Constantin Șerban

1. i e, - ...:,.......................... 4 O.11.4.41.06. I ,. ° 41....e 4u-u 4 0 4 -,............-..................."............-...................-........ 4 4 4 ...... e a 4 a S ft. ;;-.-.-.-. . O e O e 110 e ..... O __ 0 O e 0 O ...0/ ° * e a 0 O e O 'Y ." 0 o O o - 0 _ r 2411i ''tfls.ra.pnt,,aau a s'0 i !... ,s,.... - ' .. -, e .... skk,'Yra,.1,, (.. 4' AN ,,,,, 1...,4 - , . .4 . o ... Q .- ff A , e ts'i .4,...,. 0 STr 'i "A ilf.. ',AA . 0, 74 V -., .4 ,....... tiLY . - #4 - 4 f.,,, 4 ---- - - 44 4 . ,t. e Y, . ' t 411. ..10124 ft ... , ''''elll',."-T,,,,, 9./. 114,t ,. --.:-.. O . . . -.. - ....ef,- ,toival, ,,,....,...-.<- ,..;1 r'''2-.:t.7.1';-,r.r`-...N.'--, \ ' . ,,,,,,ro.t. ,./.4 4 ' o , .........44.4, . ..........exi. ....in. ...... ..irz,-.. ........._.'. . ... " ' 0 . 4,1 , ,.. . . ...-, iih, - e -- ,r . .,--- %Foz" 0'. :. ....n ' !.- 4..24( / '12, - ,_ ....,,.. trr- - : . a - 10Z. li'f- 1114J1{, . ,',, ISJS 10 111111, ... . . ... U ,0.110iiin , r, el% 4 i 0 U.U.' ' 0 g llaga UUU11 :1055 , .p 4 1 1 ' I www.dacoromanica.ro

2. CONSTANTIN SERBAN www.dacoromanica.ro

3. Dr. N1COLAE STO10ESCU CONSTANTIN 5IERBAN EDITURA MILITARA, BUCURESTI, 1990 www.dacoromanica.ro

4. Coperta : FL. CREANGA ISBN 973-32-0142-1 www.dacoromanica.ro

5. CUVINT MAINTE Constantin Serban este o figura aparte in istoria romdnilor din secolul al XVII-lea atit prin numarul dom- niilor, cit 0 prin tenacitatea sa de luptator antiotoman, care i-a atras o lunga 0. trista pribegie. Cel dintii specia- list care s-a ocupat mai mult de acest domnitor N. C. Bejenaru nu a reu0t sa adune rezultatele stu- diilor sale intr-o monografie. Lungul exil al lui Constantin Serban tarilor romdne au constituit obiectul unui amplu studiu datorat lui P. P. Panaitescu, care a pus in circulatie 0 importante surse polone. Utilizind o larga informatie, atit izvoare (documente interne 0 externe unele inedite aflate in transcriere la Institutul tie istorie N. Iorga" , cronici, relatii de calatorie, inscriptii 0 insemnari), cit 0 studiile predece- sorilor, autoru/ s-a straduit sa suplineasca aceasta lacuna, prezentind prima monografie despre viata, domniile 0 lunga pribegie ale lui Constantin Serban. In mod firesc, autorul prezentei mono grafii a incadrat domniile 0 lupta dusa de acest voievod in incercarea de constituire a unei coalitii antiotomane a celor trei tari române din anii 1658-1662 in vederea organizarii luptei comune, intr-un moment greu al existentei lor. Intrucit obiectul mono gra- fiei noastre il constituie Constantin Serban, se intelege cá am acordat o mai mare atentie actiunilor acestuia (de altfel, domniile lui Gh. Rákóczi al II-lea 0 Mihnea al III-lea au fost prezentate in cloud lucrari distincte apii- rute nu de mult la Editura Militara). i incercarile de a- recupera unul din tronurile 5 www.dacoromanica.ro

6. In intentia noastra a fost sa punem in lumina atit succesele obtinute in aceasta luptä, cit .i siábiciunile coalitiei decurgind din lipsa unui conduct,: tor priceput ci hotarit sá organizeze actiunile militare $i sa le con- duca la victorie, dar $i din slabul interes pe care l-au arätat puterile euro pene pentru contracararea ultimelor mari ofensive executate de Poarta in estul continentului. Momentul insa, ca meritä a fi cunoscute cit mai bine. Analizarea contex- tului intern $i international de la mijlocursecolului XVII, reconstituirea räzboiului de aparare din 1658-1660 purtat impotriva Imperiului otoman, intelegerea principalelor demersuri diplomatice $i militare efectuate de Constantin erban, a conceptiilor sale despre stat, societate, armata, contribuie cu sigurantd la adincirea cunoa$terii, la eluci- darea unor aspecte importante ale evolutiei societal' tii $i o$tirii romeinegi intr-o framintata epoch' istorica. $i centrul personajele sale, www.dacoromanica.ro

7. CONSTANTIN SERBAN INAINTE DE DOMNIE. ALEGEREA CA DOMN In documentele pe care le elibereazd in timpul dom- niei, Constantin erban se intituleazd : Io Constantin voevod, fiul marelui si preabunului, rdposatului, Io erban voevod". Tatäl ski a fost deci Radu Serban, domnul TArii Roman' esti (1602-1611), care a murit pribeag la Viena, in 1620, dupà ce luptase cu mult curaj pentru asigurarea independentei tärli sale, ca demn continuator al lui Mihai Viteazul 1 Constantin nu a fost insd fiul legitim al domnului, ci rodul unei legaturi extraconjugale. Dupà cum va mär- turisi mai tirziu doamna Elina, fiica legitimA a lui Radu erban, devenitä sotia lui Constantin Cantacuzino pos- telnicul, Constantin, era si el fiul lui Radu fAcut insä cu o posadnica", adicä fiu nelegitim.2 Despre mama lui Constantin cu Radu Serban aflarn unele stiri din citeva documente mai tirzii relative la satul Tintava din fostul judet Ilfov.3 Satul fusese liber pind in timpul domniei lui Mihai Viteazul, chid toti mostenii satului" s-au vindut rumäni lui Sirbu mare stolnic. La moartea sa, boierul a dAruit satul mAnAstirii Tismana, unde a fost inmormintat. Cind arhimandritul Serghie, egumenul mänästirii, a fost dus de Mihai Viteazul la Munkacs (Mukacevo), ca ePiscop, acesta a luat cu el si cArtile de danie a satului.4 Urmasul säu, Radu erban, crezind cA Tintava este sat domnesc, 1-a ddruit jupinesei Constantin din Bucuresti, sotia lui Neagoe logofat din Tirgoviste. Documentul sAu de danie nu ne este cunoscut; erban, fiind erban si legaturile ei fata popii Elina, 7 www.dacoromanica.ro

8. el trebuie sa fie posterior datei de 8 ianuarie 1603, cind satul era Inca al rnanastirii Tismana.5 Sub Alexandru Bias (1616-1618), manastirea Tismana isi revendica drepturile asupra satului, care ii este ina- poiat. In timpul domniei lui Alexandru Coconul (1626- 1629), jupineasa Elina cu sotul ei, Neagoe logorát, si cu fiul säu Constantin postelnic tiune documentara despre viitorul domn din nou satul, dar au pierdut procesul deoarece Tintava nu figura in catastiful lui Mihai voevod, unde au fost satele domnesti de cumparatoare".5 Din acest document putem intelege ca Radu Serban a daruit satul Tintava tiitoarei" sale, probabil dupa nasterea fiului lor, care va fi crescut in acest sat, situat In apropiere de Bucuresti. Intr-un alt document se spune ca Serban \Todd fost-au tinut intr-acest sat Tintava o jupineasa anume Elina, fata popii Costandin din oras din Bucurestt ce au fost vaduva fara barbat, de au sezut acola in taina" 7. Este greu de aflat data nasterli postelnicului Con- stantin, motiv pentru care s-aq facut diverse presupuneri cu privire la aceasta problem& ; oricum, ea este anteri- oar& anului 1610, chid tatal sau era Inca domn. Cind a ajuns damn, C,onstantin Serban nu a uitat satul copilariei sale, ci 1-a luat de la manastirea Tismana si l-a daruit lui Radu paharnicul, care-i era frate dinspre mama 9. Acest Radu se va numi apoi Tintäveanu si va ajunge mare paharnic al fratelui sau vitreg devenit domn 9. Nu stim cit timp a posedat postelnic care se dadea coconilor" de boieri si nici cum isi va fi petrecut tineretea. Din documente nu rezulta ea s-ar fi amestecat in viata politica, nici ca ar 'fi fost apropiatul vreunuia din donmii care duceau altd politica' decit tatal &au. Urmatorul titlu pe care l-a obtinut a fost acela de clucer. La scurt timp dupa mentionarea sa in documente ca postelnic, la 18 mai 1629, Constantin dlucerul ajunsese intr-o situatie precarä ; dupa cum marturiseste el insusi, cazuse intr-o datorie mare cu camata", penttu care a fost silit sà vinda satul Varasti lui Iane vistier, cu 450 aceasta este prima men- au revendicat Constantin titlul de 8 www.dacoromanica.ro

9. de galbeni 1°. Documentul respectiv cuprinde cloud mar- turii deosebit de pretioase : clucerul Constantin declard ea mo§tenise satul de la tatAl sdu, inainte de a-1 vinde, 10 Intrebase curnnatul, pe Constantin Cantacuzino, mare paharnic, zitioneze pe baza dreptului de protimisis. Intre martorii actului alauri de diver§i boieri mici Partenie ieromonahul, fiul lui Petru ceea ce dovede§te ca cei doi fu i de domni erau prieteni. Dei Constantin clucerul declara ca mo§tenise satul Vdr5.§ti de la tatal sdu, mai tirziu familia Cantacuzino ii va contesta acest drept, pe motiv c'd satul fusese de mo§tenire al stramo§ilor Mariei din Coiani, mama lui Radu erban, den descdlecata tärii". La 28 februarie 1665, Radu Leon restituie satele Vard§ti §i Dobreni foste ale lui Constantin $erban Elea lui Radu erban, care a relatat domnului cum, la intoarcerea mamei sale din pribegie In 1620, In timpul domniei lui Radu Mihnea, atunce s-au ivit unul ce i-au zis Constantin postelnic, zicInd cd iaste §i el fecior fdpo- satului erban voevod, ins& fdeut cu o posadnicd". In aceastd calitate, au fost cdzut cu mull& rugdciune la raposata doamna §i s-au milostivit de i-au fácut bine §i i-au dat aceste 2 sate, Dobrenii §i Vdrd§tii, ea sà se hrdneascd cu dinsele", cu conditia ca pe urma lui" satele sd rdmind urma§ilor Elinei n. Postelniceasa Elina a prezentat domnului §i un docu- ment de la Radu $erban, din 1604, prin care acesta recuno§tea ca satele au fost ale mamei sale, care le-a hdrdzit nepoatei sale Elina, §i in care domnul prevedea : cum d'a se vor ivi vreodatà niscari feciori facuti da dinsul afarà den lege, adeed fdrd cununie, ce le zic copil, unii ca aceia s'd n-aibd treaba cu satele" 12. Intrucit cuprinsul documentului din 1604 nu-1 cu- noa§tem decit din acest rezumat, este greu sá ne pro- nuntki-t asupra autenticitatii lui. Oricum, din documente rezultd ea' tinärul Constantin nu se bucurase de o situatie materiald prea stralucità (ca proprietar a doud sate, pind la 1629, si, apoi, a unuia singur ca mare serdar, a avut posibilitatea sd mai achizitioneze citeva sate 13. erban voievod, §i cd, vrea achi- daca sd-1 figureazd §i Cercel voievod, postelnicesei Elina, Dobreni). Mai tirziu, 9 www.dacoromanica.ro

10. Dupd ce Matei Basarab a ocupat tronul Tarn Roma- nest, la 1633, C,onstantin clucerul a devenit al doilea postelnic al domnului 14, ceea ce aratä ca era considerat ca o persoanä apropiatd a voievodului15. Cu acest nou titlu este mentionat la 28 iulie 1639, chid mare postelnic era cumnatul säu, Constantin Cantacuzino 16 Nu cu- noastem insà care au fost relatiile dintre cei doi. In calitatea sa de tindr postelnic, viitorul dornal a intreprins in anul 1644 prima sa actiune militara, fiind insarcinat de Matei Basarab cu comanda celor 1 000 de cdldreti, toti buni i frumosi si pe ales", care au fost trimii In ajutorul principelui Gheorghe Rákóczi I in campania acestuia impotriva impdratului Ferdinand al III-lea in Ungaria Superioarä habsburgica. Plecat din Tirgoviste la 8 februarie, corpul expeditionar a trecut prin Rupea i Bistrita-Ndsdud, ajungind apoi in comi- tatul Nytra, unde se desfäsurau luptele 17. Dei loan Kemeny comandantul trupelor transil- vänene nu avea o opinie prea bund cu privire la pos- telnicul Constantin 18, despre care afirma cd se stie teme de puscd", considerd cá trupele de sub comanda sa au dat dovadd de o deosebitd vitejie. Dupä cum nareazd cronicarul Georg Kraus, curtenii români s-au remarcat la luptele de lingd cetatea Jeszenti din 16 iulie 1644, cind au atacat pe neasteptate trupele imperiale conduse de generalul Homonnay care avea o oaste aleasä" le-au pus pe fugä, ucigind 200 de osteni i luind multi altii prizonieri, care au fost vinduti turcilor. Cu acest prilej, curtenii s-au imbogätit foarte cronicarul 15. Dupd ce s-a intors in tara cu o experienta. militará,, pe care putini boieri munteni o aveau, Matei Basarab I-a avansat pe fostul postelnic in functia de serdar, dre- gdtorie militará infiintatd de domn in anul 1646 i care avea in atributiile sale comanda boierilor mazili (fard functii). Constantin a fost primul serdar din istoria Romeinesti, fiind amintit cu aceastd functie incepind de la 27 iulie 1646 pima' la 10 decembrie 1648 20 In aceastd calitate el era subalternul marelui spätar, care comanda intreaga armatd a tarii. Functia de mare mult", remarcä'. 10 www.dacoromanica.ro

