RISCURI MAJORE PENTRU ECOSISTEMUL R Â ULUI PRUT

1. RISCURI MAJORE PENTRU ECOSISTEMUL RÂULUI PRUT • În urmastudiilorprivindevaluareabiodiversitățiiși a calitățiihabitateloracvaticetransfrontalieredinBazinulhidrografic al râului Prut, realizate de Institutulde Zoologie al AcademieiRepublicii Moldova, încalitate de parteneri ai UniversitățiiAlexandru Ioan Cuza, încadrulproiectuluicutitlul "Centru de resurse pilot pentruconservareatransfrontalieră a biodiversitățiiacvatice a râului Prut" s-auidentificato serie de categoriide riscuri majore, care exercită un impact ecologicnegativasupracomunitățilorsauasociațiilor zoo- șifito-bentonice, asociațiilorihtiofaunistice, a stăriigenerale de sănătate a habitateloracvatice, afectândinclusivcapacitateabiogenică de auto-epurare a apelorrâului. • Riscurile majore de medius-austabilitînconformitatecuprevederilelegislative ale LegiiApelorșiDirectiveiCadrupentru ape, DirectivaHabitateșiDirectivaPăsări ale UniuniiEuropene. • Acesteriscurimajoreevidențiateprinstudiu, înconformitate cu legislația de mediuaferentă a Românieiși a UniuniiEuropenesunturmătoarele:

2. Poluarea • Analiza a evidențiat un nivelrelativridicat de poluarecufenolișiprodusepetroliere, atâtînsuspensie, câtșiînsedimente. Fenoliisuntconsideratecele mai puternicesubstanțecancerigene, efectullornociv se transmiteprintoateverigilelanțurilortrofice, al căruiconsumator final, dinvârfulpiramideitrofice este omul. Investigațiileprivindmicro-organismele care participă la degradareacompușilortoxici (fenoli) saubiodegradabili (produsepetroliere) au evidențiatfaptulcăacestegrupuri de bacteriisunt bine reprezentate. Astfeldensitateabacteriilorfenolitice a variatîntre 0,003 mii de celule/ml înstațiaBraniștea, la 1,3 mii celule/ml înstația Cahul. Similar,densitateabacteriilorpetrolitice a variatîntre 0 la Branișteași 7 mii celule/ml la StâncaCostești.. Conformrezultatelorinvestigăriibacterioplanctonului,calitateaapeivariazăîntrelimitelepuținpoluată – foartepoluată. • Analizadintreproducțiaprimară a fitoplanctonuluișiprocesul de descompunere a materieiorganiceindică un raportsubunitar, adică o balanțănegativă a conținutului de substanțeorganiceadicăaport de substanțeorganiceexogene, adicăpoluarecusubstanțeorganice. Aceeașiconcluziereieseșidinanalizacompușilorazotuluiși a niveluluiazotului total. De asemeneaanalizele au relevant faptulcă, în vara anului 2012, concentrațiafosforuluimineralera, încele mai multedinstații, mai mare decâtcea a fosforuluiorganic, întimp ce întoamnăraportul se inversase, ceea ce denotăpoluarecuape uzateinsuficientepurate. De asemenea se evidențiază un potențial de purificarenaturalăridicat. • Legislațianaționalăstabilește ca limite pentruclasa a II–a de calitate 7 mg/l azot total, valoare care este depășităarareoriînanalizaprobelorcolectate. Suntînsăsituațiiîn care este depășitchiarșinivelulcorespunzătorclasei a V–a de calitate (peste 16 mg/l). Înceea ce priveștenivelul total al fosforului total acesta se mențineîngeneral la un nivel de 0,04mg/l (clasa a II-a de calitate), dar suntsituațiicânddepășește 0,14 mg/l, ceea ce se încadreazăîncategoriile III șichiar IV de calitate. Acesterezultatedenotădeversărinecontrolate de ape insuficientepurate. • Substanțăorganicăînexcessemnalatăatât de analizelechimice,câtși de evaluareaspeciilorplanctoniceindicatoare este rezultatullipseistațiilor de epurare in zona Prutuluimijlociu si inferior, corelatcudeversări de ape reziduale, menajere, industrialeși agricole. • Corelațiadintrecompușiiorganiciușordegradabili (CCO-Mn) șidensitateatotală a bacterioplanctonuluiînstațiile de colectare de perâul Prut, care denotă unpotențial de purificareridicat.

