Download
1 / 12
E N D
Green Team Chiorean Anastasia Modi Iulia Rus Daniela Vincze Anita
Deșertul este un ecosistem care se caracterizează prin cantitate scăzută de precipitații, vegetație săracă, animale puține și populație foarte rară. • Deșertul este cel mai fierbinte ecosistem.
Biotopul • Factori macanici: Vânturile nu prezintă valori mai ridicate decât în alte regiuni, dar importanța lor în regiunile aride capătă o valoare mai mare prin consecințele asupra creșterii gradului de uscăciune (mărirea evaporației) și prin acțiunea lor morfogenetică. • Factorifizici: • Temperatura aerului prezintă puternice oscilații de la zi la noapte, înregistrându-se amplitudini medii de peste 25°C la umbră și 40-50°C la soare. În Sahara în timpul zilei la suprafața nisipului s-au înregistrat temperaturi de 72°C care au coborât în timpul nopții la 0°C sau chiar sub 0°C. • Precipitațiile au o medie anuală de 200 mm; se întâlnesc uneori medii de 500-700 mm, dar evaporația potențială puternică (în Sahara 400 mm anual) menține caracterul de ariditate. Precipitațiile din aceste regiuni se caracterizează printr-o mare neregularitate: repartiția neuniformă pe luni, diferențe mari de la an la an când cad mai ales sub forma de averse. În Sahara s-au înregistrat perioade de 18 luni fără nici o picătură de ploaie; în pustiul Atacama s-au semnalat 10-20 de ani fără precipitații.
Factori geologici: În funcție de calitatea solului deșerturile pot fi: Deșerturi nisipoase Deșerturi pietroase sau stâncoase Deșerturi cu pietriș Deșerturi de sare Pustiuri de gheață
Factori geografici: • Majoritatea deșerturilor sunt situate în Africa, America, Australia sau Asia. • Sahara cu cele 9.000.000 km² este deşertul cel mai mare de pe Pământ. Acest deşert uscat se întinde de la ţărmul Oceanului Atlantic până la Marea Roşie alcătuind un trapez.
Biocenoza • Din cauza temperaturilor ridicate deșertul nu are o biocenoza prea bogată. • Tot temperaturile ridicate cauzează: • Reducerea limbului foliar • Îngroșarea epidermei si micșorarea numărului de stomate • Dezvoltarea sistemului radicular • Transformarea frunzelor în spini • Formarea de tulpini suculente în care se depozitează apa de rezervă • Animalele din deșert sunt active noaptea sau dimineața, in timpul zilei ascunzându-se cât mai adânc în nisip. În desert numărul speciilor de animale este redus: câteva specii de insecte, cu picioare lungi care să le îndeparteze corpul de nisipul fierbinte, specii de șerpi, cu colorilul corpului deschis pentru a reflecta lumina soarelui. Coioții, hienele,cămilile, soimii sunt animale vertebrate care populează deșertul.
Întrebări • Cum se adaptează insectele la temperaturile ridicate din deşert? • Care sunt etajele vegetale din ecosistemul deşert?
Bibliografie • Manualul de Ecologie • www.wikipedia.ro • www.google.com