11. spa-tar era detinuta in acea vreme de Diicu Buicescu, nepotul lui Matei Basarab 21 Intre spatar si subalternul san a izbucnit la scurta vreme un conflict, relatat de Paul de Alep. Ca subaltern al marelui spatar, Constantin ser- darul era obligat sa-si scoata calpacul in. fata acestuia, In semn de respect. Dar Constantin statea intotdeauna cu capul acoperit in fata [comandantului] sau, marele serdar (adica. spatar n.n.). Intr-o zi, acesta 1-a dojenit, spunindu-i : «De ce stai tu in fata mea cu capul acope- rit ?» El i-a raspuns : «Eu sint de neam domnesc, iar tu esti fiu de Oran, de aceea nu má voi descoperi inain- tea ta»". Asemenea cuvinte au avut darul sa-1 infurie pe Diicu, care povesteste mai departe Paul de Alep la unchiul sau si si-a aruncat armele inaintea lui". Luind partea rudei, Matei Basarab I-a destituit pe Constantin din dregatoria de serdar, iar acesta s-a retras la curtea sa din Dobreni, asteptind vremuri mai bune 22 Este foarte probabil ca, stiindu-1 fiu de domn si sim- tind in el un concurent periculos la tron, Matei Basarab a poruncit ca serdarul sà fie insemnat la nas, ca unul ce umbla dupd domnie 23 Asa se explica faptul ca, dupa ocuparea tronului, Constantin de Cirnul". Dei era obiceiul in aceasta tara ca cel care este insemnat la nas sa fie dispretuit si sa nu poata domni", dupa cum aflase Paul de Alep, mutilarea nasu- lui nu 1-a putut impiedica pe ambitiosul serdar, fiu de dclmn, sä ocupe mai tirziu. scaunul OHL s-a dus erban va capata porecla * Pentru a intelege modul cum a ajuns fostul serdar dornnul Tarii Roman' esti, va trebui sä. evocam pe scurt finalul domniei lui Matei Basarab si evenimentele ce au usurat ascensiunea la tron a fiului lui Radu \Todd Serban 24. Sfirsitul domniei lui Matei \Todd a fost intunecat de o serie de tulburari izbucnite in cadrul armatei sale, tulbu- rari care au amarit mult pe batrinul domn si i-au grabit moartea. Prima razvrätire a izbucnit la scurta vreme dupa lupta de la 'Finta, care a avut loe la 17 mai 1653 (stil vechi) 25. 11 www.dacoromanica.ro

12. Conform expunerii cronicarului, cauza nemijlocità a räzvratirii ostirii muntene a fost neplata lefurilor dupd obtinerea biruintei de la Finta. Inaintea bàtäliei hotd- ritoare, Matei Basarab promisese cà va prat slujitorilor leafa pe cloud luni dacd acestia vor lupta cu vitejie vor obtine victoria. Dupd bdtdlie, la indemnul unor mari boieri, se pare ca domnul nu si-a mai respectat promi- siunea fAcutd, *ceea ce a provocat nemultumiri in rin- durile dorobantilor i seimenilor, care avuseserd un rol decisiv in dobindirea biruintei. Din relatdrile pdstrate rezultd cd rdsculatii s-ar fi ridicat atit impotriva domnului, cit si a unora din marii sdi dregdtori. Cronicarul Radu Popescu precizeazd chiar càostenii rdsculati striga pen curtea domneascd ca le dea lefi, ca ei au bdtut fázboiul cu Vasile vodä i zicea lui Matei vodd sd se ¡Rica sd se cAlugdreascd, ca nu le mai trebuie sa le fie domn, bdtrin fiind Era, fárd indoiald, o insultà gravd la adresa domnului care fácea pe patul de suferintd. Domnul i boierii sdi priveau neputinciosi la aceastd miscare de o rard violentd, deoarece nu dispuneau de alte forte care sd indbuse rdscoala ostenilor rdzvrätiti. Acelasi Radu Popescu noteazd cà bdtrinul domn, acestea vdzind si fiind bolnav, nu putea sà facd alt, numai blestemá (ca neputinciosii au acest obicei de bleasternd)" 27 Neputind sd lase desfdsurarea evenimentelor la voia intimpldrii, amenintat el insusi de slujitorii rdsculati, pe care nu-i putea liniti, domnul a cerut ajutorul prin- cipelui Gheorghe Rákóczi al II-lea pentru stdvilirea dezordinei. Acesta a rdspuns prompt la solicitarea celui ce era amenintat de pfoprii sài osteni, trimitind in Tara Romaneascd o oaste de citeva mii de oameni" care a potolit rdscoala. Auzind cd se apropie oastea transilvd- near* rdsculatii, adunindu-se dupd obiceiul lor in bise- ricä i jurind pe evanghelie, s-au legat din nou in credintä fat& de Voievod" 28. Potolirea miscdrii a f6st doar vremelnicd, pentru In toamnd ea a izbucnit din nou. Cronicile descriu pe larg noile umilinte la care a fost supus voievodul tdrii de ostenii sdi : dupd ce s-au vindecat Matei \Todd Basarab la picior, esit-au in preumblare cdtre Arge i bolnav" 26. i, invirte- 12 www.dacoromanica.ro

13. n.n.) de acolo, lar dorobantii jindu-se (inapoindu-se seimenii i-au inchis portile (de la Tirgoviste si i-au iesit inainte, la santul cel mare, cu toate tunu- rile, oprind pe domnul lor ca sd nu mai intre in cetate, zicind ca de acum inainte nu le mai trebuie sà le mai fie lor domn, ci, sau sà iasa din tara, sau sd se cdlugd- reascd". Domnul a fost ldsat sà intre in capitala tdrii numai dupd ce a promis cd va da bani din clästur ostenilor räsculati 29. Cu toate acestea, slujitorii nu sd mai asdzard", ci ca niste lupi flämmnzi, i ziva i noapiea zbiera i umbla pre la casele boierilor, ca niste calici de-i pedepsea [...] Nimenilea nu le putea sta impotrivd" 30. continuat toatd iarna ; dupd cum spune Radu Popescu, cu necazuri ca acestea (cauzate de rdscnald Matei Basarab a petrecut toatd iarna" 31. Domnul îi manifesta turburarea" pe care räsculatii o aduceau asupra sa si a tdrii i isi exprima intentia ca zile va cherna in primävard 30 000 'cle tätari si pre craiu [Gheorghe, Rákóczi al II-lea (transilvänenii n.n.) sd-i loveascd Mr& veste de toate pdrtile i sá sà puie supt sabie toti cei mai mari, sd piiarä ca niste tIlhari" 32. Dupà opinia cronicarului transilvdnean G. Kraus, ar exista o legdturd intre incercarea neizbutitd de rdscoald a seimenilor din Moldova, din primdvara lui 1654, si aceea din Muntenia. Izgoniti din Moldova de Gheorghe 'Stefan, cele citeva sute de seimeni au revenit In Tara Româneascd, unde au atitat pe seimenii de aici impo- triva dragonilor nemti" din oastea lui Matei Basarab, urmdrind sà se räzbune astfel pentru cele pdtimite de seimeni in Moldova din pricina soldatilor (germani n.n.)". and bdtrinul domn a aflat de gindurile lor rele" si de miselia" seimenilor, a poruncit ca principalii vino- vati sd fie ucisi, iar un nurndr de peste 1 000 de oameni, care aveau femei si copii, sd fie pusi la bir, dupd ce li s-au luat toate libertätile i au trebuit sd base armele". Alti 900 de seimeni au fost trimii lui Gheorghe Räkóczi al II-lea la Alba Julia, unde vor provoca noi dezordini33. n.n.) Rdscoala a n.n.) nelinistea In cu legAturä dacd va avea n.n.] cu ungurii 13 www.dacoromanica.ro

14. Masurile luate de Matei Voda au contribuit la cres- terea nemultumirii seimenilor 0 la intetirea mi§carilor de protest ale o*tenilor. Unii autori ca N. C. Bejenaru au considerat cá regi- zorul" miscarli slujitorilor impotriva lui Matei Basarab ar fi fost serdarul Constantin, care ar fi incurajat nemultu- mirile pentru netezi calea spre tron, fiind singurul fiu de domn existent in tara 34, sustinind chiar N. Iorga cà miscarea ar fi inaugurat lupta pentru tron a serdarului din Dobreni.. Dar, a§a cum s-a aratat cu alt prilej, nu exista argumente ca o asemenea care putea fi regizata", cita vreme exista primejdia ca ea sa se indrepte impotriva ordinei existente 0 a clasei conducatoare din acea vreme ". Singurul argument ce ar putea fi invocat este rein- tronarea mitropolitului Stefan Basarab pe motiv cà s-ar fi amestecat in rascoala din 1653 de catre Constantin Serban dupa luarea domniei ; aa cum declara insu0 batrinul ierarh in testamentul sat, la 15 aprilie 1668, domnul Ii redase scaunul mitro- politan *tiind ca nimica vinovat n-am fost" 36 Intrucit aceasta masura se incadreaza intr-o serie de alte asemenea acte intreprinse de noul domn pentru stingerea nemulturnirilor ce fusesera create de Matei Basarab, nici acest argument nu poate constitui o dovada despre o intelegere intre serdar Daca acesta ar fi fost amestecat in rascoala, este greu de crezut ca autoritatile nu ar fi descoperit adevarul nu 1-ar fi intemnitat, de vreme ce cercetarea a fost atit de aspra. In plus, daca serdarul ar fi fost regizorul" m4cArilor soldatesti din Tara Romäneasca, atunci cum se explicà acelea din Moldova, unde Constantin Serban nu avea cum 0 de ce sä intervina ? Indiferent de faptul daca fusese sau nu amestecat in rascoala slujitorilor de la sfir0tu1 domniei lui Matei Basarab, nu se poate nega faptul ca fostul serdar a fost principa/ta ei beneficiar. In Capitala i tara, dezordine pe care batrinul domn, bolnav neputincios, nu o mai putea stapini, singura solutie pentru indreptarea situatiei cum face indepartat de Matei i conducatorii mi§carh. dezordinea stapinea ce acceptata si de boieri si, 14 www.dacoromanica.ro

15. a fost alegerea ca domn a lui mai ales, de slujitori Constantin serdarul. Dupd opinia lui Paul de Alep, inainte ca Matei sd-si fi dat sufletul, mitropolitul Ignatie tinut sfat si au hotärit sd-1 aleagd dornn pe un boier numit Constantin, dintr-o familie domneascä ; el era fiul lui [Radu] *erban, fostul domn al Tdrii Romänesti". Dupa ce s-au hotarit asupra alegerii, mitropolitul s-a urcat pe un loc ¡malt si a spus poporului : vostru a murit ; pe cine doriti sa alegem drept cirmuitor In locul lui ?». Boierii, ostirea si tot norodul au strigat intr-un glas : .Noi nu vrem decit pe Constantin, fiul lui $erban \Todd». Inca inainte ca poporul sa-1 aclame ca domn, Constantin ,Serban se si instalase in picioare, in bisericd, in jiltul domnilor", ceea ce arata cd era sigur de alegere 37. Un rol de seamei in ale gerea ca dorn , a fostului serdar l-au avut slujitorii ; Inca' nu iesise ;Todd deplin spune Miron Costin ddräbantii, carii la aceia simetie cu Matei vodä, cit nici domniia, dd. pre boiari - intru nemicd nu bäga de samd [...], au vodd domn si au dat cu puscile si cu sinetele de veselie" 38. Domn.ul si-a arätat recunostinta fatd de sustindtorii sä.i ; dupä cum spune cronica tdrii, au plätit pre sluji- tori cu un haraci deplin [...] si au ertat dorobantilor si call 7asilor dijma si oieritul si au imbräcat pe toti pos av bun" 39. Aceste imprejuräri, care nu sint indeajuns de clare pentru noi, au indreptätit pe unii autori sä afirme cä fostul serdar a luat frinele tdrii printr-un complot, pe care boala luí MAteí nu 1-a curmat, ci 1-a favorizat" 40. Nu este, de asemenea, exclus ca de uzurpare si fiind bätrin si bolnav fi suferit un soc puternic, care poate explica boala färà leac" ce i-a curmat viata in citeva zile. posibil ca moartea sà-i fi fost grAbità de alegerea noului domn, petrecutà in timp ce el se afta pe patul de suferintd. Principalul oponent al lui ocuparea tronului era fostul säu rival, Diicu Buícescu, succesorul dorit de Matei Basarab 41. Dupd cum aflase s'i boierii %aril au i<Domnul Jfletul den Matei chid sdimenii si suise den izbinde 1 ddicat pre Constantin Cu aflind de tentativa Matei Vodd sä Este foarte Constantin serdarul la 15 www.dacoromanica.ro

16. bine informatul Paul de Alep, in mai multe rindun Matei voievod a vrut sag a§eze (pe Diicu In locul sau 0 a folosit [in acest scop] fel de fel de §iret- licuri, dar, din cauza trufiei lui, nimeni nu I-a vrut, nici dintre boierii tdrii, nici dintre supu0" 42 Nu trebuie sä omitem nici faptul cd, in cursul luptelor din 1653, Diicu Buicescu nu vddise de fel calitati de bun comandani militar; Miron Costin afirma ca. straja" Matei Basarab in intimpinarea o§tilor moldo-cazace a fost risipitä mai mult den prostiia Diicului spätariului" 43. lar slujitorii nu aveau prea mult respect fatd de aseme- nea comandanti. Diicu a avut 0 nenorocul ca, inainte de moartea ocro- titorului sdu, sd fie silit sd plece din Tirgovi§te, lipsind din oras tocmai atunci cind se hotdra soarta succesiunii ; el s-a deplasat la mo0a sa Buice#i-Olt, deoarece aflase cd un fiu al sdu era bolnav ; facindu-i veaste unii din prietenii lui &A moare Matei \Todd', au purces de olac de la Buice*ti de au venit la Tirgovi§te". Cind a ajuns In ce- tatea de scaun, era Insd prea tirziu ; rivalul sdu fusese ales domn, iar mindrul spätar s-a vdzut pus In situatia umilitoare de a sdruta mina proaspdtului stdpin44. Nu trebuie sd uitdm cá in aceastd epock la alegerea domnilor, se respecta hied principiul ca cel ales sd fie os domnesc" sau cel putin ca In cazul lui Matei Basarab Inrudit cu familia domnitoare. In atare situatie este de inteles de ce a fost preferat fiul lui Radu rude a lui Matei Basarab. Dupa cronica tdrii, curtea 0 toti slujitorii" au ales domn pe Constantin serdarul pen- tru ea il §tiia cd iaste de neam mare, domnesc, si iaste om bun si intelept si blind" 46. Dupä ce mitropolitul i-a citit molifta 0 1-a uns ca domn, Constantin Vodd a fost Imbrdcat cu straie dom-. ne#I., aleatuite dintr-o haind subtire, dedesupt cdma0 de brocart de aur 0 pe deasupra o hainà asemändtoare de bland de samur 0 un calpac de samur foarte scump, care avea deasupia surguciu de aur 0 de nestemate de mare pret, vrednice de un rege" 46 Dupa alegerea ca domn a lui Constantin 9 aprilie, a urmat sdrutarea mlinii de catre boierii 0 co- mandantii oastei tdrii, ceremonie relatatd pe larg de Paul n.n.) domn trimisd de erban unei erban, la 16 www.dacoromanica.ro

