Testul auditiv-verbal Rey Proba celor 15 cuvinte Rey

1. Testul auditiv-verbal ReyProba celor 15cuvinte Rey Curs 4

2. Proba Rey • În anul 1964 Andre Rey elaborează o metodă de cercetare, numită Proba Rey • Testul este destinat măsurării particularităţilor memoriei verbale imediate şi permite o analiză a procesului în desfăşurarea sa.

3. Rezultatele obţinute cu proba elaborată de Rey nu se reduc la constatarea reuşitei imediate, ci sugerează şi determinantele psihice care intervin în nereuşită. • A.Rey a stabilit etaloane pentru subiecţii normali de diferite vârste şi nivele culturale. • În acelaşi timp, Rey evidenţiază o serie de manifestări simptomatice, privind volumul şi fidelitatea reproducerilor, cât şi a recunoaşterilor, a comportamentului motor şi verbal, care toate în ansamblu dau un tablou tipic pentru copiii cu handicap mental, pentru epileptici, ADHD sau dificultăţi de invăţare.

4. Material • O listă de cuvinte • O povestire care include cuvintele din listă • 6 faze

5. Faza 1 • Instrucţia: Îţi voi citi un număr de cuvinte, pe care le vei asculta atent şi când voi termina de citit îmi vei spune, aşa cum îţi vin în minte, toate cuvintele pe care ţi le aminteşti. Încearcă să-ţi aminteşti cât mai multe cuvinte.

6. Faza 2 • Se citeşte lista de cuvinte, seria A: • I se cere să reproducă lista în timp de 1 min şi 30 sec. • Dacă subiectul se opreşte înaintea scurgerii timpului acordat este întrebat: Îţi mai aminteşti şi altele?

7. Faza 3 • Se anunţă o nouă citire a listei şi se repretă instrucţia dată la faza 2. Subiectului i se comunică numărul de cuvinte reproduse corect din prima fază. • Ex: Ai reprodus 8 cuvinte. Îţi mai citesc încă o dată lista.

8. Fazele 4-5 • Se repetă faza 2

9. Faza 6 • Instrucţia: Acum am să-ţi citesc o poveste. Ea conţine toate cuvintele învăţate, dar şi alte cuvinte. De fiecare dată când recunoşti un cuvânt să spui “da”. Fii atent să nu greşeşti.

10. Proba de reproducere I

11. Proba de recunoasterePovestea 1 • Câinele muzicianului orb care cânta la vioară stând pe o pernă veche lângă scara podului păzea mâncarea stăpânului său alcătuită din  pâine şi şuncă. Merindele erau închise într-o valiză aşezată în spatele zidului printre bolovani, unelte vechi, coji de banane şi găleţi ruginite. El îşi ciuli urechile şi-şi arătă dinţii căci văzuse departe pe câmpie, lângă un copac pe cei doi prepelicari ai vânătorului care, cu puşca pe umăr şi cuţitul în mână dar fără pălărie şi cravată se apropia fluierând un cântec.

12. Povestea 2 • Întors din  război, soldatul îşi căuta prietenii la barul unui hotel unde se adunau de obicei ca să ciocnească o oală cu vin. El luă o trăsură cu un cal dar observă curând că vehiculul era plin cu insecte aşa că se duse mai întâi la lac şi se spală pe tot corpul cu săpun. Apoi îşi scutură hainele dar observă că totuşi trebuie să le schimbe cu cele curate pe care le avea în dulap şi se întoarse acasă. Aici îşi puse costumul nou şi porni vesel spre locul unde socotea că se va distra de minune. Ajuns acolo se aşeză într-un fotoliu, comandă o bere, o porţie de crap şi pâine. El scoase dopul sticlei, bău, mâncă totul cu poftă, se şterse pe bărbie şi mai ceru o pară. Deodată, o broască venită de nu ştiu unde începu să sară pe podea şi omul nostru amuzat nu-şi putu stăpâni un hohot de rîs.

13. Proba de reproducere II

14. Povestea 1 • Prietenii şedeau pe o bancă în grădina publică schimbând păreri despre teatrul care vizitase de curând orăşelul lor de munte. Marele actor jucase rolul unui cioban care cutreiera ţara cu oile şi puşca lui. Iarna şi-o petrecea pe cuptor aşteptând vremea zilelor calde. Unul din cei doi spuse că acţiunea piesei este lipsită de interes mai ales că în ultimul tablou apărea pe scenă un vapor pus acolo fără nici un rost. Autorul nu merită să ţină un creion în mână, opera lui merită să fie ştearsă cu buretele. Celălalt amic povesti că nu aşteptase sfârşitul spectacolului deoarece îşi uitase acasă ochelarii, îl strângea un pantof, iar pe masă îl aştepta o straşnică mâncare de peşte. Or, ar fi fost o greşeală să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard.

