Download
1 / 17
170 likes | 437 Views
Depresiunea colinara a Transilvaniei. Simonca Daciana Maria. Depresiunea colinara a Transilvaniei.
E N D
Depresiunea colinara a Transilvaniei Simonca Daciana Maria
Depresiunea colinara a Transilvaniei • Depresiunea colinară a Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de colinară, care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este mărginită de cele trei ramuri carpatice, care îşi iau numele dupa poziţia faţă de această zonă depresionară: Carpaţii Orientali (în est), Carpaţii Meridionali (în sud) şi Carpaţii Occidentali (în vest). Spre nord-vest există o legătură mai largă cu Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest pentru jugul intracarpatic.
Evoluţia şi alcătuirea geologică • A început să funcţioneze ca o arie de sedimentare după tectogenezele de la sfârşitul Cretacicului (austrică, laramică). • Structura geologică prezintă două unităţi: • fundament de tip carpatic - este alcătuit din şisturi cristaline, urmate de formaţiuni sedimentare prelaramice (din Permian, Liasic, Cretacic superior). • cuvertura sedimentară - a fost depusă în două etape: • 1. Cretacicul superior – Miocen inferior: etapă de sedimentare cuprinsă între fazele laramică şi stirică. Se caracterizează prin alternanţă de formaţiuni continentale (aluviale, proluviale, coluviale) şi marine şi faciese variate în funcţie de mişcările eustatice (schimbări ale nivelului mării) şi tectonice (ridicări sau coborâri). Apare în NV depresiunii şi cuprinde etapa paleogenă şi cea neogenă.
Evoluţia şi alcătuirea geologică • 2. Badenian – Panonian: diferă de etapa precedentă pentru că apare doar faciesul marin. • a.Badenian – a început cu faza stirică (vulcanism, mişcări pe verticală). Este urmat de affundarea accentuată a depresiunii, apoi de o transgresiune generală, rezultând în Marea Badeniană. Formaţiunile reprezentative sunt: • -tuful de Dej: se prezintă pe grosimi de 10-500 m pe marginea depresiunii cu un caracter grosier. Unde apare favorizează formarea reliefului structural cu cueste • -formaţiunea de Ocna Dejului: este purtătoare de sare, şi este răspândit pe toate laturile depresiunii în cute diapire (Ocna Dejului, Praid, Sovata) • b.Sarmaţian – este răspândit în toată depresiunea cu excepţia părţii de NV. Este constituit din argile, nisipuri cu intercalaţii de cinerite (tuful de Hădăreni, tuful de Ghiriş). Apare sub forma unor structuri anticlinale (Sărmaşu, Zau de Câmpie) • c.Panonian – este alcătuit doar din depozite fine: argile, nisipuri cu intercalaţii de tufuri. Are un caracter mai fin în centru şi mai grosier spre margine.
Relieful • Are aspect general de platou fragmentat, de văi care o străbat de la E spre V. În centru sunt prezente şiruri de dealuri iar la contactul cu munţii s-au format unităţi depresionare şi culoare. Ca urmare s-au diferenţiat unitatea centrală şi unitatea marginală a depresiunii Transilvaniei. • Tipurile de relief prezente: este specific relieful structural reprezentat prin cueste, domuri, bealii anticlinale. Cuestele au o anumită particularitate în Depresiunea Transilvaniei, sunt orientate spre munte. • Sunt specifice formele rezultate în urma proceselor de versanţi: alunecări de teren, forme de deroziune, forme de ravenaţie (e. Râpa Roşie), relief fluviatil (terase, lunci).
Trăsături biopedoclimatice • Sunt determinate de diferenţa de altitudine dintre părţile centrale şi marginale şi expunerea diferită faţă de circulaţia maselor de aer. Există o diferenţă de altitudine între partea estică (1000 m) şi cea vestică (500-600 m). • În partea vestică este o umbră de precipitaţii cu influenţe foehnice, cu temperaturi mai ridicate şi precipitaţii scăzute. Partea estică este expus favorabil în faţa maselor de aer. • Se pot distinge două areale biopedoclimatice: • 1.Partea central-vestică – treptele joase de la partea estică a Munţilor Apuseni. Temperaturi: 8-9°C, mai mari în Culoarul Alba şi zona Turdei. Precipitaţii: 600-700 mm/an, mai mici în zona Alba şi Turda. Asociaţii vegetale: stepice, silvostepice, forestiere, puternic modificate antropic, înlocuite prin culturi agricole, livezi, vii (asociaţii de şleau: nu sunt pure). • 2.Arealele marginale înalte – Temperaturi: 7-8°C. Precipitaţii: 700-800 mm/an. Vegetaţie de tip forestier mai bine conservat. Soluri argilo-iluviale şi intrazonale (litomorfe).