17. de Alep, aflat pe atunci la Tirgoviste. Asezat pe tronul domnesc, toti au venit sä-i sdrute mina dreaptd, mai in- tii mitropolitul, apoi preotii i egumenii ce erau de fatd, apoi dregdtorii tärii, unul dupd altul, apoi mai marii totii" 47. Dupà acest omagiu adus noului suveran, a urmat punerea ju,dmintului de cdtre toti marii dregdtori i cd- peteniile o stei, prima ceremonie de acest fel cunoscutà In amdnun din izvoare. In biserica mare domneascä. din Tirgoviste au fost asezate cloud tetrapoade si pe fiecare dintre acestea o evanghelie auritd si o cruce de aur. Grdmdticii sau pisarii s-au asezat fiecare lingd un tetra- pod, tinind in mind o foaie scrisd. Indatd ce au intrat bo- ierii din alaiul domnesc, si-au pus cu totii mlinile pe evanghelie si pe cruce, iar diacul a citit foaia pe care sq.-la astfel : «jurati voi pe aceastd sfintà evanghelie si pe sfinta cruce sd fiti intr-un cuget i intr-un end cu chir Constantin voievod, fiul lui credinciosi, pe fata 0 in taind, fait deti vreo taind, atita timp cit va trdi el si yeti trdi i voi sd nu-1 trddati, nid sa uneltiti impotriva lui.»". La fie- care frazd ei rdspundeau «da». Diacul citea apoi un cum- plit blestem indreptat impotriva celor care nu-si vor res- pecta jurdmintul, la care boierii rdspundeau «amin», adicd aa sd fie. Dupd ce au rostit jurdmintul, boierii au trecut pe rind si au sdrutat mina dreaptd a patriarhului Macarie al An- tiohiei, prezent la ceremonie, 0 a domnului, care stätea In picioare la jiltul sdu". Acelasi jurämint a fost depus de toti dregatorii curtii si de copiii de casd, dupd care au urmat mai marii oas- tei" ; marele spdtar, aga, cdpitanii i iuzbaii, fiecare cdpitan cu steagul lui i fiecare iuzbasd çu bulucul". In- trucit numdrul acestora era foarte mare, jurdmintul lor a continuat si a doua vreme ostasii au continuat sà vind säpresteze jurdmin- tul", ceea ce nu-i va impiedica ca, peste putin timp, sd se rascoale impotriva domnului. Dupd inscdunarea noului adicd curen-, pentru a vesti in toatd tara ridicarea sa in erban voievod, sd-1 ascultati ascun- zi j in zilele urmdtoare ; multd domn, au trimis cAlárasi, 17 2 c. 1019 www.dacoromanica.ro

18. scaun. Puteai sa vezi alergInd In fiecare zi, timp de 40 de zile, mii de oameni. Toti egumenii, preotii, calugari chiar doi episcopi (cel de Buzan i cel de RImnic n.n.) au adus daruri noului domn, Impreuna cu urarile lor" ". In felul acesta Constantin Serban a fost ales pi accep- tat ca domn al Ttirii Romdnepti. Recompensind pe cei care 1-au ales, noul voievod a Impärtit haine de cinste preoti- lor", lar dregAtorilor tärii le-a ImpArta stofe de brocart de aur, de catifea, de matase brodan cu aur i alte da- ruri" Dupd alegerea tarii, trebuia capdtata confirmarea Portii, In care scop spune cronica egumeni, popi, capitani, slujitori, de-i trimiserä la . Tarigrad 50, Cu carti de la tard [...] ; i spuserd ca le-au murit domnul. si se roagd-sa le dea (anica sA confirme n.n.) domn pe Constantin voda, ea' iaste fecior de domn toatd tara Il pofteste" 51 Conform relatarii lui Paul de Alep, noul domn a In- tocmit un arz, semnat de mitropolit, episcopi, egumeni boieri, care declarau : Ne place Constantin, fiul lui erban von, si 1-am recunoscut drept domnul nostru" 52 Sultanul Mehmed i marele vizir Dervis pasa au ac- ceptat sa-1 recunoasca ca domn pe Constantin Serban, de la care au primit suma de 1 500 de pungi, ceea ce echi- vale cu 750 000 de piastri. In schimbul acestei sume un- ase, capugiul Terzi Mustafa aga Tahalgiul a fost trimis Cu steagul i caftanul de Bucuresti Cu serum de deosebin atentie : salve de tun mari petreceri". Dupa cronica tarii, Costandin vodd, Cu toti boiarii, Cu toate ostile" 1-au Intimpinat pe capu- giul care aducea steagul de domnie la 1 iunie, la podul Plumbuitei". Confirmarea sa ca ddmn de care sultan era o recunoastere a dreptului telrii de a-pi alege singurd voievodul, pe baza autonomiei sale lapel de Poartel. In afard de banii plAtii Portii, Constantin voievod a trimis pasalei de Silistra i hanului tatarilor cadouri In valoare de 250 000 piastri 54. In total, obtinerea tronului l-a costat deci pe Constantin Serban suma imensa de un. milion de piaptri 55, pe care i-a plätit din marile avutii gated bojar, dorrmie, fiind prirnit la 18 www.dacoromanica.ro

19. ramase de la predecesgrul &au, care lasase multe case de piatra pline pina la acoperi" de bani 56. Principalul beneficiar al averilor strinse de bat:hull Matei Voda prin fiscalitatea sa excesiva a fost dei urma- sul sat' nedorit la tron, care sa veseliea in avutiea cea multa ce ramäsese de la Matei voda`157. NOTE 1 Vezi mai nou C. Rezacheviei, Radu Serban si epoca sa, tezA de doctorat In curs de publicare. 2 Academia RomAnä, ms. 5 152, folio 121 v. Vezi si $t. D. Gre- cianu, Genealogiile documentate ale farni/iilor 294-301. 3 Vezi N. Iorga, Mama lui Constantin vodd Basarab (Con- vorbiri literare", 1901, p. 810-812) tava-Ilf ov si biserica sa (Glasul p. 9944 000). 4 DRH, B, vol. XI, p. 216 si 495. 5 DIR, B, veac XVII, vol. I, p. 74-75. 6 N. Stoiceseu, op. cit.. p. 995-996. 7t. D. Grecianu, op. cit., p. 296-297; N. Iorga, op. cit. Doc. din 16(32 CXXV/87). 9 Vezi N. Stoicescu, Dictionar al marilor dregetori din. Tara Romdneascd 4 Moldova, sec. XIV-XVII, Bucuresti, 1971, p. 234. DRH, B, vol. XXII, p. 524-625. 11 Sever Zotta, Documente relative la Hrizea vistierul $i la mosia Dobreni (Arhiva genealogice, II, 1913, p. 190 sqq.). Ibidem. 13 N. (Arhiva", 1924, nr. 1, p. 14-26). 14 N. Stoicescu, Dictionar, p. 158. 15 Dovadä este si farptul cä a tinut de bir" jude'yul Iltov ,in zilele lui Matei \Todd pe vremea ce au fost postelnic al doilea mai inainte, pina ce era pus talerul In prilej a plätit 300 galbeni pentru birul satului Frumusani, care apoi a intrat in posesia sa. Ulterior, ca domn, 11 va dona Mitro- poliei din Bucuresti, ctitoria sa (Arh. St. Buc., Mitropolia TArii RornAnesti, X13). 16 Arh. St. Buc., M-rea Radu vodA, Cl/1. 17 G. Kraus, Cronica Transilvaniei, 1608-1665, ed. G. Duzinche- yid si E. Reus-Mirza, Bucuresti, 1965, p. 108. Kraus ü srpune Capitanul Constantin". Neagoe Popea, Memoriile lui loan. Kemeny, Bucuresti, 1899, p. 46. 19 G. Kraus, op. cit., p7-111. 29 N. Stoicescu, Dictionar, p. 158. 21 Ibidem, p. 129-130. boieresti, II, p. si N. Stoicescu, Satul Tin- Risericii", 1970, nr. 9-10, 21 aprilie gue., Doc. istorice, (Arh. St. C. flejenaru, Constantin Serban inainte de domnie Cu acest 19 www.dacoromanica.ro

20. 22 Maori stráini despre 23 Dupd opinia lui Paul de Alep, Matei Basarab Insemnase la nas pe Constantin voievod, cind aceste era Inca tinär, pentru CA era fiu de dornn", dar nasul mutilat s-a vinsdecat la scurtà vrerne (d'aiatori straini, VI, p. 145). Minor' Costin cunoscut pe Constantin .5 erban nas putin lucru era Insemnat", fdr'a alta. precizan (Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 168). Dupd cum remarca suedezul Paul Strassburg la 1631, In Tara RomilneasCa este obiceiul, &lip o straveche datinä, ca toti cei care rivnesc la domnie sä fie msemnati prin taierea narii drepte, in semn de vesnicd Infierare (infamiae notam) si din aceastd cauz5 sa nu mai fie volnici a cApäta domnia" (Cd/dtori straini, V, p. 66). Obiceiul crestarii la nas a pretendentllor la domnie a fost mostenit de la Bizant unde nu era ins& prea eficient ; unul din pretendentii la tron, Iustinian al II-lea, a ajuns impärat, dei i se crestase nasul, motiv pentru care a fost supranumit Rinot- metul", asa precum va fi numit Cirnul" si Constantin $erban. 24 Pentru ama'nunte vezi N. Stoiceseu, Matei Basarab, Bucu- resti, 1982, p. 193-201 si W. Zekely, Unele precizdri privind mis- ciirile social-politice desfiisurate in ultimta an al domniei lui Meet Basarab (Istros", 19814983, p. 299-330). 25 N. Stoicescu, op. cit., p. 184-187. 26 Radu Popescu, Istoriile domni/or C. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 108. 27 Ibidem, p, 109. 29 N. Stoicescu, op. cit., p. 198. 29 Istoria Tárii Romdnesti, 1290-1690. Letopisetul Cantacuzi- nesc, ed. C. Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 115; cf. si Radu Popescu, op. cit., p. 109. 39 Istaria Tdrii Romdnesti, p. 116. 31 Radu Popescu, op. cit., p. 109. Istoria rdrii Romdnesti, p. 117. 31 G. Kraus, op. cit., p. 171-172. JI N. Bejenaru, op. cit., p. 21-22. 3'5 Lidia Demany, L. Demeny, N. Stoicescu, Rtiscoala slujito- rilor sau rdscoa/d populard ? 1655 Tara Romdneasca, .Bucuresti 1968, p. 15-16. Copie la Institutul de istorie ,;N. Irga" (Colectivul Do, =ante"). Calatori straini, VI, p. 132,133. M. Costin, Opere, p. 168-469. 9 Istoria Tarii Romdnesti, p.. 119. 40 W. Zekely, op. cit. 41 Un alt candridat la tronul Tdrii Românesti era Mihai, f'ul lui Nicolae PAtraseu si nepotul lui Mihai Viteazul ; acesta se afla insa departe, la cazaci. Chiar in ziva in care Constantin Serban ei a ales domn, la 9 aprilie, Gheorghe $tefan scria lui Stanislas Potocki ea' Mihai se afla la Bogdan Hmelnitki, cu ajutorul caruia spera sd ocupe domnia Tärii Románesti, pe care o considera rfle romdne, VI, p. 133. care 1-a afirmá si el cA domnul la Romdnesti, ed. Tdrii 2 www.dacoromanica.ro

21. a sa de mostenire (lije Corfus, Documente privitoare la istoria Romdniei culese din. arhive/e Bucuresti, 1983, P. 234). Tinärul Mihai a murit insa in anul urmator, fiind ingropat la manastirea Comana, ctitoria lui Constantin voda Serban si bunicul dinspre mama al lui Mihai. Vezi Sergiu Iosipescu, Note istorice asupra fortificatiei de /a Comana, in Ilfov File de istorig, Bucuresti, 1978, p. 203. Vezi $t. Andreescu, Mostenirea politicd a lui Mihai Viteazul la migocza veacu/ui XVII (Anuarul arheologie A.D. Xenopol", Iasi, XXLTJ2, 1985, p. 434-437). 42 Ca/dtori strdini, VI, p. 133. 43 M. Costin, Opere, pi 137, 140. 44 Radu Popescu, Istoriile, p. 110-111. 45 Istoria Tárii Romdnesti, p. 117. 46 Ca/atori strati, VI, p. 134. Ibident. 48 Ibidem, p. 135-137. 48 lbidem, p. 141. 58 Intr-o varianta a Letopisetului Cantacuzinesc, se preci- zeaza ea delegatia a fost formata din : Stroe Leurdeanu, Pena Filipescu, Gheorghe Baleanu, Piriianu, Goran Olanescu, Negoila Cindescu, Preda Bucsanescu si cu o seama de rosii si de popi" (RIAF, 1910, p. 155). 51 Istoria Tdrii Romdnesti, p. 118. 52 CdUltori strdini, VI, p. 142. 53 Istoria Tarii Romeinesti, p. 118. Cd/atori strdini, VI, p. 142. 55 c. Românesti a mai trimis la Poarta 450 000 de reali din comorile lasate de Matei Basarab, din care 150 000 in diverse provisioni per l'armata" (Hurnzuzaki, V/2, p. 11). Pentru a potoli laeomia dregato- rilor Portii, doritori sa intre in posesia marilor sume de bani ramase de la Mat,ei Voda, Constantin Serban a trebuit sá le tri- mad numeroase pungi de bani, intre care 100 de pungi defter- darului (ibidem, p. 16). 56 Ca/titori strdini, VI, p. 143. 57 Radu Popescu, Istoriile, p. 111. Vezi si M. Costin, Opere, p. 179, 194. al Secolul polone. .XVII-lea, Serban, teal Radu lui Institutului de istorie si Draghici Cantacuzino, Danciu . eparat de aceasta sumb., la 29 iulie 1654, domnul Tarii www.dacoromanica.ro