15. Povestea 2 • Un bătrân ţăran cu mustăţi lungi şedea pe o bancă la soare, în grădina sa, aproape de râul ce curgea printre copaci şi supraveghea gâscanul şi găinile. El privea un copil care trece pe şosea prin faţa cafenelei de lângă gară îndreptându-se spre şcoală. Elevul îşi uitase mănuşile, şapca, mantaua şi ghiozdanul dar sufla fără grijă într-o trompetă şi fâlfâia un steag. El purta, legată cu o curea de gât o mic tobă vopsită în culori vii dar nu o putea folosi. din  casă de după perdearudele şi îndeosebi fratele mai mic îl urmăreau cu atenţie pe micul toboşar.

17. ANALIZA CALITATIVĂ A REZULTATELOR Volumul reproducerilor. • Se consideră normală orice curbă situată în jurul curbei medii. • De asemenea, vom putea observa faptul că, în general, toate curbele individuale de memorare debutează printr-o pantă ascendentă care apoi poate să îmbrace diferite forme în funcţie de modul cum se desfăşoară acest proces de memorare.

18. Tipuri de ritmuri de achiziţie: • Randamentul anormal de scazut la reproducerea initiala; • Randamentul scazut la prima si a doua reproducere, care apoi creste; • Randament scazut atat la reproducerea initiala, cat si la celelalte; • Aparitia “platoului” final; • Scaderea numarului de cuvinte reproduse, dupa un punct culminant; • Fluctuatii anormale in volumul reproducerilor; • Reproducere initiala buna, urmata de o slaba achizitie;

19. Volumul reproducerilor poate fi influentat si de o serie de factori ce rezulta din analiza pozitiei in serie si a naturii cuvintelor fixate, dupa cum urmeaza ( dupa Drutu, 1975): • Fixarea aproape exclusiva in cadrul fiecarei prezentari a inceputului si sfarsitului seriei. Acesta este un fenomen natural, dar cand devine exagerat indica lipsa unei strategii de memorare (asa-numita “memorare mecanica”); • Tendinta de a reproduce cuvintele in ordinea prezentarii lor. Dovedeste o slaba capacitate de organizare a informatiei; • Tendinta de a incepe fiecare evocare cu cuvintele nereproduse in fazele anterioare. Subiectul are o strategie de a fixa rapid cuvintele noi pentru a nu le uita. Poate insemna o neincredere in capacitatea proprie de memorare; • Repetarea multipla a acelorasi cuvinte si incapacitatea de a mai reproduce altele. Rey considera ca este un semn al handicapului mental.

20. Lipsa de fidelitate a reproducerilor se manifesta prin prezenta in reproduceri a cuvintelor false si a cuvintelor repetate (dubluri). Din analiza cuvintelor false se pot desprinde urmatoarele fenomene: • Cuvinte false rezultate dintr-o “iradiere asociativa”; • Cuvinte care desemneaza obiectele din ambianta subiectului; • Cuvinte false aparute prin asemanare sonora; • Cuvinte false aparute prin derivarea cuvintelor prezentate; • Cuvinte false la care nu se poate stabili nici o legatura cu stimulii; • Cuvinte false ce apar la una dintre reproduceri dar nu mai apar la celelalte; • Cuvinte false persistente la mai multe reproduceri; • Cuvinte false ce apar la ultimele faze; • Tendinta de a spune orice pentru a realiza un numar mare de cuvinte reproduse;

21. Din analiza “dublurilor” se pot desprinde urmatoarele: • Numar ridicat si aproape constant de cuvinte duble. Poate avea cauza multiple, de la o slaba capacitate de organizare a materialului si pana la o slaba memorie de lucru; • Repetarea multipla cu voce tare a cuvintelor reproduse. Denota nedezvoltarea limbajului intern; • Numar mare de dubluri incepand cu a treia faza. Indica oboseala; • Aparitia cuvintelor duble, numai la primele reproduceri. Subiectul se concentreaza mai greu, dar odata mobilizat recurge la organizarea materialului; • Aparitia dublurilor sub forma interogativa. Subiectul cauta sprijinul examinatorului;

22. Analiza amanuntita a modului cum se realizeaza faza de recunoastere permite de asemenea evidentierea unor aspecte cum ar fi: • Recunoasterea mai scazuta decat volumul reproducerilor. Fenomenul este efectul unui handicap mental, manifestat prin incapacitatea de a desprinde cuvintele invatate atunci cand ele apar in structura mai complexa a unui text. • Recunoasterea mai buna decat reproducerea. In acest caz poate fi vorba de o slaba capacitate de reproducere libera a cuvintelor datorata unui deficit de memorie de lucru. • Recunoasteri false. Subiectul spune “da” la intamplare, ceea ce sugereaza o insuficienta fixare a cuvintelor in primele 5 faze. • Atat recunoasterea cat si reproducerea realizate la un nivel scazut. Sugereaza o incapacitate de fixare a informatiei determinata de un posibil handicap mental