1 / 13

MISCARILE PAMANTULUI

MISCARILE PAMANTULUI.

dimaia
Download Presentation

MISCARILE PAMANTULUI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. MISCARILE PAMANTULUI Multavreme s-a cresut ca Pamantulstanemiscat in centrulUniversuluisi ca Soarelesiplanetele se invartesc in jurulsau. Nu numaioamenii de rand, cichiar multi oameni de stiintaaveau o asemeneaconceptie, numitageocentrica, intrucatsituaPamantul in centruUniversului. In mod evident, ca sicelelalteplanete din Sistemul Solar, Pamantulefectueaza o serie de miscari, dintre care maiimportantesuntdoua: · miscarea de rotatie; · miscarea de revolutie.

  2. MISCAREA DE ROTATIE Pamantul efectueaza o miscare de rotatie in jurul axei sale, de la apus (vest) la rasarit (est), in timp de aproximativ 24 de ore (23h 56' 4''). Aparent avem impresia ca nu planeta noastra se deplaseaza, ci alte corpuri cosmice (Soarele, Luna, stelele) fac acest lucru. De altfel, multe vreme aceasta a fost chiar o convingere. Miscarea de rotatie se efectueaza in jurul axei Pamantului, adica axa imaginara care intersecteaza suprafata geoidului in cele doua puncte diametral opuse numite poli geografici. Unie dintre cei doi poli i se spune Polul Nord, respectiv celui care este orientat spre Steaua Polara, iar celuilalt , Polul Sud. Valoarea vitezei de rotatie a Pamantului scade de la Ecuator spre poli, intrucat in aceeasi directie descreste lungimea paralelelor (a cercurilor polare). Aceasta viteza exte maxima la Ecuator (465 m/s), unde cercul paralel are lungimea cea mai mare (40 075km) atinge numai 345 m/s la la latitudinea de 60° si este nula la poli, unde lungimea cercurilor paralele este zero.

  3. CONSECINTE 1. ALTERNANTA ZILELOR SI A NOPTILOR Datoritaformeisferice a Pamantului, acesta nu poatefiluminatpetoatasuprafatasa in acelasitimp. In cursulmiscarii de rotatie, Pamantulexpune, pe rand, spreSoarecate o parte din suprafatasa. Pepartealuminata a Pamantului, aflataspreSoare, estezi, iarpeceaopusa, aflata in inteneric, estenoapte. Duratadintredouaintervaleeste permanent egala la Ecuator: 12 ore. De la Ecuatorsprepolimarimeaacestorintervale se modifica. Astfel, in timpulanului, datoritacombinariimiscarii de rotatie cu cea de revolutiesiinclinariiaxeiterestre, intervalulluminos (ziua) vafi maxim la solstitiul de vara al fiecareiemisferesi minim la solstitiul de iarna. Dincolo de cercurilepolare se succeda o zi de saseluni (ziuapolara) si o noapte de aceeasidurata (noaptepolara). Aceastaalternanta introduce o ritmicitatediurna in functionareageosistemului. Astfel, in timpulzilei se produce insolatia, crestereatemperaturiisuprafeteiterestresi a aerului, are loc fotosinteza. In schimb, noapteatemperaturascade, fotosintezainceteaza etc. 2. MODIFICAREA TEMPERATURII AERULUI Datoritamiscarii de roattie, temperaturaaerului se modifica in cele 24 de ore: astfel, in timpulzilei, suprafataPamantului se incalzeste, iar in timpulnoptii se raceste.

  4. 3. ABATEREA CORPURILOR AFLATE IN MISCARE Asupra corpurilor aflate in miscare pe suprafata terestra actioneaza forta Coriolis, care le deviaza. Astfel, corpurile sunt deviate spre dreapta in emisfera nordica si, respectiv, spre stanga in emisfera sudica. Acest fenomense observa indeosebi la vanturi si la curentii marini. Cauza o constituie vitezele inegale de deplasarre a corpurilor pe suprafata terestra, de la Ecuator la poli si invers, ca urmare a bombarii acesteia la Ecuator si a turtirii la poli. De aceea alizeele sufla dinspre nord-est spre sud-vest, in emisfera nordica, si dinspre sud-est spre nord-vest, in emisfera sudica. In ce priveste curentii mari, acestia sunt deviati de la directia initiala, ajungand sa descrie circuite inchise in fiecare emisfera.