22. POLITICA INTERNA Ca urmas al lui Matei Basarab, Constantin Serban a primit o grea mostenire : o tarel rdscolitti atit de violenta mixtirilor slujitorilor, at $i de nemultumirile cauzate de fiscal itatea excesivrt din ultimii ani ai domniei predeceso- rului sttu. El a cäutat sa calmeze spiritele, mai intii recom- pensind pe slujitori, care au jucat un rol important in alegerea sa ca domn. Totodatä, au fost desfiintate neiptistile" din vremea lui Matei Basarab. Dui:A cum märturiseste cronica tarii, noul domn au inceput a face milä mare tarii, ertindu-le toate napästile" ; mai mult Inca, dupa acelasi cronicar, Constantin $erban au ertat tara de bir trei luni" 2. Des- fiinarea napastilor" este confirmatä s'i de un document emis de cancelaria domneasca la 21 aprilie 1655, unde domnul declarä : näpästile di pri atuncea, din zilele lui Matei Vodä, toate le-au cäkat domnia mea si le-au pus jos" 3. In felul acesta, domnul cäuta sa stinga nemultumi- rile contribuabililor, in majoritate tärani. Constantin Voda s-a sträduit sa linisteascä spiritele din tara si pe and cale : a ingelduit sate/or aservite de Matei Basarab sä se rdscumpere din rumeinie". Un docu- ment din 8 iunie 1654 deci de la inceputul domniei lui Constantin erban precizeaza cä in acea perioadä au rascumpärat Constantin voda satele lui Matei vodä." 4. bupä cum rezultä dintr-un alt document mai iirziu, din 30 august 1669, Constantin Vodä a dat voie sä se täs- cumpere satele lui Matei voievod, insä care le-au fost cumpärat cu banii tarii in domnia lui" 5. Nici chiar aceste 22 www.dacoromanica.ro

23. sate domnesti nu s-au putut elibera cleat in mica masura, deoarece nu toate dispuneau de mijloace banesti sa o faca, asa cum declarau satenii din Seaca la 8 iunie 1654 6. Si alte sate si-au dobindit libertatea, rascumparindu-se din rumanie, in docuinentele respective recunoscindu-se cà fusesera aservite pe nedrept. Astfel, la 20 iunie 1654, mai multi locuitori din Cazänesti devin slobozi de veci- nie" si oameni cnezi pe dedinele lor", pe motiv ca, in timpul domniei lui Matei Basarab, Dragusin Deleanu pa- harnicul, ruda domnului, Bind puternic pe acea vreme, s-a pus In spatele acestor oameni cu näpasti de biruri", silindu-i in felul acesta de s-au vindut lui vecini fall voia lor [...] si le-a lepadat banii in sild" 7. De asemenea abuzuri sint acuzati si alti mari dregatori ai lui Matei Basarab, precum : Radu Nasturel, mare logofat, Radu Varzaru mare arma, Udrea Doicescu mare sluger i altij. Dezvoltarea e'conomica si sociala Domnia lui Constantin Serban poate fi considerata cu putine exceptii ca o continuare a domniei pre- cedente, In care tara a cunoscut o dezvoltare economidi deosebita. Ca si in vremea lui Matei Basdrab, tara se infati5a strainilor care o vizitau ca fiind una din Wile cele mai binecuvintate din Europa. Pamintul ei este atit de roditor, incit locuitorii n-au nevoie sksi dea mull& osteneala pentru a-1 cultiva ; este tie ajlins ca bobul de grill sa fie acoperit de pamint pentru a da un rod imbel- sugat". In lungul Dunarii se afra päsuni grase ; este peste indeajuns ; se gaseste vin, miere, ceara si sare din belsug [...], tara este bogata in vinat si pasari" 9. Dispunind de asemenea conditii naturale favorabile, agricultura qi ramurile anexe cunofteau o mare dezvoltare. Pentru prelucrarea cerealelor existau numeroase mori, indeosebi pe mosiile boierilor si manastirilor. Una cele mai mari mori se afla pe mosia Dobreni, apartinind domnului ; dupd cum declara Paul de Alep, moara far& seaman cu tot ce am vazut pinä acum. Are sase din era 23 www.dacoromanica.ro

24. roate pe dinafarA i §ase pietre de moarA pe dinamtru. Fiecare piaträ este inchisä intr-o cutie ca un teasc de vin cind cade Mina, ea este prins6 In saci, care atirnä de fundul cutiei, färà sà scape nici pulberea cea mai mä- runt4". Lucrul cel mai minunat" Ii apArea diaconu- lui faptul cá Mina cade de o parte 0 täritele de alta", clatorità unei näscociri iscusite", care se afla inAuntru". O atentie deosebita se acorda viticulturii. De un renu- me foarte bun se bucurau vinul dulce din regiunea considerat cel mai bun din toate vinurile fácute In Tara Romdneasca" ca i vinul de Drägäpni, apreciat ca fiind de o bundtate deosebità 0 de o culoare aprinsd"u. Cantitati mari de vin se consumau Indeosebi la ospe- tele domne0i, ca i la mesele, boierilor. Participant asemenea ospete Imbelwgate, Paul de Alep mArturise0e ca mesenii consumau fiecare pind la 70 de cupe de vin la o singura masa; mesele festive durau insA mult, uneori de la orele 10 dimineata pinä la 7 seara, dupá cum decla- ra solul suedez Clas Ralamb, invitat la o asemenea masd domneascä In 1657 12 Se cultivau, de asemenea, zarzavaturi, legume 0. nu- mero0 pomi fructiferi. Acela0 Paul de Alep strabatut Tara Româneasca in aceastd vreme meazd cà a vdzut pe mo0a Margineni-Prahova, proprie- tatea postelnicului Constantin Cantacuzino, grAdini de zar- zavat i livezi frumoase, care erau udate cu apa scoasa din riul apropiat de roti prevazute cu gàlei, sistem utili- zat pind tirziu in agricultura româneascä la udatul grddi- nilor de zarzavat 13. Cregerea animetlelor ocupa o pondere deosebità in economia tärii H. Cel mai bogat boier din aceastd epocd, vornicul Preda BrAncoveanu, dispunea de un numär im- presionant de vite mari i mici : 4 000 de capete de boi, 1 000 de bivoli, 4 000 de porci 0 30 000 de oi, din care 11 000 le furaserä slujitorii rasculati in 1655. Din aceste vite multe erau destinate exportului ; acela0 boier trimi- tea anual la Tarigrad cite 1 000 de boi, din vinzarea cd- rora obtinea aproximativ 10 000 de piapi15. O deosebith dezvoltare cuno0ea apicultura. Dupä in- formatiile lui Paul de Alep, vornicul Preda Brâncoveanu la care a ne infor- 24 www.dacoromanica.ro

25. avea 300 de siruri de stupi", de la care obtinea o canti- tate mare de ceard si miere, pe care le vindea In tara Turcului" 16. at priveste pescuitul, el se practica pe scard largd, indeosebi In apele Dundrii si in bdltile naturale alimen- tate de apele acesteia. Multe detalli despre bogdtia in peste indeosebi mbrun si nisetru Evlia Celebi, impresionat de mdrimea lor (fiecare pare ca este un balaur"), ca si de cantitatea mare de icre, puse la sdrat in butoaie speciale si expediate In Polonia, Rusia si pind in fundul Europei" 17 Trebuie sä amintim ea domnítorul s-a ocupat personal de amenajarea de iazuri. Pe lingd helesteul fdcut de el, ca boier, la Dobreni, cronica lui Radu Greceanu afirmà cd tot lui i se datoreazd helesteul cel mare de la Ilfov, lingd Fintina Tiganului, care a functionat numai pind in vre- mea domniei lui Radu Leon (1664-1669) ; deci acest Radul vodà au pus de 1-au tdiat si apoi nu 1-au mai dres, ci 1-au ldsat de s-au stricat de tot". Helesteul a rdmas astfel pind in vremea domníei luí Constantin Brahcoveanu, care, In vara anului 1696, au pus de 1-au fdcut de iznoavä, lucru foarte frumos si minunat" 18. Fintina Tiganului este un sat dispdrut, probabil satul Tigäne0i, unde existd si astazi un helesteu insemnat. In domeniul extragerii qi prelucrdrii minereurdor, s-a continuat activitatea la exploatdrile miniere de la Baia de Fier si Baia de Aramd, puse In functívne in vremea dom- niei lui Matei Basarab ". Tehnica extragerii si prelucrarii minereurilor a fost descrisd foarte amdnuntit de Paul de Alep, din relatara cdruia rezultd attt nivèlul ridicat al operatiilor tehnice efectuate, cit si randamentul econo- mic ridicat al exploatdrilor In care se folosea forta hidrau- lied. Metalele obtinute prin procesul de reducere a mine- reurilor de fier si aramd erau In parte exportate in Impe- riul otoman, unde se vindeau la preturi bune, iar parte erau prelucrate de mesterii locali. Se exploata, dupd metode mai vechi, aurul, aflat In albiile unor riuri din partea de nord a tdrii. Acelasi Paul de Alep a vdzut in regiunea Vilcea stävilare mari ce opresc apa, [fdcute] din rdddcinile unui copac ase- ne sint oferite de 25 www.dacoromanica.ro

26. manator Cu salcia. La deschiderea stavilarelor, se da la o parte milul i se ja nisipul de aur din fund, i aceasta este renumita baie de aur din Tara Romaneasca ce apar- tine doamnei sau sotiei domnului aflat in scaun". Pentru dreptul de a exploata aurul, iganii rudari i mesterii zla- tari achitau domniei 1 000 de talen i anual 20. Ar mai fi de mentionat aici exploatarea, In continu- are, a pacurei. Relevant, In acest sens, este un act emis la 6 februarie 1660 de voievodul Gheorghe Ghica prin care intareste o danie mai veche facuta de domnul Constantin erban manastirii Pitrecea constind din fintini de pacura care sint pe linga valea Puturosului, pentr fintini de pacura continua documentul stringind schilerii de la Cimpina pre seama domneasca, iar Constantin \Todd, vazindu aceasta sfinta manastire saraca i ramasa far d'e nici un venit de nici o parte si fiind aceste fintini aproape de aceasta manastire, soco- tit-au de au miluit si au adaos cu aceasta milá fintinile de pacura la aceasta sfinta manästire" 21. Comertul intern a cunoscut si el o deosebita dezvoltare, bogatia de produse alimentare aflate pe pietele oraselor fiind remarcata in mod deosebit de Evlia Celebi. El consemneaza, de asemenea, multimea pravaliilor si du- ghenelor existente in marile orase ale tarii : Bucurestii, de pilda, numarau circa 1 000 de pravalii, unde se vin- deau alimente, piine alba, numitä franzele, si diverse bauturi : vin, rachiu, mied, horilca etc. ; la Buzau existau 100 de dughene ; Gherghita 50; Rimnicu Sarat in jur de 500 etc. 22. Chiar daca cifrele indicate de calatorul turc ar putea parea exagerate, ele relevä totusi numarul mare al pravaliilor aflate in orase, ca i bogatia de produse, indeosebi alimente. Cit priveste bilciurile sau tirgurile periodice, acelasi calator remarca bilciul de la Focsani, care dura 40 de zile negustori veniti din numeroase taxi isi vin- deau märfurile, indeosebi stofe de matase, atlasuri pinzeturi. Relatiile sociale se pare ca au fost ceva mai putin Incordate cleat In vremea domniei lui Matei Basarab, cind multi sateni au devenit rumani" din cauza exploa- cà acele fostu-l-au 26 www.dacoromanica.ro

27. tarn fiscale ; aSa cum am aratat la inceputul acestui capitol, parte din satele aservite de Matei Basarab si de boierli säi au reusit sa-si recIstige libertatea si parnintul. Se intelege cá exploatarea feudal exercite cu intensitate indeosebi in satele de rumani" care nu au reusit sa se rascumpere din starea de servi- tute si ai caror locuitori vor lua parte la rascoala din 1655. Dintre aceste asezari s-au remarcat satele Bärbatesti si Dobriceni-Vilcea ale manastirii Arnota, ai caror locui- tori au incercat sa prinda pe egumen s'i pe ceilalti cdlugari ca sa-i ucidà s'i care au luat toate cartile (hrisoavele n.n.) manastirii de toate mosiele, si de rumani si de tigani" 23 In numeroase alte sate aservite locuitorii au luat cartile si zapisele" boierilor de le-au pus pe foc", considerind ca, in felul acesta, au desfiintat dreptul" stäpinilor lor de a-i exploata. Dui:A 1nabusirea räscoalei, unii sateni aserviti au venit la sfatul domnesc incercind sa obtina eliberarea din rumanie, g1ndind ea le vor fi perit [boierilor] si cärtile chid cu jahurile" 24 a continuat sa' se Organizarea statului Cu exceptia organizarii armatpi, care a suferit unele modificar notabile, organizarea statului a rämas aceeasi ca in timpul domniei lui Matei Basarab. Statul era condus de domn, care intrunea in mlinile sale toate atributele suveranitatii atit In politica interna', cit s'i in cea externa. Domnul era asistat la rezolvarea diverselor probleme de guvernamint de sfatul domnesc, care si-a pastrat aceeasi alcatuire (adica 12 dregatori) din vremea dom- niei lui Matei Basarab. Sfatul domnesc. La inceputul domniei, Constantin ,Serban a utilizat dregatorii mosteniti de la Matei Basarab, cu exceptia lui Diicu Buicescu spätarul 25: Spahiul din Vilsänesti mare ban, Preda Brancoveanu mare vornic, Radu Cocoräscu mare logoat, Bunea Gradisteanu mare vistier, Pana Filipescu mare stolnic, Radu Mihalcea- 27 www.dacoromanica.ro

