CARPATII SI DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI

1. CARPATII SI DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI

2. DE CE ARE PAMANTUL RIDURI? *Care sunt ridurile pamantului? RIDURILE=denivelarile scoartei terestre

3. Totalitatea denivelărilor pozitive şi negative ale suprafeţei scoarţei terestre (pe uscat şi sub apa) formează reliefulÎnălţimea unui loc măsurată vertical faţă de nivelul mării se numeşte altitudine, iar cota este numărul care exprimă înălţimea unui punct faţă de nivelul mării

4. Cum s-a format Dep. Col. A Transilvaniei? Aceasta face parte din carpati si s-a format odata cu acestia. Depresiunea Colinara a Transilvaniei s-a ridicat odata cu ultima ridicare a Carpatilor

5. Formarea Carpatilor • Etapa medie sau carpatică este cea în care se individualizează de fapt lanţul carpatic, în contururi foarte apropiate de cele actuale. După o îndelungată perioadă de sedimentare marină în care insulele de cristalin formau un arhipelag ce păstra legături cu masivul nord-dobrogean, începe a se manifesta, în cretacicul modern, o nouă fază de cutări de mare amploare. • Mai întâi mişcările austrice provoacă şariajul Pânzei Getice din cristalinul Carpaţilor Meridionali care, cu cuvertura lui sedimentară mezozoică, se extinde peste aşanumitul „Autohton” (un cristalin mai slab metamorfozat şi străpuns de intruziuni granitice, având şi el o cuvertură sedimentară) pe care îl acoperă. Mişcări asemănătoare, dar de mult mai mici proporţii, se schiţează şi în munţii Apuseni. În Carpaţii orientali, ele afectează doar depunerile mezozoice, în largi cute asimetrice din care se mai păstrează unele sinclinale pe culmile Rarăului, Hăşmaşului, Bucegilor ş.a. În aceste sectoare carpatice şariajul, incipient doar, se înfăptuieşte abia în faza următoare a cutărilor laramice, care se produc la sfârşitul cretacicului superior.

6. Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ muntos, aparţinând marelui sistem muntos central al Europei. Carpaţii cuprinşi între bazinul Vienei şi defileul Dunării formează un arc cu o lungime de 1500 km în Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia Numele provine de la tribul dacic al Carpilor, care trăia în Moldova, pe pantele Carpaţilor Orientali, nume care, la rândul său, probabil provenea de la un cuvânt indo-european însemnând piatră. Cel mai înalt vârf al întregului lanţ Carpatic este Vârful Gerlachovský, 2655 m, în Slovacia, iar în România este Vârful Moldoveanu, având 2544 m, situat în Munţii Făgăraş din Carpaţii Meridionali. Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. Carpaţilor le aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale. Clima Carpaţilor este continentală, precipitaţiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetaţia este dispusă în etaje (pajişti alpine sus, păduri de conifere şi făget pe pante şi pe înălţimile mai mici). Din munţii Carpaţi izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureşul, Oltul ş.a.

7. Sistemul Alpino-Carpato-Himalaian fac legatura intre Atlantic si Pacific. Carpatii Romaniei din tot acest lant reprezinta aproximativ 2/3 - 900 km din cei 1600 km ai Carpatilor Europei care reprezinta cei mai lungi munti din Europa. Carpati Europei - Beskizi: Occidentali, de Mijloc si Carpatii Romanesti. Cel mai inalt masiv din Carpati este masivul Tatra 2655 m ( numele de Carpati vine de la tribul dacic al carpilor). Relieful a luat naştere în mai multe etape orogenetice. Succesiunea mişcărilor orogenice, cu etapele de linişte tectonică (în timpul cărora agenţii subaerieni modelau intens catenele muntoase formând suprafeţe de denudaţie) a dus la infăţişarea actuală a reliefului. O caracteristică a reliefului Carpaţilor o constituie prezenţa unor depresiuni intracarpatice cu resurse de subsol, rezultat al unor frământări tectonice complexe, depresiuni care dau mare varietate spaţiului carpatic şi au permis popularea accentuată a acestora încă din timpul paleoliticului. Caracteristicile Carpatilor

8. Alaturi de Dunare si Marea Neagra, Carpatii - "Corona Montium" - constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman. Insusi numele acestor munti deriva de la numerosul si puternicul popor liber geto-dacic al carpilor: Karpathos-Horos, conform primelor informatii istorice grecesti.

9. Depresiunea Colinala a Transilvaniei • Depresiunea colinară a Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de colinară, care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este mărginită de cele trei ramuri carpatice, care îşi iau numele dupa poziţia faţă de această zonă depresionară: Carpaţii Orientali (în est), Carpaţii Meridionali (în sud) şi Carpaţii Occidentali (în vest). Spre nord-vest există o legătură mai largă cu Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest pentru jugul intracarpatic. • Are aspect general de platou fragmentat, de văi care o străbat de la E spre V. În centru sunt prezente şiruri de dealuri iar la contactul cu munţii s-au format unităţi depresionare şi culoare. Ca urmare s-au diferenţiat unitatea centrală şi unitatea marginală a depresiunii Transilvaniei. • Sunt specifice formele rezultate în urma proceselor de versanţi: alunecări de teren, forme de deroziune, forme de ravenaţie (e. Râpa Roşie), relief fluviatil (terase, lunci).

10. Râuri: pot fi autohtone sau alohtone, cu debit mai mare în situaţia celor alohtone. 72% din debit se formează în zona muntoasă, iar 28% în interiorul Depresiunii Transilvaniei. • Apele freatice: sunt de calitate necorespunzătoare datorită durităţii şi mineralizării lor ridicate. În arealele cutelor diapire apele sunt sărate. Apele minerale fluctuoase sunt răspândite la Bizuşa

11. Lacurile: • - sărate: Ursu • - antropice: Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Ocna Mureş, Cojocna (amenajate mai ales cu scopuri turistice) • - iazuri şi heleştee: naturale (bararea văilor de aluviuni), antropice (amenajate antropic) • - lacurile apărute între valurile de alunecare au format mlaştini şi turbării.

12. CONCLUZI ::: • Carpati s-au format in orogeneza alpina • Depresiunea Colinara a Transilvaniei s-a ridicat odata cu ultima ridicare a Carpatilor si din aceastacauza face parte din ei • Pe teritoriul Romaniei exista toate formele de relief,care ocupa aproximativ 1/3 din suprafata tari

13. in partea centrala(Pod. Transilvaniei) apar strate cutate in care se gaseste gaz metan,acestea numindu-se domuri gazeifere • In Dep. Col. A Trans. Pe argile apar alunecarile de teren =>relief petrografic • Carpatii sunt muntii de incretire

14. http://www.didactic.ro/files/19/44proiectdelectie.doc Manual si caiet http://www.referat.ro/referate/Geneza_Carpatilor_romanesti_1351.html http://www.referat-e.ro/Referat-Rolul_si_importanta_Carpatilor-13520.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_colinar%C4%83_a_Transilvaniei Bibliografie