Hidrografia • Râuri: pot fi autohtone sau alohtone, cu debit mai mare în situaţia celor alohtone. 72% din debit se formează în zona muntoasă, iar 28% în interiorul Depresiunii Transilvaniei. • Apele freatice: sunt de calitate necorespunzătoare datorită durităţii şi mineralizării lor ridicate. În arealele cutelor diapire apele sunt sărate. Apele minerale fluctuoase sunt răspândite la Bizuşa. • Lacurile: • - sărate: Ursu • - antropice: Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Ocna Mureş, Cojocna (amenajate mai ales cu scopuri turistice) • - iazuri şi heleştee: naturale (bararea văilor de aluviuni), antropice (amenajate antropic) • - lacurile apărute între valurile de alunecare au format mlaştini şi turbării.
Populaţia • 2,6 mil de locuitori (11% din populaţia României). Densitatea medie este de 100 loc/km2 cu diferenţe între centru (mai mică) şi margini (peste medie).
Aşezări • A. URBANE – 30 oraşe dintre care 3 mari (Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu-Mureş) restul mijlocii mari (50-100 mii: Bistriţa, Alba Iulia, Mediaş, Turda). Funcţia oraşelor: • -este polarizat spre Cluj-Napoca, sau cel puţin până la crearea regiunilor de dezvoltare • -centrele de polarizare sunt: • -Cluj-Napoca: polarizează nu numai din spaţiul depresiunii dar şi din exterior • -Braşov: este în exteriorul depresiunii, polarizează cel puţin partea de SE a depresiunii • B. RURALE – sunt răspândite la nivelul Depresiunii Transilvaniei. Media de densitate este de 7,1 sate/100 km2 cu max 17 sate/km2 în partea sudică. Majoritatea au sub 500 de locuitori. Tipuri: periurban, de culoar, izolat.
Agricultura • Agricultura este o acţiune foarte răspândită în Depresiunea Transilvaniei.Cultura plantelor: cereale, plante technice (sfecla de zahăr, in, cânepă), legume, viţă de vie (Alba-Iulia, Târnăveni, Lechinţa). Creşterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări.
Industria • S-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz metan şi sare. • a. Gaz metan • -combustibil: pe baza acestuia s-a dezvoltat: • -industria materialelor de construcţii (lianţi, ţiglă): Târnăveni, Mediaş, Alba Iulia, Turda • -industria energiei electrice: Târnăveni, Iernut, Fântânele • -industria metalurgică: Câmpia Turzii • -materie primă: pe baza acestuia s-a dezvoltat: • -industria chimică (amonia, negru de fum): Făgăraş, Victoria, Târgu-Mureş • b. Sare: pe baza acestuia s-a dezvoltat • -industria produselor clorosodice: Ocna Mureş, Târnăveni, Turda
Transporturi • Depresiunea este străbătută de o reţea densă de căi ferate şi rutiere orientate predominant de-a lungul culoarelor de vale. Are trei caractere principale: inclaritate, radialitate, prezenţa legăturilor transcarpatice. • Magistralele feroviare: • Ocna-Mureş - Braşov • Depresiunea Huedin - Culoarul Nadăş - Someşul Mic - Arieşul inf. - Mureşul mij. - Podişul Târnavelor • Defileul Mureş - Depresiunea Reghinului - Depresiunea Bistriţei - Culoarul Someşului Mare • Reţeaua rutieră: • E60 – Depesiunea Huedin – Culoarul Căpuş–Someşul Mic – Masivul Feleacului – Culoarul Arieşului inferior-Mureş – Podişul Târnavelor • E80 – Podişul Someşan – Masivul Feleacului – Culoarul Alba Iulia-Turda – Depresiunea Sibiu • E68 – depresiunile sudice