28. Cindescu mare comis, Radu al lui Staico (Popescu) mare paharnic si Constantin Cantacuzino mare postelnic 26. Dei cumnat cu noul domn, acesta din urma a fost schim- bat din dregatorie la 25 aprilie 1654 27, datorita relatiilor proaste existente intre ei Mainte de domnie, cind postel- nicul. si sotia sa, Elina, fiica legitima a lui Radu Serban, il privisera cu oarecare dispret pe Constantin, pe motiv ca este fiul unei posadnice". La aceeasi data, in locul lui Diicu Buicescu a fost avan- sat la rangul de mare spatar, comandantul oastei, Hrizea din togdanei, care, in 1655 va fi ales de slujitorii räscu- lati domn, asa cum vom arata mai jos. Peste o luna, la 30 mai 1654, a fost inlocuit si Radu Cocoräscu mare logorät cu Stroe Leurdeanu, care a pas- trat functia pina la fuga lui Constantin Serban in Tran- silvania, unde si-a insotit stapinul. Constantin Serban a pastrat citiva din vechii drega- tori ai lui Matei Basarab, printre care : ruda acestuia, Preda Brancoveanu, mare vornic 'Dina la rascoala sluji- torilor din februarie 1655, cind boierii 11 doreau domn In locul lui Constantin Serban ; Radu Mihalcea-Cindescu a ramas mare comis 'Dina in 1658, cind si-a urmat stdpi- nul in Transilvania ; Pana Filipescu a fost avansat mare paharnic (iunie-decembrie (ianuarie 1655-ianuarie 1658) ; Bunea Gradisteanu a ramas vistier pina in februarie 1655, cind a fast inlocuit cu Pirivu Vladescu, care a detinut dregatoria pina in 1658. Si-a pastrat functia de logofat al doilea chiar si invatatul Udriste Nasturel, dei fusese cumnatul lui Matei Basarab. Pe linga acestia, ConsVantin Serban a rechemat In dregatorffle sfatului dorrmesc pe unii boierii indepär- tati din demnitati de Matei Basarab; astfel Barbu Poenaru, care fusese mare ban (1644-1645) si apoi mare stol- nic (1650-1652), a fost facut din nou mare ban (martie 1655), fiind trecut in aceeasi luna in functia de mare clucer (pind in iunie 1656), iar Stroe Leurdeanu, scos din dregatoria de mare vistier de Matei Basarab in febru- arie 1651, a fost avansat de noul dorro mare logofat, asa cum am arätat mai sus. 1654) si apoi mare spatar 28 www.dacoromanica.ro

29. In gall de cei amintiti, Constantin Serban a ridicat In dregatorii i alti mari boieri, cum ar fi Gheorghe Baleanu, care-I sprijinise la luarea dom- niei, si care a fost mare clucer (iunie 1654-februarie 1655) si mare vornic (martie 1655-mai 1658) ; Chirca Rudeanu, mare stolnic (iunie 1654-febru- arie 1655), mare clucer (martie 1655) si mare ban (martie 1655-martie 1656) Radu Fdrcasanu, mare agá (decembrie 1654) mare stolnic (august 1655-decembrie 1657), care 1-a inso- t4 pe domn in pribegia sa in Transilvania ; Danciu Piriianu-Milescu, mare sluger (iunie-august 1654) si mare postelnic (ianuarie 1655-iulie 1656) ; Neagoe Sacuianu, mare postelnic (august 1656- aprilie 1658) MAinea Popescu, mare sluger (ianuarie 1655-de- cembrie 1656) Ivasco Ceparul, mare arma,s (aprilie 1654-octom- brie 1657), care 1-a insotit pe Transilvania. Dintre putinele rude ale domnului promovate in sf a- tul domnesc, amintirrt pe Radu Mihail-Tintaveanu, frate dupä mama cu Constantin , erban, mare paharnic (octom- brie 1655-ianuarie 1658). Acestia au fost cei mai importanti dregätori ai lui Constantin .Serbän. Putini dintre ei Ii vor rämine credin- ciosi pin& la sfirsit, asa cum a fäcut Neagoe Sacuianu mare postelnic, insotitorul sAu in pribegia din Pplonia. Domnul i sfatul säu (alcatuit In principal din fostii dregatori ai lui Matei Basarab !) nu se vor sfii sA acuze pe batrinul voievod disparut de mari abuzuri. Acuzatia cea mai grava care i s-a adus la scurtA vreme dupa moar- te a fost aceea ca ar fi luat toate moqiile boiarilor tare, acuzatie modificatä mai tirziu astfel : fiind un domn tare si puternic, [...] a cotropit multe sate cu silnicie fara dreptate" 28 Contrar acestor afirmatii cercetarea atenta a documentelor probeazä faptul ca Matei Basarab a cumparat putine mosii In timpul domniei lui, i anume 99 de sate, parti de sate, ocine, vii, balti, vaduri de moara, In valoare de circa 20 000 de galbeni, adica pretul a si erban in Constantin 29 www.dacoromanica.ro

30. circa 43 de sate. Este de retinut apoi faptul cA Matei Basarab nu a urmarit sa-si constituie un domeniu perso- nal, ci a daruit majoritatea mosiilor, atit cele cumpärate, cit §i. cele confiscate pentru hiclenie", facind 116 danii, din care majoritatea (87) lacasurilor religioase 22. Organizarea militará. Constantin de la predecesorul sail o oaste puternica, dar indiscipli- natä. "Intrucit nu mai avea nevoie de toate efectivele ramase din vremea ddmniei lui Matei Basarab, la scurta vreme dupa ocuparea tronului, el a incercat sa le reduca, desfiintind corpul seimenilor, osteni viteji, dar turbulenti. Intentia sa a provocat solidarizarea celorlalte cete" mili- tare cu seimenii amenintati si a dus, In cele din urma, la izbucnirea unei mari rascoale (1655), care a diminuat considerabil potentialul militar tori si seimeni fiind ucisi In timpul luptei de la si a represiunilor singeroase ce au urmat, iar corpurile de calarasi si dorobanti au fost in mare parte desfiintate ; dupa inabusirea rascohlei au mai ramas sub arme efec- tive reduse de calarasi si lefegii. Deoarece nu mai avea incredere in puternica oaste de slujitori a tarii, Constantin larga la lefegii, in mare parte transilvaneni, pe care i-a lasat In slujba sa principele Gheorghe Rákóczi al II-lea. La 1656, inainte de campania nefericita din Polonia, unde i se solicita ajutorul, Constantin .Serban marturisea prin- cipelui Transilvaniei neputerea" sa in domeniul mili- tar 3°, deoarece nu avea mijloace materiale sa tina slugi" multe..cd Intrece cheltuiala pre venitu" 31. Cu aceasta ocazie, domnul facea si o evaluare a efec- tivelor de lefegii de care dispunea, s'i anume : 7 steaguri de transilvaneni care fac voinici" 700; 6 steaguri de sirbi sau 400 de voinici" ; 9 steaguri de leventi sau 800 de voinici" ; un steag de poloni cu un efectiv de 130 de voinici"; un steag de dragoni avind 110 voinici" ; un teag de beslii tatari cu un efectiv de 90 de voinici" , un steag de aprozi cu 100 de voinici", deci un fotal de 2 330 de ogeni, in afara de curtea noastra" 32 erban a mostenit multi sluji- al tarii oplea erban a apelat pe scarà spune domnul 30 www.dacoromanica.ro

31. Toti o0enii erau inarmati Cu sulite 0 arme de foc (cele 33 de tunuri ale tärii le luase Gheorghe Rákóczi dupà hätälia de la Soplea). Separat, domnul intentiona sd recru- teze Inca 100 de puca0 din olatele" sale, cärora nu li se va da leafä, numai sd vor erta de alte. lucruri", adicä de unele däri. Considerind ca efectivele de lefegii sint prea mici, domnul insista ca principele sä-i lase o companie" de nemti, care avea 600 de o0eni, sau mäcar jumätate din acest efectiv, sä fie lingä noi, in sama noasträ.". Din aceastä scrisoare rezultä ogirii prii Romdnefti o formau mercenarii, In mare parte transilväneni, moldoveni (leventi), sirbi sau poloni. In' scrisoarea din 1656, domhul nu aminte0e de o§tenii de tara, In primul rind de calära0, care ad fost crutati dupd räscoala din 1655. Trecind prin tara la 1657, solul suedez Clas Ralamb aflase cd existau incä peste 8 000 de cälärasi care-0 aveau garnizoanele indeosebi in locali- tätile de margine : Buzau, Odivoaia etc. Din aceste efective Constantin erban a trimis 2 000 de o§teni in campania Intreprinsa de Gheorghe Rákóczi in Polonia, efèctive con- duse de comandantul garnizoanei de la Odivoaia, cäpitanul Odivoianu. Intrucit nu au participat la räscoala din 1655, curtenii sau ro0i nu au avut de suferit represiunea ce i-a lovit pe slujitori. Ei au continuat sä existe In tot timpul domniei lui Constantin Serban ; la Constantin scutea de däri doi rosäi bätrini", pe care-i obliga In schimb and va fi vremea de oaste, sä se afle cu cai buni, cu arme bune, sä meargd undd va fi treaba t 'Aril 0 porinca domnief meale" 33. Este singurul document ce ni s-a pästrat privind obligatiile rhilitare ale curtenilor. Mai trebuie sä" ardtám cä, In caz de mare primej die ca aceea ività la inceputul anului 1658, cind tara a trebuit sä faca fata unei mari expeditii turco-tätare putea chema sub arme efective mai mari ; dupà opinia lui Paul de Alep, in decembrie 1657, au fost inrolati peste zece mii de osta0 cu Oath.", care au fost pu0 sd presteze jurämint Ca nu vor fi haini fata de domnul lor, ci vor fi toti cu toatà mima pentru cauza lui" 34. Dupd alte infor- matii, Constantin erban ar fi dispus in aceste imprejuräri cä, dupd 1655, baza octombrie 1656, vodd 5 domnul 31 www.dacoromanica.ro

32. de circa 25 000 de osta0, pe care nu i-a folosit cu prba multa pricepere. Organizarea fiscal. La inceputul domniei, exploatarea fiscala din vremea domniei lui Matei Basarab a fost mult atenuata prin aesfiintarea näpa§tilor" 0 prin faptul cà noul voievod au ertat tara de bir 3 luni", dupa cum afirma cronica tarii 35. Despre cuantumul birului din aceasta epoca §tirile sint oarecum contradictorii. Dupa opinia lui Paul de .A. qp, domnul lua de la omul sarac numai trei dinari pe in, iar de la cel bogat §ase" 36 Aceste sume sint mult pfea mici fata de cele din vremea domniei lui Matei Basarab, and cuantumul anual al darilor de repartitie pe o gospo- darie täraneasca varia intre 5 0 27 de galbeni, avind o medie,anuala de 8 galbeni 0 82 de aspri37. Sumele indicate de Paul de Alep sint mici 0 in raport cu dite cifre cunoscute din izvoare sigure ; de pilda, la 19 iulie 1655 Constantin Transilvaniei CA impusese pe calara0i care i se irichina- sera" la cite 10 zloti ca sa na ajute 0 ei la haraci" 38, iar dintr-un document din 29 i.anuarie 1657 aflam ca doi locuitori din satul Negomire§ti-Arge§ erau scutiti de dad deoarece erau inscri0 la ceata piwarilor, la 8 ughi", adica plateau 8 galbeni pentru toate celelalte dari 39. Datorita scaderii cuantumului birului au scazut 0 veniturile tarii ; in timp ce Matei Basarab dispunea de un venit anual de circa 600 000 de galbeni, urma§ul sal are un venit normal de 600 000-700 000 de talen i suedezi pe an", dupa informatiile solului suedez Clas Ralamb, care aflase 0 faptul ca. domnul nu are dreptul de a pune biruri extraordinare fara invoirea supu0lor säi."4°. Din compararea celor cloud cifre rezulta cà noul domn realiza numai cloud treimi din veniturile anuale ale lui Matei Basarab (tinind seama de raportul de 1 la 1,50 dintre gal- benur de aur §i talerul de argint). Din suma totala a veniturilor, circa un sfert sau 150 000 de talen i erau trimi0 la Poarta drept haraci, pe lingd numeroase pungi de bani daruite demnitarilor sultanului. Serban seria principelui 32 www.dacoromanica.ro

33. lifiscoala din 1655 0 urmarile ei Constituie cel mai insemnat eveniment intern din timpul domniei lui Constantin ,Ferban, fiind cea mai amplá rdscoarei cunoscutá in evul mediu in Tara Roma- neascel ; ea a avut importante implicatii atit interne, cit si externe. Am aratat in paragraful precedent ea noul domn mostenise de la Matei Basarab o armata foarte puternipa, dar nemultumita si gata de rascoala. Masurile luate de Constantin erban la inceputul domniei, chid au platit pe slujitori cu un haraci deplin f...1 si au ertat doroban- tiler si calärasilor dijma i oieritur 41, au avut darul sa calmeze doar pentru putin timp spiritele. La scurta vreme, Constantin erban a strins pe coman- dantii slujitorilor i le-a cerut acordul pentru desfiintarea corpului seimenilor, hind pricina cà sa face cheltuiala multä tarii cu lefile lor".0 ca, domnul fiind in pace, nu trebuie sa se sdraceasca tara cu atitea lefi in desert"42. Cu banii economisiti din leafa seimenilor, domnul intentiona spune cronicarul taranilor, cà sint säraci napästi" 43. Era o recunoastere a starii grele in care se &sea taranimea, ca si a faptului ca lefile mercenarilor constituiau o grea povara pentru tara. Prin desfiintarea seimenilor intat de Matei Basarab inainte de conflictele sale Vasile Lupu Constantin sa pun& capat dezordinilor diii oastea tarii, alimentate de acesti osteni nedisciplinati. Motivele invocate de domn ca tara este in pace cu vecinii i, deci, nu mai are nevoie de o oaste numeroasa i ca, In plus, realizeaza 0 o economie importanta sint fara indoiala plauzibile. Dei rasplätiti de domn Cu un °spat mare si Cu pos- tave, coftirii", dorobantii s-au solidarizat Cu seimenii, amenintati cu desfiintarea, martori contemporani, seimenii s-au adresat celorlalti slu- jitori cu cuvinte patetice, avertizindu-i ea vor avea ei aceeasi soarta : Iubitilor frati, noi am trait multi ani impreuna, am luptat alaturi si am aparat tara, iar acum cu toate acestea sintem concediati. Bagati insa de sa putem face bine si i impresurati de bir si de corp de mercenari infi- cu erban considera ca va reusi i s-au rasculat. Dupa unii 33 3 c. 1019 www.dacoromanica.ro

