturii naţionale; • 3.Cimentarea legăturilor sufleteşti şi de solidaritate naţională între populaţia urbană şi cea rurală; • 4. Întreţinerea relaţiilor sociale între membri; • 5.Înfiinţarea unei biblioteci pentru luminarea minţii şi cultivarea sufletului românesc; • 6. Constituirea unei săli de lecură; • 7.Organizarea de şezători culturale, literare, conferinţe publice, audiţii muzicale;

14. 8. Expoziţii agricole şi naţionale; • 9. Excursii; • 10. Stabilirea de relaţii cu alte societăţi culturale şi naţionale; • 11. Ocrotirea vieţii economice în judeţ. Până la 7 octombrie 1934, a condus Liga Antirevizionistă – filiala Oradea care va funcţiona în cadrul Casei Naţionale.

15. În concluzie, activitatea culturală şi ştiinţifică din municipiul Oradea şi judeţul Bihor, în perioada interbelică a fost o activitate densă, dovadă fiind implicarea cadrelor didactice universitare de la Academia Regală de Drept Regele Carol al II-lea din Oradea. Profesori precum Gheorge Sofronie, Iacob Lazăr, Bogdan Ionescu, Constantin Petrescu-Ercea îi găsim aproape în toate structurile culturale care au funcţionat după anul 1918 în această zonă, scopul activităţii lor fiind acela de a readuce cultura, tradiţiile, limba română pe aceste meleaguri după mai multe secole de dominaţie străină.

16. RAPORTOR AL ACTIVITĂŢII LUI GHEORGHE SOFRONIE

17. REGISTRU DE PREZENŢĂ-DREPT BISERICESC, ANUL II

19. Membru în Senatul Universităţii din Bucureşti începând cu anul 1932

20. 1921-distincţia Coroana României

21. 1908-începe activitatea didactică