1 / 14

IFRS şi Basel 2

IFRS şi Basel 2. Ian Michael Departamentul de Politici Contabile şi de Audit Autoritatea pentru Servicii Financiare. Contact: ian.michael@fsa.gov.uk. IFRS şi Basel 2: Temele principale. Adoptarea pe scară largă a IFRS

curry
Download Presentation

IFRS şi Basel 2

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. IFRS şi Basel 2 Ian Michael Departamentul de Politici Contabile şi de Audit Autoritatea pentru Servicii Financiare Contact: ian.michael@fsa.gov.uk

  2. IFRS şi Basel 2: Temele principale • Adoptarea pe scară largă a IFRS • Interacţiunea dintre IFRS şi regulile existente din domeniul reglementării • Interacţiunea dintre IFRS şi Basel 2 • Cerinţe de prezentare

  3. Adoptarea pe scară largă a of IFRS • IFRS devin tot mai mult standarde globale • Adoptarea în UE începând din 2005 (obligatorii pentru situaţiile financiare la nivel de grup ale companiilor cotate la bursă) • Acum sunt folosite în aproape 100 de ţări

  4. Experienţa UE • Adoptarea IFRS pare să fi avut loc cu uşurinţă, chiar dacă diferenţele faţă de Principiile Contabile General Acceptate sunt adesea semnificative

  5. Diferenţe tipice între IFRS şi Principiile Contabile General Acceptate relevante pentru sectorul financiar • Evaluarea – folosesc în special valoarea justă • Clasificarea instrumentelor financiare • Contabilitatea acoperirilor • Consolidarea • Compensarea

  6. Interacţiunea dintre IFRS şi regulile existente în domeniul reglementării • Definirea capitalului de reglementare • ‘Filtrele prudenţiale’

  7. Definiţia capitalului de reglementare • IFRS (IAS 32) va indica uneori o divizare diferită între capitalul propriu şi datorii faţă de Principiile Contabile General Acceptate la nivel naţional • Totuşi, definirea capitalului de reglementare este determinată într-o măsură considerabilă prin Acordul de la Basel • Observaţi că acest capital de reglementare include unele elemente care sunt fără nici o îndoială datorii contabile, spre exemplu datorii subordonate • Totuşi, impactul IFRS asupra capitalului propriu măsurat reprezintă un motiv cheie pentru filtrele prudenţiale

  8. Filtrele prudenţiale (1) • Acoperirile de numerar . Potrivit IAS 39, câştigurile/pierderile cumulative la valoarea justă din instrumentele de acoperire sunt recunoscute direct în capitalul propriu, în măsura în care acoperirile sunt eficiente. Dar astfel de câştiguri/pierderi sunt excluse din capitalul de reglementare • Aplicarea opţiunii pentru valoarea justă pentru datoriile unei instituţii. Câştigurile/pierderile care decurg din modificări ale riscului propriu de credit al unei instituţii sunt excluse din capitalul de reglementare.

  9. Filtrele prudenţiale (2) • Instrumente disponibile pentru vânzare • Împrumuturi • Titluri de datorii • Titluri de capital • Investiţii în proprietăţi pentru uz propriu

  10. Două domenii importante cu diferenţe între tratamentele prudenţiale şi cele contabile • Titularizare • Compensare

  11. Opţiunea pentru valoarea justă (FVO) • Nu sunt filtre prudenţiale, dar… • Îndrumări pentru supraveghere referitoare la folosirea de către bănci a opţiunii valorii juste • Îndrumările şi practicile recomandate abordează: • Un management solid al riscului şi procese de control pentru băncile care folosesc opţiunea valorii juste; • Consideraţii de supraveghere referitoare la folosirea de către bănci a opţiunii valorii juste în contextul evaluării gradului de conformitate a managementului riscului şi capitalului de reglementare • Abordarea privind opţiunea valorii juste trebuie să fie stabilită în contextul unei strategii globale a organismului de supraveghere cu privire la o instituţie

  12. Interacţiune între IFRS şi Basel 2 • Cel mai semnificativ aspect îl constituie relaţia dintre contabilitatea provizioanelor pentru pierderi din împrumuturile, care potrivit IAS 39 se bazează pe un model al pierderii la momentul apariţiei acesteia, şi conceptul Basel doi de pierderi aşteptate • Acest lucru este discutat în proiectul lucrării Basel referitoare la “O evaluare solidă a riscului de credit şi evaluarea împrumuturilor” • Aspectul comun al metodologiilor şi datelor pentru evaluarea riscului de credit, contabilitate şi scopurile suficienţei capitalului • Totuşi, în contabilitate şi în Basel 2 cifrele pot fi diferite

  13. Cerinţe de prezentare • Transparenţă sporită şi contribuţia acesteia la disciplina pieţei a reprezentat o temă majoră în reglementarea prudenţială şi în contabilitate în ultimii ani • Răspunsul prudenţial: Pilonul 3 al lui Basel 2 • Răspunsul contabilităţii: IFRS 7 – Prezentarea Instrumentelor Financiare

  14. Relaţiile dintre Pilonul 3 şi IFRS 7 • Pot avea arie diferită de aplicabilitate • Asigurarea auditului este probabil mai mare pentru prezentările potrivit IFRS • Pilonul 3 scoate în evidenţă modelul riscului de credit cuprins în Basel 2, iar în unele privinţe este chiar mai prescriptiv • Deci Pilonul 3 şi IFRS sunt complementare

More Related