34. seamA ! Niel fatä de voi nu se vor purta altfel si In curind, dupà noi, yeti veni voi in.siva la rind" 44. Aseme- nea cuvinte au avut desigur darul sd incite la räscoald pe ceilalti slujitori. La motivul relatat de cronica tàrii, unele cronici tran- silvanene mai adauga si un altul, domnului si a marii boierimi de a aduce pe seimenii liberi In situatia taranilor dependenti ; seimenii n-au putut räbda aceasta i s-au gindit tot timpul cum ar putea se rdzbune pe boieri si pe \Todd Insusi" 45. Tot din surse transilvanene afam i alte detalii des- pre motivele de nemultumire ale seimenilor, i anume : domnul le-ar fi cerut acestora un impozit mare (ein grosser zinse) i indatoriri mai mari ; seimenii ref uzind sä se supund, domnul a hotärit comandantul lor a protestat cu vehementä, a fost inchis In temnità i ucis in secret, fapt ce a declansat reactia violent& a seimenilor" 46 Precum se vede, motivele räscoalei sint prezentate In chip diferit de izvoarele vremii care sint insd unanime In a recunoaste ca, amenintati Cu desfiintarea, seimenii s-au räsculat, iar ceilalti slujitori s-au solidarizat cu ei. astfel, la 17 februarie (stil vechi) 1655, slujitorii seimenii far-nici o milostivire abdturà in neamul ruma- nesc, in boieri, de-i ucidea ca pe niste dobitoace, pre- puindu-le ca sint hideni i cA ei au sfdtuit pre Constantin vodä sà scoatà pre siimeni" 47. Cu privire la data izbAcnirii räscoalei, 17 februarie 1655, la cgegoriile de, osteni care au participat la ea si la obiectivele lor, existd însäi märturia domnului care declara : and au fost in zilele domniei mele, im luna lui februarie in 17 zile, s-au sculat toti slujitorii curtii, dorobanti i seimeni i ceildra0, de au teiiat multi boieri fi au jefuit toate casele ale tuturor boierilor" 48. intr-un alt document, acelasi domn evoca vremea candu s-au sculat dorobantii i siimeanii cu vrajbd, de au pier- dut si au taiat boiarii WM" 49. Categoriile de slujitori participante la rascoald au fost deci : seimenii nintati cu desfiintarea dorobantii i cdlärasii, care s-au solidarizat cu acestia 5°. i anume intentia licentieze. Intrucit ame- 34 www.dacoromanica.ro

35. La rindu-i, croticarul muntean noteazd ca slujitorii rdsculati au dat jaf caselor boeresti si [ale] negutato- rilor i tuturor citi stiia ei ca se biruesc si au bucate. Si au jahuit toatd tara, din cap 'Ana in cap, si crucis si curmezis, mai pre scurt sá zicem, vecin pre vecin, fin pre nas, slugá pre stdpin" 51. Miron Costin, participant la indbusirea rdscoalei in oastea lui Gheorghe Stefan, adaugd i alte elemente la actiunea de jefuire i ucidere a boierilor s-au rddicat saimenii cu darabantii i toti, preste toga tara lor si au abdtut la casele boieresti, cu arme färamandu-i inaintea ochilor giupineselor lor i cuconilor, fdcind ris pre multe locuri de fameile lor, jecuind casele i averea. Si nu numai in Bucuresti, ce si. la tara, la multe case, perit-au multi bojen i negutit'ori jecuiti de dinsii" 52 Afirmatiile cronicarilor sint confirmate de numeroase documente in care se aratä cd rasculatii au jeifuit toate casele boieresti, si ale mari si ale mici", au jefuit toate casele, ale tuturor boierilor" sau cà slujitorii s-au sculat [ .'.] pre bojari de i-au tdiat fi au jeifuit casele fi mcinds- tirile i bisericile i toatei tara" 53. La 20 mai 1655, boierii refugiati in. Transilvania rela- tau principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea cd. rdsculatii incepurd a ne jdcui i a ne präda, casele i bucatele avutiile noastre, pin-intrard i cu sabia in noi, in cloud, trei rindure, de omorira atita seama de boierime [...]; pre citi omorira, nu dederd nici sa-i ingroape, ce-i lepd- dard, de-i mincard fiarele iciinii"54 Chiar daca documentele exagereazd in parte lucrurile, sub impresia groazei produse de jafuri si maceluri, nu se poate nega faptul cd au avut loc numeroase excese. La orase, indeosebi, miscarea a cdpeitat un pronuntat caracter anticlerical, rasculatii atacind i jefuind biserici mänastiri. Dupd cum afldm din cronica %änii, rdsculatii din Bucuresti jefuiau odajdiile, potirele, discosile, nr- tile" din biserici, pe care. le vindea pen tirg" ; pe multi preoti Ii scotea de plete de unde facea liturghie si-i batea; icoanele le ardea sà scoatä aurul si pen prestoale cauta- de gdsia moaste sfinte si le lepdda, zicind cà sint far- mece". Tot ce au aflat in biserici au luat, numai pietrile 35 www.dacoromanica.ro

36. goale au läsat. Sfintele vesminte fácutu-le-au muierilor si fetelor chintesd"55. Jaful mandstirilor este relatat de insusi domnul tarn intr-un document redactat mai tirziu : s-au sculat doro- bantii si seimenii si cdldrasii acolo, la Bucuresti, asupra domniei mele si asupra boierilor domniei mele si. au jefuit mändstirile si toate bisericile cite erau in orasul Bucuresti si in alte pärti de au luat toate cite se .aflau in ele" 56. Reiscoala din februarie 1655 a izbucnit, deci, in cadrul oftirii care s-a ridicat impotriva domnului # a marii boierimi ; este vorba in primul rind de o reiscoalti a ostenilor de pro fesie, al cdrui teatru principal de des- fdsurare au fost cele cloud capitale goviste precum si unele orase unde se gäseau gar- nizoane ale slujitorilor : Rusii de Vede, Tirgsor, Ploiesti, Gherghita etc. Curtenii sau rosii insemnatd a oastei nu s-au solidarizat, in general, cu slujitorii si seimenii räsculati, fiind in majoritate romdni si avind o and pozitie sociald. Dupd inabusirea rdscoalei, aldturi de boieri, reprezentantii curtenilor au condamnat cu asprime rdscoala, sustinind c.d. slujitorii sd apucard de noi, de incepurd a ne jäcui si a ne prdda casele" 57. Tartinimea aservitti a pro fitat de faptul cti domnul # clasa conduceitoare nu mai aveau la dispozitie aparatut de represiune, format din slujitori # seimeni, # s-a ridi- cat la luptti impotrivq steignilor de mosii, boieri 58 sau ma nästiri. In tot timpul desfäsurdrii rdscoalei din. anul 1655, actiunile täreinimii muntene au ramas reizlete # din aceastä pricinei izolate de reiscoala organizattí a oste- nilor. Täranii s-au fault pe alocuri cu stäpinii lor, au refuzat sa-si indeplineascd obligatiile feudale fata de acestia si sd pldteascd ddrile fatd de stat, au distrus mai multe curti boieresti si au jefuit citeva mändstiri, de unde au luat actele de proprietate pe care le-au ars considerind cd in felul acesta au lichidat dreptul" pro- prietarului de a-i exploata, credintä naivä, proprie rds- coalelor medievale. Subliniem deci faptul cd au existat de fapt cloud mirtiri, care nu au rewit sti se contopeascti intr-una sin- Bucuresti si Tir- care alcdtuiau o parte 36 www.dacoromanica.ro

37. gura deoarece urmareau scopuri diferite : o ra scoala organizatti, i actiunile razlete i spontane ale Ord- nimii, la adäpostul stärii de nesiguranta creata de ras- coala propriu-zisa 59. Pe de altä parte, rascoala a fost slábitá i de unele contradictii ivite intre slujitorii ra sculati Ø unii coman- danti ai lor, care se a/dturaserti migarii, dar care, in momentul bataliei decisive, au &Mat pe ra sculati. De citiva cäpitani din regiunea Buzau-Rimnicul &drat, aflind de venirea ostilor lui Gheorghe Stefan s-au ara- tat dispusi sà treaca in Moldova daca li se promite ca nu vor avea nici o nevoie". existau i unii care considerau cá va fi mai bine pentru ei dacä vor preda ostilor conduse de Gheorghe Rákóczi pe cei vinovati carii au facut acele lucruri", pentru a fi numai acestia pedepsiti so. Participarea unor importante structuri ale armatei la rascoala a lipsit clasa conducatoare de forta cu care re- prima, de obicei, once impotrivire interna, indeosebi Hndurile taranimii, astfel Inca a devenit necesar ape- lul la fortele militare ale principatelor vecine Moldova si Transilvania. Vetea izbucnirii rascoalei din Tara Romaneascä a ajuns destul de repede In Transilvania, unde zilnic soseau soli sau corespondente speciale la curtea principelui 61. Nobilimea maghiarä era ingrijorata deoarece exemplul din tara de peste munti s-ar fi putut extinde i in spatiul tr'ansilvan; Aceasta ingrijorare era transmisä de princi- pesa Suzana Lórantfi fiului säu, principele Gheorghe Rákóczi al II-lea, intr-o forma far& echivoc : lucrurile din Tara Româneasca sint destul de periculoase prin ele sint de temut i pentru tàrile vecine si eu sint suficient de ingrijoratä" 62 La rindul sau, Poarta otomanä nu privea cu ochi buni miscarea din Tara Româneasca cu atit mai mult cu cit exemplul acesteia putea fi urmat si de alte provincii. Erau asadar, destule motive ca evolutia rascoalei sä fie urmä- ritä si la Istanbul cu multa atentie si chiar cu o anumitä ingrij orare. Dupa cum noteaza cronica tàrii, van-id ca- nu va putea potoli acest hicru intr-un In Hndurile rasculatilor chip", domnul 37 www.dacoromanica.ro

38. s-au sfatuit Cu boiarii ca sa aducä osti striine asupra lor, sa-i tae, sa-i omoare, cu de tot fealiul de cazne, si au trimis o seama de bojari la Racoti, craiul Ardealu- lui 63, altii la ,Stefan voda din Moldova (si asa au scos cuvint ca au fugit boiarii far& stirea domnului !), carii, mergind pe acolo, au rugat pe acei domni sa vie cu ()stile lor sa bata pe acei facatori de rau. Si le-au ascultat ruga si s-au Ott cu osti multe si au purces sa vie 64. Conform planului stabilit in secret de cei trei prin- cipi, Gheorghe Rákóczi al II-lea urma sa intre in Ora cu un corp expeditionar de 30 000 de osteni 65, iar Gheorghe stefan sa aduca din Moldova alti 5 000 66 Pro- misesera participarea la campanie pasa de Silistra si un detasament tatar. Toate aceste corpuri de armatà urmau sä execute un atac concentric asupra oastei rasculate, con- centratä la Bucuresti, unde detinea ca ostateci pe domn si o parte din dregätorii tarii care sca'paserà de la masa- cru. Ulterior, planul a fost modificat, deoarece trupele transilvänene au infrint singure pe rasculati, fära aju- torul ostilor otomane. In timp ce se pregatea aceastä actiune militarà, inceputul lunii iunie 1655 parte din boierimea tarii s-a desolidarizat de domn, pe care l-a acuzat de slabiciune 67 ; capitanul Kelemen Mikes, care ne aceste evenimente, reproduce Constantin Vodä pe un ton de o asprime neobisnuitä : tu niciodata nu ai pedepsit pe cel vinovat, n-ai pus sa fie ucis nimeni s'i toata primejdia ce va cadea pe noi de aceea este" 68 Considerindu-1 prea slab pentru a putea stapini situatia, unii boieri I-au ales ca domn pe Preda Brancoveanu mare vornic 69. Acesta s-a eschivat raspun- zind cd nu poate primi tronul cleat cu asentimentul pasei de Silistra. Atitudinea boierimii fata de domn a fost de natura sa creeze .slujitorilor impresia ca acesta se gaseste pe aceeasi pozitie cu rasculatii, ceea ce i-a dat posibilitatea lui Constantin Serban sa manevreze pentru inäbusirea rascoalei, dind dovada de o remarca- bila capacitate de disimulare, in imprejurari atit de cri- tice pentru el. la informeaza despre imputarea lui adusd cu multa dibacie 38 www.dacoromanica.ro

39. O mare gresealä a conducätorilor rascoalei a fost aceea cà s-au läsat convinsi de Constantin Serban sà trimità In Transilvania o delegatie de fruntasi din toate cate- goriile de slujitori" ca sd determine pe boierii fugiti acolo sa se intoarca acasä, promitind ea niciodata nu vor mai sdvirsi asupra lor lucruri de acest fel", adicd jafuri ucideri. Peste citeva zile, la 8 iunie, principele declara cà primise delegatia, formata din lotrul cel mai mare dintre seimeni i cäpitanul pedestrimii, impreunä cu alti 23 de insi", pe care i-a tras la räspundere", adica i-a pedepsit, lipsind deci räscoala cdtori 7°. Dupä ce a fost sigur cà °stile din Transilvania si Mol- dova ji vin in ajutor, Constantin teniile slujitorilor i le-au dat stire de nepriietinsugul lui Racotii, cum vine asupra scaunului lui". Prefädindu-se ca nu are nici o legaturà cu ostile chemate de el in aju- tor, domnul a adresat un indemn comandantilor armatei : sd hiti gata si nespdimati, precum ati fost la atitea rdzboaie, tot cu izbinde, ales aceia slujitori fiind cari vestite osti in lume, [ostile] cäzacesti, au infeint"71. Imbärbatati de indernnul domnului apard, alAturi de acesta, tara amenintatä, slujitorii raspuns intr-un glas : La ei, la ei, numai sa ni-i aräti !", dupd care trupele razvratite, in frunte cu domnul au plecat din Bucuresti spre judetul Prahova, pe unde coborau °stile ce trebuiau Infruntate. La al doilea conac insa, domnul pdräsit in taind oastea, fugind la Sia- vus pasa de Silistra, cu care se agiunsesa [...], dindu-i stire de toate acestea" 72. Intr-un mod asemanator relateazä evenimentele cronicarul Radu Popescu : Costandin \rod& se fäcea ca nu-i este in stire de venirea acelor osti, ci au chemat capitanii, iuzbasii i alti slujitori, de le spunea, zicind : bojari iar nu s-au ldsat de raotate, ci au fugit In alte täri i acum aduc osti asuprä-ne ; ce ziceti facem ?).» Ei ziserä : «SA' ne sculäm, doamne, cu totii sä le iesim inainte i nadajduim \Todd a mers cu °stile sale pind la Teleajen, pe unde stia cä vor cobori trupele transilvänene, cä asa vrea de o parte din condu- erban au steins cape- i considerind au vom biruix.". Constantin 39 www.dacoromanica.ro