3. Exploatareaelementelorminerale • Înceeacepriveșteturbiditatea, analizelehidro-chimicearată o creștereabruptă a niveluluisuspensiilor din râul Prut (de 10 ori!) dupăconfluențacu râulJijia. Suspensiile, predominant de origineminerală, exercită o influențănegativăpregnantăasupraplanctonuluiși implicit a proceselor de producțieșidescompunere a materiilororganice. Predominanțasuspensiilormineraleîncreștereaaccentuată a turbiditățiidezvăluie un alt risc major, general valabilpentrurâurile din România, reprezentat de exploatareaelementelorminerale, prinautorizațiiobținute la limitalegiisau cu încălcareaflagrantă a acesteia. Extindereaexploatărilor de albiamajorășichiar din albiaminorăundeextragerealorestemultfacilitatădarexpresinterzisă de legislație are efecte negative petermen lung, nu numaiasupraproceselor de producțieșidescompunere a materiilororganice,ci șiasupramodificăriipatuluialbieiși a structuriibiocenozelorreofile, care îșimodificăcaracterul natural cu implicațiiasuprabiodiversitățiivegetaleșianimale. • Considerămcăexistă un risc major de scădere a populațiilorspeciilorzoo-șifitobentoniceșimai ales a celor de pești, întoatestadiile, de la puiet la adulțireproducători, ceeace duce la reducereaproducțieișiproductivitățiibiologice a ecosistemeloracvatice, în special a populațiilorpiscicolecaurmare a acestorexploatărinecontrolate. • Braconajșisuprapescuit • Analizafaunei piscicole indică o diversitate mare de speciișifamilii (38 de speciigrupateîn 9 familii). Însă,structura pevârste a comunităților piscicole este dezechilibrată, cu o pondere mare a juvenililorceea ce denotă o presiuneantropicăsemnificativăînrecoltareaadulțilorprinsuprapescuit. • Analizele de teren au evidențiat, de asemenea, un suprapescuit la speciilevaloroase de peștimigratori (rizeafcă) prinbarareacusetci a căilor de migrație, înainte ca aceștipeștisăreușeascăsăajungă la locurile de reproducere. • Evidențiem un risc major asupradiversitățiișiintegritățiicomunităților piscicole încondițiileîn care exploatareaspeciilorcomercialecontinuăînritmulactual.

4. Speciialohtone • Comparativcustudiileanterioare se evidențiază o creșteresemnificativă a ponderiispeciiloralohtone de ciprinideasiatice (amur, sânger, novac),care exercită o influențănegativăasupracomunităților piscicole autohtone, princoncurența la sursele de hrană, ca urmare a talielor mari și a ritmului de creștereridicat. Creștereaponderiiacestorspecii este pusăpeseamainundațiilorputernicedin vara anului 2010, care au afectatfermelepiscicole dinvecinătateaPrutului. De asemeneaarealul de răspândire al specieiPerccottusgleniiDibowski1877 localizatanterior la afluenți ai Prutului se mărește,peștelefiinddetectatșiîncursul principal al Prutului. PătrundereaacesteispeciiînbazinulPrutului a fostsemnalatăpentru prima datăacum mai mult de 25 aniiarimplicațiileacesteicolonizăriasupraihtiofauneiautohtonesuntîncăgreu de determinat, întrucâtcolonizareaacesteispeciiînbazinulPrutuluicontinuă. • Altespeciialohtone, cu o colonizareanterioară a bazinuluiPrutuluișicuinfluențenegativerecunoscuteasupracomunităților piscicole autohtonesuntmurgoiulbălțat (Pseudorasboraparva) șisoretele(Lepomisgibbosus). • Desecarealunciiinundabile • Desecarealunciiinundabile este un proces care continuășiastăzi la o scară mai redusă. Motivațiaunorastfel de acțiuniține de protecțiaîmpotrivainundațiilor, încondițiileîn care luncainundabilă a râului a fostseverrestrânsă. De asemenea,astfel de desecăriurmărescpunereaînvaloareeconomicășiexploatareaterenurilorpentruagricultură, sauizolareabălțilorde inundațiedinluncarâuluișitransformareaacestoraînamenajări piscicole. Efectelesuntnefaste,întrucât se reducebiodiversitateafloristicășifaunistică, cele mai afectatefiindspeciile de pești, multecuvaloarecomercialăridicată care folosescluncainundabilă ca loc de reproducereși de creștere a larvelorînprimelestadii de dezvoltare. În acestsens,cea mai afectatăspecie pare să fie rizeafca. • Riscul de inundații • Are cauze multiple alecărorefecte se pot cumula: schimbăriclimatice, despăduririmasiveînsectoruldinamonte, distrugereavegetației de luncă, îndiguirealuncii de pecursulrâului. Inundațiile pot aveaefectenefasteasuprabiodiversitățiiprincreștereaturbiditățiiși a vitezei de curgere a apei care poateantrenaîn aval întregicomunitățiacvatice, mai ales încondițiileîn care zonele de luncăinundabilăși-au redus multponderea.