  5. Toate localitatile din acelasi fus orar au aceeasi ora oficiala. calatorii care trec dintr-un fus orar in altul, daca merg spre apus, dau ceasul inapoi cu o ora, iar daca merg spre rasarit, dau ceasul inainte cu o ora, pentru fiecare fus orar strabatut. exista tari care, datorita marii intinderi, acopera mai multe fusuri orare, de exemplu s.u.a, rusia, china, australia s.a. opus meridianului zero (greenwich) este meridianul de 180( considerat drept linia internationala de schimbarea a datei. spre vest de acest meridian, ne aflam cu o zi inainte, iar spre est de acest meridian, suntem in ziua curenta. pentru a evita unele uscaturi, s-a trasat o linie conventionala, care poarta numele de linia de schimbare a datei. 4. Variatia orei pe Glob. Orice punct de pe suprafata Pamantului executa o rotatie completa in 24 de ore, descriind un cerc (360°). Putem astfel calcula ca, intr-o ora, orice punct parcurge 15° de meridian (360°:24=15°). O consecinta importanta a acestui fapt este aceea ca din 15 in 15 grade de meridian exista o diferenta de o ora. Distante de 15° longitudine se numeste fus orar. Rezulta ca exista 24 de fusuri orare. In mod conventional, primul fus orar este cel prin mijlocul caruia trece meridianul zero (0°). De aceea se considera ca timp universal ora primului meridian, respectiv meridianului Greenwich. De altfel notarea fusurilor orare se face de le vest catre est plecand tocmai de le fusul care include acest meridian. S-a convenit sa se ia ca reper, pentru calcularea orelor, trecerea Soarelui la medidianul locului: cand Soarele este in dreptul meridianului, se considera ora 12. Acesta este ora locala. Intre duoa fusuri orare vecine, diferenta de timp este de o ora: in fusul orar situat spre vest, ora este cu o unitate mai mica decat in fusul orar situat la est. soarele trece cu o ora mai devreme la meridianul locului decat in fusul orar situat mai la vest. Teritoriul Romaniei intra in intregime in al doilea fus orar, ora Romaniei fiind cu doua ore mai mare decat timpul universal.

  6. MISCAREA DE REVOLUTIE Miscarea de revolutieesteefectuata de Pamant in jurulSoareluipe o orbitainforma de eclipsa, nu de cerc, Soareleaflandu-se intr-unuldintrefocareleorbitei. Din aceastacauza, distantaSoare-Pamantestevariabila: * 147 100 000 km la periheliu, atins la 3 ianuarie; * 152 100 000 km la afeliu, atins la 6 iulie. Ca valoaremedie a distanteidintreSoaresiPamant se iacifra de 149 500 000 km. PamantulparcurgeorbitasainjurulSoarelui in timp de un an, mai exact in 365 de zile, 6 ore, 9 minute si 9 secunde. Acestaesteanul-sideral. Anulcalendaristic are insa, de regula, 365 de zile. Ca urmare, din necesitati practice, pentrucele circa 6 ore care depasescanulcalendaristic se adauga, din patru in patruani, o ziluniifebruarie. In acest al patrulea an, numit bisect, lunafebruarie are 29 de zile, in loc de 28. Ultimiianibisecti au fost 1992 si 1996, 2000. Vitezamedie de deplasare a Pamantuluipeorbita, in jurulSoarelui, este de 29,7 km/s. In cele 24 de ore necesarepentru a se roti in jurulaxei sale Pamantul de deplaseazatotodatasipeorbita, parcurgang a 365-a parte din drumulsau in jurulSoarelui. Acestadeterminamodificareadistanteisiinclinariifata de Soarem care, in miscareasaaparentapeboltacereasca, nu rasaresi nu apune, in fiecarezi, in aceleasipuncte, iar la amiaza nu se ridica la fel de susdeasupraorizontului. S-a constatat ca trebuie se treaca exact un an pentru ca Soarelesarasarasi, respectiv, saapuna in aceleasipuncte depeliniaorizontului.

  7. CONSECINTE 1. Formarea anotimpurilor 2. Inegalitatea zilelor şi a nopţilor pe parcursul unui an 3. Încălzirea inegală a Pământului într-un an 4. Formarea zonelor de căldură Pentruinceputtrebuieprecizat ca axapolilor nu estedreapta, inclinata cu 23º 27' fata de planulorbiteiterestre. Dacaaxapolilorarfifostdreapta, zilelearfifostegale cu nopatiloe tot timpulanului, iartemperaturaarfiscazut constant de la Ecuatorspreceidoipoli. Datoritainclinariiaxeipolilor, Pamantulexpunepe rand, spreSoare, o mare parte din emisferanordinasimaiputin din ceasudica, apoiinvers. ANOTIMPURILE.

  8. Cele patru anotimpuri-primavara, vara toamna si iarna-sunt determinate de patru momente definitorii ale miscarii de revolutie a Pamantuuli intr-un an: doua echinoctii si doua solstitii. ECHINOCTIILE: de primavara la 21 martie de toamna la 23 septembrie. Acum si numai acum ziua este egala cu noaptea 12h-12h pe intreg Globul In aceste zile razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator. Ca urmare, cei doi poli ai Pamantului primesc aceeasi cantitate de lumina si de caldura. In acest moment ziua este egala cu noaptea pe toate intinderea Pamantului, iar cantitatea de energie solaa receptionata pe suprafata terestra scade uniform de la Ecuator spre poli. La 21 martie incepe primavara in emisfera nordica, iar in cea sudica, toamna. La 23 septembrie este exact invers: in emisfera sudica incepe primavara, iar in cea nordica, toamna.