40. Costandin vodä sä-i dea In gura ungurilor (transilvdne- nilor n.n.) 0. a moldovenilor". La Gherghita, insà, domnul a fugit noaptea la pasa de Silistra, cäruia i-a re- latat cum a procedat cu mestesug" cu slujitorii räs- culati 71. VäzIndu-se Inselati de dornn s'i neputind actiona fard comandant, slujitorii räsculati ,au ales ca domn al lor pe boierul Hrizea (HrizicA) si i-au pus surguci In cap" 74. Domnul ales de räsculati era fiul lui Dumitresco din BogdAnei, care fusese mare vistier Intre anii 1626 sli 1632. Hrizea era rudä cu familiile Nästurel si Deleanu s'i, prin acestea, cu fostul domn Matei Basarab, care-1 mare paharnic In februarie 1651, detinind acest post pInä In iunie 165375. Considerindu-1 boier apropiat, chiar la Inceputul domniei, Constantin Serban 1-a avapsat mare spAtar In locul lui Diicu Buicescu, destituit. Dupä. spusa cronicarului, domnul foarte 11 iubea" pe Hrizea, mo- tiv pentru care 1-a facut boiarin de tainä credincios [...], spätar mare preste toate °stile lui" 78. Hrizea a fost comandanturarmatei Tärii RomAnesti pinä la sfIrsitul anului slujitorilor, ocupa din nou demnitatea de mare paharnic, din care a fost Inlocuit cu fratele domnului. Slujitorii 11 cunosteau deci bine pe Hrizea de pe vremea chid le fusese comandant, lar acesta nu i-a dezamagit, luind ime- diat mAsuri pentru organizarea rezistentei. Indatä acel Hrizicä \Todd au rapezit cärti (porunci n.n.) In toati Tara Munteneascä, dind stire cä, den mila lui DumnedzAu, au stätut domnu Tärii Românesti ; sIrg sd se stringd la dinsul, la Teleajin" 77. Aprozii Hrizea primul domn ales de rAsculati din istoria Tärii Românesti cutreierau tara, chemind toti slujitorii la razboi. Nu stim Insä citi din ei au rdspuns la ordinele domnului räsculatilor. Hrizea Isi punea mari sperante In forta seimenilor si dorobantilor, despre care un cronicar contemporan afir- mä cd erau oameni alesi, mari s'i tari, trecuti prin multe incercari si lupte si foarte instruiti" 78. Pentru a nu fi silit sa infrunte °stile unite ale Tran- silvaniei si Moldovei, Hrizéa a trimis o delegatie de boieri fäcuse 1654; and a izbucnit räscoala de lui 40 www.dacoromanica.ro

41. la Focsani, cu misiunea de a face pace cu domnul Mol- dovei, incercind astfel sà opreasca inaintarea oastei sale. Reprezentantul lui Gheorghe Stefan a raspuns ca de- legatia munteana trebuie sà mai astepte doua-trei zile ping ajung boierii moldoveni la tratative. Nu stim la ce rezultat vor fi ajuns aceste tratative sau daca ele vor fi avut loc intr-adevar 79. « Bata'lia cleOsivti s-a dat in ziva de 26 iunie la ,o- plea, A Teleajen", sat disparut, fost linga actuala loca- litate Col-latest, in apropiere de Ploiesti 80 Celor aproximativ 30 000 de osteni, dotati cu 12 tu- nuri, cit numara oastea principelui Transilvaniei, li s-au opus circa 16 000 de seimeni, dorobanti si calarasi, avind 33 de tunuri. Raportul de forte era, asadar, 2/1 la pe- destrime si cavalerie in favoarea lui Rákóczi, in timp ce räsculatii dispuneau de aproape trei ori mai multe tunuri. Cunoscind intentia trupelor lui Gheorghe Stefan de a face jonctiunea cu oastea lui Rákóczi la 27 iunie MO satul Corlätesti, capeteniile rasculatilor au hotárit sa Ina- inteze spre Ploiesti si, urmind cursul riului Teleajen, sa atace pe rind cele douà osti, inainte ca acested sa jonctiunea ; asa se explica faptul ca Hrizea din BogOa- nei a grabit atacul impotriva oastei principelui Rákóczi si I-a silit pe acesta sa primeasca batália in ziva 26 iunie. Dupd cum declara Miran Costin, principele Transil- vaniei cazuse la mare turburare si spaima" ea va atacat de oastea simatd" a räsculatilor inainte de a se fi impreunat" cu ostile moldovene. Sa nu fie fost Gaudi capitan.ul de nemti, a lui Racotii la cumpana, era sa hie facut saimenii o pozna ostilor unguresti" (trangilvänene faca de fi Plini de avint si pregatindu-se de atac, rasculatii inaintau strigind haida, halda, la ei, la ei !", fara sa pästreze o anumita tocmala [...], cum sa cade unii pe- destrime sa marga", inaintind care cum putea, buluc dupd buluc", grabiti sa inceapa lupta. Oastea rasculatilor parea tinarului cronicar obisnuit cu o anumitä disci- 41 www.dacoromanica.ro

42. ca un roi fara matcä" 81, adica fara plina militara domn. Care prinz, in timp ce trupele transilvanene faceau popas, cete razlete, trimise dupa prada, au adus pelui vestea ea au vazut dincolo de apa un numär des- tul de mare de steaguri cu cruce la virf venind din pa- dure" 82. Intre timp, seimenii inaintasera in sus pe Teleajen, astfel incit batalia a inceput la ora prinzului. Tunurile rasculatilor au deschis un foc puternic asu- pra fortelor principelui transilvan, care se gäsea pe ce- 'Malt mal al riului. Surprinse de atacul neasteptat, tru- pele transilvane s-au grabit sd adopte un dispozitiv de lupta adecvat, primele intend in actiune detasamentele secuiesti si cele de haiduci, conduse de loan Kemeny. In ajutorul lor au venit apoi mercenarii principelui i tra- bantii oraselor sasesti, in frunte cu Andrei Gaudi. Oas- tea rasculatilor a atacat din trei directii, cu o vitejie una- nim recunoscuta de cronicari, fiind intimpinata de gru- parea lui Kemeny si de detasamentele lui Gaudi. Dup. cum noteaza cronicarul Schuller, la prima vedere Rákóczi va f invinsa" 83; In momentul hotaritor al bata- liei, cind balanta victoriei inclina spre oastea munteana, a intervenit insa &Mama unor comandanti ai rascula- tilor, f apt ce a provocat deruta in rindurile acestora. In- tr-una din variantele Letopisetului Cantacuzinesc aminteste faptul ca Tanasi vel capitan sä inchina la unguri (transilvaneni n.n.), iar Radul vel paharnic alti capitani i boieri au fugit la Constantin voda" ". Subminarea interna' a räscoalei i tradarea unor co- mandanti a fost sesizata si de cronicarul Radu Popescu, care spune : multi capitani, ce au avut intelegere Costandin voda i cu pribegii, cu steagurile au plecat d'á s-au dus in oastea ungureasca (transilväneana impreunindu-se cu boierii pribegi" 85. Din aceasta stire rezulta' ca. parte din boierii fugiti in Transilvania au in- sotit trupele principelui Gheorghe Rákóczi. Cel mai mult au contribuit la schimbarea desfäsurarii batäliei si la infringerea rasculatilor ineficacitatea arti- leriei i tradarea agai Buliga brasovean Nekesch se parea ca armata lui se Cu n.n.), Iata cum descrie acest 42 www.dacoromanica.ro

43. moment cronicarul contemporan Georg Kraus : au avut loc mai Intl eiteva hartuieli pind ce oastea ardeleana g-a apropiat cu incetul de tabara seimenilor, apoi incepe bätalia si siemènii deschid focul cu cele 30 de tunuri ; deoarece acestea erau instalate pe un deal destul de inalt [...], focul lor nu a pricinuit nici o paguba, caci toate proiectilele au trecut pe deasupra trupelor. Profitind de acestea, Gaudi ataca aceste tunuri cu soldatii sai si cu trupele pedestre ale Universitätii sasesti, stralpunge oastea seimenilor si cucereste toate tunurile impreunä Cu munitiile lor ; tunurile au fost indreptate apoi asupra seimenilor si intreaga tabard' a acestora a fost bombar- data, astfel incit eiteva mii de seimeni, rosii (curteni n.n.) si alti ostasi au ramas pe cimpul de luptä" 87 Ineficacitatea si apoi pierderea puternicei artilerii au constituit deci una din cauzele principale ale infrin- gen fortelor slujitorimii rasculate. Acelasi cronicar sas arata ca daca seimenii [...] n-ar fi actionat intr-un mod asa de nechibzuit si far& ratiune [...], fiind ostasi antrenati si vigurosi, ar fi putut face mult, iar pentru tabara ardeleand batalia nu s-ar fi terminat fdra o mare varsare de singe" 88 Se pare ea la mijloc se and traidarea comandantului dorobantilor, aga Buliga din Ciovirnisani. Dupa cronicarul Radu Popescu, obuzele tunurilor treceau pe deasupra trupelor transilvane din cloud motive : sau denadins Buliga asa le indrepta, au den greseala", ceea ce pare putin probabil la o oaste cu begat:a experienta de lupta99. Este foarte posibil ca Buliga sa fi actiohat in intele- gere cu adversarii ; numai astfel se explica' furia cu care Hrizea a pornit impotriva lui cind i-au fost relatate cele intimplate. Indata ce Hrizea a aflat ca tunurile nu bat In oaste, ci pe d-asupra [...], aleárga cu calul, manios, si, ajungind la tunuri, scoase palosul si lovi pa aga Buliga, de-1 facu in doao" 9°. Intr-o varianta a Letopise- pului Cantacuzirtesc se afirma insd ea aga tradator ar fi fost ucis de ostenii rasculati : pe Buliga agá l-au sfarmat °stile" 81, pedeapsa cumplita, dar care nu a putut inlatura urmarile tradarii. e Din acest moment, bätalia a luat o cu totul alta intorsatura : atacul viguros al räsculatilor a fost stavilit, 43 www.dacoromanica.ro

44. iar initiativa a trecut de partea fortelor comandate de generalul loan Kemeny, care a pornit un contraatac sus- tinut, obligind pe seimeni, dorobanti si calarasi sa treaca In aparare. Ramasi fara artilerie, aflati far& acoperire sub focul nemilos al puscasilor transilvaneni, au si inceput a sa mesteca saimenii si däräbantii cu domnisorul lor", aratá Miron Costin. Principele Rákóczi, vadzind turburarea lor s'i lucruri fara temei, au s'i inceput s'i pe den sus s'i pe den gios a trece oastea pen vaduri", ceea ce a provo- cat imprastiereá oastei rasculatilor 92. Superioritatea numerica, ca tactic obtinute de fortele principelui Rákóczi au avut ca rezultat infringerea rasculatilor. Seimenii si dorobantii scapati din batalie s-au retras spre Ploiesti, urmariti indeaproape de calaretii lui Rákóczi, care s-au napustit ca niste lupi in niste oi, de-i taea, ii impusca, de zacea gramezi" 93. Miron Costin inregistreaza cu o anumitä satisfactie macelul ce a urmat : nu era alta, far& direapta osinda pentru faptele lor si nu razboi sau vreo aparare, ci direapta mesernita (macel polog pre sleah si spinii de pe laturi plini de trupuri omenesti ; s'i multe bulucuri [erau] Inca nesosite pe carii, cum si unde i-au intimpinat, asea dzacea, 'Yana in Ploiesti" 94. A urmat apoi o crunta represiune : cei care reusiserift sä scape din lupta si tu fost prinsi erau trasi in teal* spinzurati sau täiati in bucati ; nu s-au putut salva decit cei care au fugit sau si-au schimbat hainele ostasesti. Era plin cimpul si pre lingä Bucuresti si pe linga alte orase de trupurilor lor intapate", noteaza cronicarul ". Dupa cum declara Gheorghe Rákóczi mai tirziu, el daduse ordin sa inceteze macelul, la rugamintea domnului si boierilor, care-1 asigurasera cà cei ramasi se vor supune. La 15 iulie, intors biruitor din expeditie, principele Transilvaniei relata ei hotarindu-se dupa amiaza, intre ceasurile 2 si 3" ale zilei de 26 iunie ; le-am cistigat toate cele 33 de tunuri96 si 45 de steaguri", isi incheia principele buleti- nul despre victoria de la Soplea 97. s'i avantaj ele de ordin n.n.). Trupurile dzacea Ca batalla fusese apriga, soarta 44 www.dacoromanica.ro

