SILICIU/ CARBON

1. SILICIU/ CARBON Puţină chimie, puţină geografie şi multe pietre preţioase. Membrii grupei: Boanta Angela-Diamantul Tamas Dorotea-Perlele Bercea Anamaria-Chihlimbarul

2. Sunt multe comparaţii între siliciu şi carbon Una dintre acestea este raportul dintre pietrele preţioase pe bază de siliciu şi cele pe bază de carbon, elemente chimice care sunt componentele de bază ale bijuteriilor

3. Carbonul se găseşte sub formă de diamant dar şi sub formă de combinaţii (carbonat de calciu- perle, corali, acid succinic- chihlimbar Siliciul formează pietre preţioase doar sub formă de combinaţii: oxid de siliciu sau silicaţi Astfel:

4. “Învăţaţii nu rămân acolo unde se face deosebire între o piatră preţioasă şi o bucată de sticlă” • Diamantul reprezintă forma alotropică a carbonului cristalizată în sistemul cu simetrie maximă, sistemul cubic. • Valoarea îi este dată de greutate (se măsoară în carate), puritate, culoare.

5. Informaţii: • În 1970 s-au produs primele diamante artificiale de calitate • Teoretic, orice material bogat în carbon, inclusiv zahărul şi alunele pot fi transformate în diamante, în condiţii speciale de reacţie • Diamantul se tranformă spontan în grafit • Este cel mai dur mineral care se găseşte pe Pământ

6. Mina Brightman Canyon din Utah, operaţiunile de exploatare au fost începute în 1863 şi continuă şi în prezent Mina de diamante roze din Australia “Argyle Pink Diamonds” produce diamante roze, excepţionale şi rare care sunt vândute numai prin licitaţie Exploatări de diamante

7. Cullinan 3106 carate; gasit în 1905 în Africa de Sud, deocamdată este cel mai mare diamant natural; după prelucrare s-au obţinut 105 pietre mai mici Excelsior 995,20 carate, a fost descoperit în 1893 tot în Africa de Sud; prin prelucrare s-au obţinut 22 de nestemate Diamante renumite

8. Perlele • Perla naturală (mărgăritarul) este o nestemată produsă de unele scoici şi reprezintă o combinaţie între CaCO3-carbonat de calciu si o substanţă organică proteică, numită ,,conchiolină”.

9. Cristalele de CaCO3, sub formă de aragonit şi calcit, determină luciul perlei prin fenomenul de interferenţă a luminii. • Culoarea perlei este determinată de temperatura şi calitatea apei în care a trăit scoica şi variază de la albă la galben, roz, cenuşiu sau negru.

10. Perlele-un miracol al lumii apelor • Modul de formare al perlelor este cu adevărat fascinant. Pe parcursul evoluţiei, unele specii de moluşte au dobandit însuşirea de a izola un corp străin, pătruns în organism, încojurandu-l cu straturi de sidef şi făcandu-l astfel inofensiv. • Perlele se formeaza sub cochilia unor moluşte (stridii şi midii) - ca şi reacţie naturală a organismului lor împotriva iritării produse de unele corpuri străine, în special diverşi paraziţi sau nisip.

11. Stratul de aragonit CaCO3, cunoscut ca sidef, este secretat în jurul corpului iritant, în straturi, formand perla solidă. • Lumina reflectată de straturile succesive de sidef produce un luciu, caracteristică cunoscută sub numele de ,,orientul perlei”.

12. Perlele de cultură • La perlelede cultură, un corp străin este introdus sub cochilia moluştei pentru a produce formarea perlei. • Polinezia şi Australia sunt principalii producători de perle de cultură. • În Japonia şi China sunt cultivate perle atat de apă dulce cat şi de apă sărată.

13. “Perlele sunt lacrimile lui Dumnezeu” • Perlele naturale noi nu se mai gasesc sau sunt extrem de rare. Aproape 100% din perlele de pe piaţă sunt perle de cultură. • Principalele zone de recoltare a perlelor naturale au fost Golful Persic, Golful Manaar şi Marea Roşie.

14. Perlele artificiale se fac din plastic si sunt acoperite cu o substanţă care conţine solzi de peşte mărunţiţi şi pot arăta foarte bine, dar luciul lor dispare rapid. Pentru a verifica dacă perlele sunt veritabile sau artificiale, trebuie atinsa suprafata lor cu muchia unui dinte. Dacă suprafata este aspră, înseamnă ca este o perla naturală, dacă este fină, este cu siguranţă o imitaţie.

15. Chihilimbarul • Chihilimbarul este o piatra pretioasa galbena,transparenta cu forme translucide sau opaca,de origine organica (C10H16O;acid succinic) mai precis provine din rasina fosila. Unele zacaminte de chihilimbar prezinta incluziuni straine (insecte , frunze, microorganisme)

16. Origine • Vârsta chihlimbarului este apreciată la până la 260 milioane de ani. Provine din rășina arborilor de pe acele vremuri, care cu timpul s-a solidificat ca o substanță amorfă, fără să fie un mineral. Chihlimbarul prezintă pentru cercetătorii paleontologi o importanță deosebită, prin inlcuziunile de fosile conservate perfect, timp de milioane de ani, în masa rășinei.

17. Una dintre operele de artă cele mai valoroase din istorie executate cu această piatră prețioasă este „Salonul de chihlimbar”, ale cărui decorațiuni din chihlimbar au fost făcute cadou în anul 1716 de regele Prusiei Frederic Wilhelm I ,tarului Rusiei, Petru cel Mare. Acest obiect de artă, expus în Rusia, a dispărut (a fost furat). în timpul celui de-al Doilea razboi mondial salonul a fost reconstruit după fotografii de către specialiști ruși, și acum este expus în Palatul Ecaterina din orașul Puskin (fostul sat Țarskoe Selo), la cca 25 km sud de Sankt Petersburg.

18. Extragerea chihlimbarului • La noi in Romania se afla o colectie unica de chihlimbar, in comuna Colti, jud. Buzau, localitate renumita prin subsolul bogat in roci cu chihlimbar,dar si prin maiestria oamenilor de a prelucra aceasta minunata bogatie a naturii.

19. Repere istorice • 1578-Mihnea Voda si sotia sa Neaga inzestreaza biserica din Alunis cu o usita incrustata din chihlimbar. • 1927-se extrage chihlimbar din minele din Colti • 1932-inginerul Dumitru Grigorescu, omul de care se leaga epoca de varf a chihlimbarului romanesc, ofera reginei Angliei un medalion de chihlimbar in care erau conservate insecte

20. Autenticitatea chihlimbarului • Chihlimbarul poate fi de culoare galbenă, portocalie, maronie, translucidă sau opacă, cu intruziuni albastre sau verzi, cum este cel din Republica Dominicană, mai rar şi mai scump. • Pentru că se fac multe falsuri, se poate verifica autenticitatea ambrei cu acetonă sau dizolvant de unghii. Dacă bijuteria e de plastic, se constată că acetona o topeşte, la suprafaţă, dacă e autentică, nu i se întâmplă nimic.