  9. DURATA ZILELOR SI A NOPTILOR Zi si noapte polara • La Polul Nord, intre 21 martie si 23 septembrie, cand este mai luminata emisfera nordica, Soarele nu apune. In regiunea Polului Nord este asa-numita "zi polara", care dureaza sase luni. In aceeasi perioada, la Polul Sud este "noapte polara". • Intre 23 septembrie si 21 martie lucrurile stau exact invers: este noaptea polara la Polul Nord si, respectiv, zi polara la Polul Sud. DURATA ZILELOR SI A NOPTILOR IN AFARA REGIUNILOR POLARE • Daca durata zilei polare si a noptii polare este constanta, de sase luni. In restul regiunilor Terrei durata zilelor si noptilor variaza in decursul anului. Astfel, ca regula, in emisfera nordica durata zilei creste continuu de la echinoctiul de primavara pana la solstitiul de vara si scade de la solstitiul de vara pana la echinoctiul de toamna. • De la echinoctiul de primavara pana la echinoctiul de toamna durata zilei este, tot timpul, mai mare decat durata noptii. • Ce se intampla insa in restul anului? De la echinoctiul de toamna pana la solstitiul de iarna, ziua este in scadere continua, atingand valoarea cea mai mica la 22 decembrie. Apoi ziua creste continuu pana la echinoctiul de primavara, ramanand insa mai scurta decat noaptea. Ziua ajunge egala cu noaptea doar la echinoctiu. • In functie de durata zilelor si a noptilor se individualizeaza anotimpurile, care sunt in numar de patru la latitudini mijlocii (primavara, vara, toamna si iarna) si de numai doua la latitudini mari (vara si iarna).

  10. SOLSTITIILE: momentele în care razele de soare cad perpendicular pe unul dintre tropice luminând şi încălzind mai mult emisfera respectivă - de vara la 22 iunie • La 22 iunie, pamantulexpunespreSoareceamai mare parte din emisferanordica, razeleSoareluicazand perpendicular peTropiculRacului (sauTropicul de Nord). In acest moment incepevara in emisferanordica, iar in ceasudica, iarna. Ziua de 22 iunieesteziuaceamailunga din emisferanordica. IntrucatSoarelelumineazamaimultemisferanordica, aicivarazilelesuntmailungidecatnoptile.

  11. - de iarnala 22 decembrie La 22 decembrie, razeleSoarelui cad perpendicular peTropiculCapricornului (sauTropicul de Sud). Ca urmare, ziua de 22 decembriemarcheazainceputulverii in emisferasudicasi a iernii in emisferanordica, undenoapteavafimailunga.

  12. DURATA ZILELOR SI A NOPTILOR Zi si noapte polara • La Polul Nord, intre 21 martie si 23 septembrie, cand este mai luminata emisfera nordica, Soarele nu apune. In regiunea Polului Nord este asa-numita "zi polara", care dureaza sase luni. In aceeasi perioada, la Polul Sud este "noapte polara". • Intre 23 septembrie si 21 martie lucrurile stau exact invers: este noaptea polara la Polul Nord si, respectiv, zi polara la Polul Sud. Durata zilelor si a noptilor in afara regiunilor polare • Daca durata zilei polare si a noptii polare este constanta, de sase luni. In restul regiunilor Terrei durata zilelor si noptilor variaza in decursul anului. Astfel, ca regula, in emisfera nordica durata zilei creste continuu de la echinoctiul de primavara pana la solstitiul de vara si scade de la solstitiul de vara pana la echinoctiul de toamna. • De la echinoctiul de primavara pana la echinoctiul de toamna durata zilei este, tot timpul, mai mare decat durata noptii. • Ce se intampla insa in restul anului? De la echinoctiul de toamna pana la solstitiul de iarna, ziua este in scadere continua, atingand valoarea cea mai mica la 22 decembrie. Apoi ziua creste continuu pana la echinoctiul de primavara, ramanand insa mai scurta decat noaptea. Ziua ajunge egala cu noaptea doar la echinoctiu. • In functie de durata zilelor si a noptilor se individualizeaza anotimpurile, care sunt in numar de patru la latitudini mijlocii (primavara, vara, toamna si iarna) si de numai doua la latitudini mari (vara si iarna).

  13. GrupulŞcolar “MihaiViteazul” IneuCaleaTraian Nr.7, RO-315300 INEU, Jud.ARADTel. Fax: 40-257-511777 gsmvineu@rdslink.rowww.sorostm.ro/mviteazul ; www.lmvineu.netfirms.ro Realizat prof. Raducan Sorin Gr. Sc “Mihai Viteazul” Ineu

More Related