45. De teama razbunarii domnesti, parte din slujitorii rasculati au fugit din tara, motiv pentru care li s-au confiscat proprietatile. Intr-un interesant document din 27 februarie 1656 prin care Constantin Serban inta- reste lui Gheorghe Baleanu marei vornic proprietatile lui Alexe dorobantul din Sateni-Dimbovita ca acesta sculatu-s-au si el cu multe fapte releÇi hotesti, impreuna si cu alti ai lui potrivnici hoti asupra domniei mele si a toata tara de au taiat boiart tarii si au jacma- nit toata tara si au calcat i juramintul care 1-au avut ei cu domnia mea. Intr-ceea, Domnul Dumnezeu aratin- du-le si aducindu-le lor multa plata impotriva a multor rautati carele le-au facut ei, fugit-au i din tara domniei mele afarr, motiv pentru care si-a pierdut mosia 98 In acest document' pe ling uciderea i jefuirea boie- rilor slujitorii räsculati mai sint acuzati si de ce-d- carea juramintului de credintd fatti de domn, juramint depus asa cum am aratat Constantin Serban. Hrizea din Bogdanei, insotit de citiva din conduca- torii oastei, a reusit sá scape, indreptin.du-se spre Pe drum, insa, a fost capturat de detasamentul pasei de Silistra (circa 2 500 de oameni), care insotea pe Constantin Serban, pe care turcii 11 readuceau in tara ca domn. Cronica tarii ne informeaza cà domnul a trimis la beiul de Braila de i-au dat pe Hrizea spätarul i i-au iesit indinte Badea Balaceanul si cu Dima barbiiarul I-au insemnat la nas" ca pe unul ce rivnise la domnie 99. Este interesant sa amintim aici dragostea pe care si-o cistigase din partea poporului in scurta sa domnie spa- tarul Hrizea, voievodul ales de rasculati. Cind a iesit din curtea domneasca scrie loan Boros, ramas in Tara Romaneasca dupa inabusirèa rascoalei menii, se plecau inaintea lui si-1 sarutau ; bine cà l-a prins pasa si I-a trimis in miinile noastre, caci zau cà toata tara s-ar fi sculat ling5. dinsul i 1-ar fi privit ca pe voievodul ei si ar fi murit linga el"olO. Ulterior, fostul domn al rasculatilor a fost dus in Transilvania si pastrat la Alba Iulia, unde i-au dat craiul gazda "buna"ol 1. El va fi executat ins& in 1657, cind a ilicercat sa revina in tara pentru a reaprinde rascoala 102 se spune astfel la inceputul domniei lui Il plingeau oa- 45 www.dacoromanica.ro

46. A doua zi dupd luptd, la 27 iunie, fortele prinCipelui Transilvaniei s-au unit cu trupele lui Gheorghe Stefan ; In timpul acesta, Constantin Serban se gäsea refugiat undeva in regiunea punärii de Jos, unde astepta desfd- surarea evenimentelor ; dac'd intelese cà s-au spart slu- jitorii", a anuntat pe pasa de Silistra, care indatä trecu Dundrea i sä. impreund (intilni vodá la vadul Dirstorului, la Strimba, cd acolo era cortul intins. i cdzu Coseandin vodä impreund cu toti boierii cu mare jalbd inaintea pasii, jAluindu-se de toate neca- zurile cite i-au fácut slujitorli. Si pasa indatd inbrdca pe Costandin vodd cu caftan ca sd meargd sd fie iar domn si-i dete un steag de beslii" 13. Avind confirmarea in Portii, domnul s-a indreptat spre tabdra aliatilor sdi pen- tru a sdrbdtori impreund victoria la care el nu participase. Dupä cum remarca Nicolae Iorga, nu stim cit de bucuros putea fi un stdpinitor care-0 vedea oastea distrusd de un prieten 104. Peste citeva zile, la 1 iulie, in tabdra de la Gherghito, cei trei principi ai tärilor romane au sarbdtorit victoria asupra rdsculatilcrr ; acolo au sdzut trei zile de s-au ospdtat si [Constantin Serban] au ddruit pà crai cum s-au cdzut, multdmind i pentru osteneala ce au fanut de au spart °stile vräjmasilor". Cu acelasi prilej, cei trei principi au fäcut intre ei frdtie i legatura cu jurdmint", dupd care s-au dus fiestecare la tara lui" "3. Dupd indbusirea rdscoalei, principele Transilvaniei a trimis o solie la Poartd pentru a explica motivele expe- ditiei sale in Tara Româneascä ; marele vizir a aprobat expeditia si a recunoscut-o ca fiind un serviciu folositor puternicului impArat" 106 Dupd cum remarca Miron Costin fin observator al oamenilor Rákóczi va nutri mari i inane ginduri", vdzindu-se ajuns domn preste domni", in timp ce turcii privea cu coada ochiului aceste tovdrdsii [ale] tdrilor acestora" 107. Indbusirea rdscoalei din Tara Româneascd de trupele transilvanene va observa si G. Kraus la cresterea prestigiului principelui Transilvaniei, care a prins mult curaj si a devenit foarte increzut dupd aceastd biruintd asupra ostirii Tdrii Romanesti. n.n.) cu Costandin domnie a reprezentantului de acum inainte a contribuit 46 www.dacoromanica.ro

47. Räscoala nu s-a terminat insä imediat dupà bätälia de la Soplea ; centre ale rezistentei, organizate indeo- sebi de cälärasi, au continuat säl existe la Rusii de Vede, Craiova s'i in alte parti, dar ele au fost lichidate cu spri- jinul lefegiilor transilväneni §i moldoveni, rämasi in slujba lui Constantin Serban, care nu mai avea incre- dere in ostile sale ; si pre seimeni ori unde ii prindea facind nebunii, acolo 11 spinzura", noteazd cronica tärii. Ca pedeapsä, domnul puse pe seimeni s'i. pe dorobanti de da de om cite 11 galbeni", bani folositi pentru plata mercenarilor transilväneni, exceselm. Dupd lichidarea räscoalei, slujitorii rdmasi in via# au depus un nou jurämint 1°9 de principele Transilvaniei, cit si de domnul Tdrii Roma- ne§ti, promitind sd asculte de voievod si sä nu mai umble dui:A cuvintul §i invätätura altora din boieri sau din läcuitorii täräi" ; cei dovediti arätindu ceve hiclenie si necredintd" urmau a fi pedepsiti cu groaznicd moarte" impreunä cu femeile si copiii far-de toata crutarea". Slujitorii mai promiteau sä stea cu toga virtutea" im- potriva du§manilor pin& la moarte 110, ceea ce nu vor face insd in imprejurärile grele din 1658. au unele sävirsit care de data aceasta atit fatä Infringerea räscoalei slujiforilor munteni din 1655, cu sprijinul ostirii transilvdnene, a avut urmdri impor- tante atit pe plan politic, cit si militar. Pe plan politic, ea a dus la sldbirea pozitiei lui Constantin ,5 erb an in relatiile cu otomanii s'i fatä 'de principele Transilvaniei, salvatorul säu. Pe plan militar, inäbusirea rdscoalei si represiunile singeroase ce au urmat au contribuit la diminuarea fortei puternicei armate a Tdrii Românesti lli care-i asigurase independenta in vremea domniei lui Matei Basarab. Släbind aceastä puternica oaste, coalitia antiotomanä a celor trei principi a fost lipsità de forta necesard pentru asigurarea succesului. 47 www.dacoromanica.ro

48. Realizäri artistice 0 culturale Inainte de a incheia acest capitol privind politica internä a lui Constantin erban, se cuvine sa aratäm ca domnul a fost si. un mare ctitor. Pe cind era vel serdar, 3n 1646, a construit impreuna cu sotia sa Balasa biserica de la Dobreni, unde-0 avea o frumoasa rese- dintd descrisd de Paul de Alep. Ea se inscrie In cate- goria bisericilor-paraclis de curte boiereasca cu plan dreptunghiular, turn clopotnita si pronaos. Pictura, ante 1656, ne transmite peste timp chipurile ctitorilor. Ca domn, a zidit Mitropolia din Bucu. resti s'i biserica Sf. Gheorghe din Pitesti, lar ca pribeag a ctitorit alte trei biserici : la Tinäud In Transilvania, pe domeniul sau de la Alesd-Piatra Soimului, a doua la manästirea Cerna- gora de la Munkács (1661) si a treia in aceeasi regiune, la Msticiov, In locul unui asezämint vechi din lemn, construit de cneazul Teodor Koriatovici. Biserica de la Tinaud, hramul Sfintul Dumitru, a fost construitä de Constantin erban in 1658. Avind Irn plan specific arhitecturii muntenesti, ortodox de zid cunoscut din valea Crisului Repede. Traditia arata CA' In urma victoriei obtinute la Soplea, Constantin *erban si doamna Balasa s-au hotarit sa construiasca o mänästire, menita a deveni, mai apoi, catedrala mitropolitana a tarii. Pe dealul ce domina Bucurestii se aflase mai Inainte un schit din lemn numit schitul lui Oprea iuzbasa". Lucrarile au Inceput In 1656, avind ca ispravnici pe Radu Dudescu logoatul Gheorghe sufarul din Tirgoviste. Biserica rnitropoliei, cu hramul Sf. Impärati impre- siona prin niarimea sa pe contemporani, Paul din Alep o considera mareatä si prea -stralucita" ; era construita dupa modelul aceleia de la Curtea de Arges, avind patru turle mari, naosul In forma de trend, pronaosul supra- ldrgit, si, spre deosebire de modelul argesean, un prid- vor larg deschis la intrare si un acoperis de plumb, des- pre care se spunea cá avea greutatea de 40 000 de ocale. Constantin voievod nu apuca sa-si vada ctitoria termi- nata. In timpul domniei succesorului sau, Mihnea al ea este primul lacas si 48 www.dacoromanica.ro

49. III-lea, edificiul a fost inaugurat, la 6 mai 1658, de patriarhul Macarie al Antiohiei. Dupd cum rezultà ì dintr-un document .de la Radu Leon din 8 iunie 1668, Constantin Serban nu reusise sa picteze biserica mitropoliei, ceea ce l-a determinat pe Radu Vodà, sfátuit i sprijinit de mitropolitul Stefan, sä zugrAveasca i sä infrumuseteze cu toatä podoaba" noul Facas. Totodan, Impreun6 cu sfatul s'au, domnul hotà- räste s'a fie mitropolie nrii, cum iaste Tirgoviste" 112. Cea de-a doua ctitorie este biserica domneascA din Pitesti, cu hramul Sf. Gheorghe, pe care cronica nrii o atribule lui Matei Basarab. Dupd cum rezultä dintr-un document din 5 aprilie 1666, constructia veche fiind stri- can, Matei Basarab s-au sculat de au facut-o cu teme- lia de piatfá si In sus de lemn" ; rdonti, au ars" 113 (foarte probabil In timpul räscoalei din 1655). Biserica, ce preia modelul de la Dealu, a fost din de Constantin Serban i sotia sa, Bdlasa, din teme- lie plin In sfirsit", fiind gata la 13 mai 1656 (data pisaniei). La acest ncas demn de remarcat este pridvorul supra- Inaltat de un foisor pe coloane de cAramida, solutie constructiv6 utilizatà pentru Româneascd. Modelul va fi prelual, cu unele modificari planimetrice, la biserica Trei Ierarhi din Filipesti de PAdure (1688). Prima sotie a lui Constantin Serban, ifdlasa, a fost ctitorà la biserica Sf. Vineri sau biserica micà a curtii domnesti din TIrgoviste, cAreia i-a adaugat pridvorul ; tot ea a ctitorit, In aceeasi curte, o cas'd destinatà add- postirii sAracilor pisania aflan pe fatada de sud a acesteia, unde se spune Aceste chilii filcutu-le-au doamna aálasa Constantin Basarab voievod [...], ca sa fie de odihrfá crestinilor care cad In nevoie". In secolul XVIII si Inceputul sec. XIX, aceasn clàdire a adapostit o scoan. Casa este alcAtuin din patru incAperi, dispuse In sir, pe un singur nivel, acoperite cu boli de tipul In cruce", despArtite prin cloud &Ali ce Inlesneau iesirea spre curtea bisericii. Casa si biserica i aceea din dupd aceea, Rind Tara data prima In i bolnavilor, dupd cum consemneaza a lui Io fost restaurate In 1969-1974, 49 4 c. 1019 www.dacoromanica.ro

50. constituind douà din monumentele ale curtii domne0i din T1rgov4te 114. Mai complicata este problema manastirii Jitianu, cu hramul Sf. Dumitru, in.chinata ca metoh la manastirea Sf. Pavel de la Muntele Athos. boierii Craiove0i din secolul al XVI-lea, manastirea era deja inchinata in 1612. Inrudirea lui Constantin cu puternicii boieri olteni ar explica grija pe care a manifestat-o MO de aceasta ctitorie a 1nainta0lor sal. Cronica tarii o atribuie insä. doamnei Balap. La rindul sau, diaconul PauL de Alep, care a vizitat lacapl dupa moartea Balawi, afirma ca raposata doamna a lasat, prin diata, o suma de bani pentru ridicarea unei noi biserici [la Jitianu] 0 ei o cladesc cu cinci turle" 115. Din aceasta relatare rezulta ca. doamna este doar ctitora bise- ricii. Dintr-un document din acela0 an, 1658, aflam ca manastirea a fost cladita din piaträ. de Ghinea Beata- ganu vistier 0 de Udri0e vistier. (Este foarte posibil ca cei doi sa fi ridicat biserica cu banii lasati de doamna Balw). 0 marturie elocventa a nivelului inalt atins de arta de epoca este sicriul mare de argint poleit" de la manastirea Bistrita, continind moa0ele Sfintului Grigore Decapolitul, precum 0 alte multe bunatati 0 odoare scumpe", impartite pe la muntele Athos 0 prin alte pärti. Racla de la Bistrita l-a impresionat profund pe Paul de Alep, care a vazut-o chid afirma: daca te uiti la ea, iti ja ochii" ; vedeau erau minunati de infatiprea ei" 116. In afar% de ctitoriile familiei domne0i, a continuat activitatea constructiva a familiilor boiere#i. Dintre ctito- riile acestei epoci amintim : schitul Ciutura-Dolj, refacut de postelnicul Istratie intre Sacuiani-Dimbovita a lui Neagoe Sacuianu, 1655; biserica 0 casa boiereascä construite de Bunea Grädi0eanu mare vistier la 1657, la Gradi0ea, judetul Giurgiu - despre tltimul idea§ Paul de Alep declarà' ca era f;lnica 0 mareata". Demn de retinut este 0 faptul ca domnul Constantin erban, continuind actiunea inceputa sub Matei voievod, decide la 14 mai 1657 scoaterea de sub inchinare a cele mai valoroase Ctitorita, pare-se, de erban era noua 0 care cei care o 1654-1658 ; biserica din &O www.dacoromanica.ro