5. Distribuireaspeciilorindicatoare din componenţafitoplanctonuluiestival al r. Prut conform zonelor de saprobitate Din cele 56 de specii de fitoplanctonidentificate, 35 suntindicatoare ale saprobităţiiapei. Din ele,68% suntspeciiβ-mezosaprobe, 12% suntspeciiα-mezosaprobe, iar 10% suntspeciiβ-οşiο-β saprobe. Valorileindiceluisaprobic, conform speciilorindicatoare din componenţafitoplanctonului, au variatîntre 1,69 - 2,26 şi s-au încadratînlimitelezoneiβ-mezosaprobe, calitateaapeifiindmaibunăînsectorul medial al rîuluişiapafiindmaipoluatăînsectorul inferior al rîului. Calitatea ceamaibună a fostînsectorul inferior al laculuiCosteşti-Stînca (Isr=1,74).

6. Analizelefitoplanctonului au determinat un index saprobical speciilorindicatoare care variazăîntre 1,69 și 2,26 ceea ce încadreazăapaPrutuluiînzona de calitate β – mezosaprobă. Adică o calitatebună a apei (clasa a doua de calitate) pecea mai mare parte dinsectorulmedian al râuluiși o reducereprogresivă a acesteicalitățiînsectorulinferior. Conformlegislațieinaționale, adaptatădupăceacomunitară, un indice de saprobitate de 1,8 indică o apăîncategoria I decalitate, întimpce un indice de 2,3 caracterizeazăapeledincategoria a II-a de calitate. • Analizadintreproducțiaprimară a fitoplanctonuluișiprocesul de descompunere a materieiorganiceindică un raportsubunitar, adică o balanțănegativă a conținutului de substanțeorganice,adicăaport de substanțeorganiceexogene, adicăpoluarecusubstanțeorganice. Aceeașiconcluziereieseșidinanalizacompușilorazotuluiși a niveluluiazotului total. De asemeneaanalizele au relevatfaptulcă, în vara anului 2012, concentrațiafosforuluimineralera, încele mai multedinstații, mai mare decâtcea a fosforuluiorganic, întimp ce întoamnăraportul se inversase, ceea ce denotăpoluarecu ape uzateinsuficientepurate. De asemenea se evidențiază un potențial de purificarenaturalăridicat.

7. Evoluțiadiversitățiitaxonomice a nevertebratelorbentoniceperâulPrut • Analizafauneibentoniceconfirmădateleobținute la analizafitoplanctonului. • Creștereanivelului de poluare (fenolișiprodusepetroliere, detergențișialteproduse) și a turbidității se evidențiazăprinscădereaabruptă a diversitățiitaxonomice a nevertebratelorbentonice, din aval de lacul de la Stânca – Costeștișipână la vărsareaPrutuluiînDunăre.

8. În stația Braniște, din totalul de 61 taxoni identificați 27 sunt indicatori ai gradului de saprobitatea apei. Dintre aceștia, 55,55 % sunt specii β-mezosaprobe, 25,9 % β-α-mezosaprobe, 7,4 % o-β mezosaprobe, 7,4 % α-mezosaprobeși 3,7% suntspeciiα-p-mezosaprobe.

9. În stația Sculeni, din totalul de 61 taxoni identificați 17 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia 64,70 % sunt specii β-mezosaprobe, 11,76 % β-α-mezosaprobe, 5,88 % o-β mezosaprobe, 5,88 % α-mezosaprobeși 5,88 % suntspeciiα-p-mezosaprobe.

10. În stația Leușeni, din totalul de 21 taxoniidentificați, 6 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 66,66 % sunt specii β-mezosaprobe, 16,66 % α-mezosaprobeși 16,66 % suntspecii p-mezosaprobe.

11. În stația Leova, din totalul de 28 taxoni identificați, 14 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 64,28 % sunt specii β-mezosaprobe, 14,28 % β-α-mezosaprobe, 7,14 % o-β-mezosaprobe, 7,14 % α-mezosaprobeși 7,14 % suntspecii p-mezosaprobe.

12. În stația Cahul, din totalul de 24 taxoniidentificați,9 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei.Dintre aceștia, 66,66 % sunt specii β-mezosaprobe, 11,11 % β-α-mezosaprobe, 11,11 %, o-β-mezosaprobeși 11,11 % α-p-mezosaprobe.

13. În stația Cislita-Prut, din totalul de 24 taxoniidentificați, 11 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 90,9 % sunt specii β-mezosaprobeși 9,09 % o-βmezosaprobe.

14. În stația Giurgiulești, din totalul de 6 taxoniidentificați, 3 sunt indicatori ai gradului de saprobitate a apei. Dintre aceștia, 66,66 % sunt specii β-α-mezosaprobeși 33,33 % α-p-mezosaprobe. Zonele de saprobitate calculate pe baza macrozoobentosului din sectorul inferior al râului Prut au variat între β-mezosaprobe și α-mezosaprobe, calitatea apei fiind încadrată în grupul celor moderat poluate.

15. Metoda de analiză a impactului şi riscului asupra mediului • Componenta mediului analizată face parte din categoria apelor de suprafaţă. • Impactul şi riscul au fost analizate pe baza a 5 indicatori de calitate: CBO5 (mg O2/l), CCO-Cr (mg O2/l), SO4-2 (mg/l), NO2- (mg/l), NO3- (mg/l). • Calitateacomponentei de mediu evaluate Q = CMA/Cdet(CMA – concentraţia maximă admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată; Cdet– concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată, la un moment dat). • IM = UI/Q = (UI*Cdet)/CMAunde: IM – impactulasupracomponentei de mediu; • UI – unităţile de importanţă obţinute de componenta de mediu; • Q – calitatea componentei de mediu. • Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1, unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. Valorile au fost date în funcţie de activităţile economice şi de importanţa râului Prut în cazul fiecărei staţii de recoltare. • RMx= IMx*Pxunde: RMx – risculasupracomponentei de mediu “x”; • IMx– impactul indus asupra componentei de mediu “x”; • Px– probabilitatea calculată ca impactul să se producă asupra componentei de mediu “x”. • Probabilitatea de producere a impactelor de mediu se calculează aplicând aceeaşi matrice de calculare a “unităţilor de importanţă” pentrufiecare componentă de mediu. Evaluatorul de mediu acordă valori de la 0la 1,având în vedere principalii poluatori şi activităţi din jurul staţiilor de recoltare. (modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

16. 1. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total produs de CBO5 EI –Impactul asupra mediului Clasa impactului: A – mediu neafectat de către activităţile antropice B – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de lege C – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelor D – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice ER– Riscul asupra mediului Clasa riscului: A– riscuri nesemnificative B– riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorie C– riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizare D– riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi control E– riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi (modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

17. 2. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total produs de CCO-Cr EI –Impactul asupra mediului Clasa impactului: A – mediu neafectat de către activităţile antropice B – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de lege C – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelor D – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice ER– Riscul asupra mediului Clasariscului: A– riscuri nesemnificative B– riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorie C– riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizare D– riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi control E– riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi (modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

18. 3. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total de către SO4-2 EI –Impactul asupra mediului Clasa impactului: A – mediu neafectat de către activităţile antropice B – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de lege C – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelor D – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice ER– Riscul asupra mediului Clasa riscului: A– riscuri nesemnificative B– riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorie C– riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizare D– riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi control E– riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi (modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

19. 4. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total produs de NO2- EI –Impactul asupra mediului Clasa impactului: A – mediu neafectat de către activităţile antropice B – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de lege C – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelor D – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice ER– Riscul asupra mediului Clasa riscului: A– riscuri nesemnificative B– riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorie C– riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizare D– riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi control E– riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi (modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

20. 5. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, total produs de NO3- EI –Impactul asupra mediului Clasa impactului: A – mediu neafectat de către activităţile antropice B – mediu supus efectelor activităţilor antropice în limitele admise de lege C – mediu supus efectelor antropice provocând perturbări uşoare asupra organismelor D – mediu supus efectelor activităţilor antropice provocând tulburări asupra organismelor E – mediu foarte grav afectat datorită activităţile antropice ER– Riscul asupra mediului Clasa riscului: A– riscuri nesemnificative B– riscuri minore, activitatea de monitorizare nu este obligatorie C– riscuri medii la un nivel acceptabil care necesită un grad înalt şi intens de monitorizare D– riscuri ridicate, necesită măsuri de prevenire şi control E– riscuri majore care necesită măsuri de prevenire, remediere şi de încetare a anumitor activităţi (modificat după Robu şi Macoveanu, 2010)

21. 6. Analiza impactului şi riscului pentru fiecare staţie, cumulativ şi total