MINERALELE, ROCILE si FOSILELE, PAGINI DIN CARTEA DE ISTORIE A PAMANTULUI

1. MINERALELE, ROCILE si FOSILELE, PAGINI DIN CARTEA DE ISTORIE A PAMANTULUI PROIECT 2 TERMEN 15 12 2012 Minerale si roci TEMELE 1-13

2. MINERALE SI ROCI (elemente de Mineralogie si Petrologie) Materia scoartei este constituita din elemente chimice, care se combina dupa legi precise formând mineralele, care la rândul lor se asociaza formând roci. Rocile formeaza corpuri petrografice omogene care alcatuiesc, în final tipurile de scoarta continentala si oceanica

3. TEMA 1 pag 1 MINERALELE http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • Definitia mineralului • Originea/geneza mineralelor • Consideraţii privind denumirea mineralelor • Numele mineralelor a derivat iniţial de la proprietăţile lor fizice, oferind astfel informaţii referitoare la unele particularităţi ale lor. Cuvinte din limba greacă sau latină, mai rar arabă sau germană, exprimă unele caracteristici ale mineralelor. • Culoarea: albit Na[Si3AlO8] – albus (latină); rodocrozit MnCO3 – rhodos (greacă); azurit Cu3(CO3)2(OH)2 – azul (arabă). • Greutatea specifică: baritină BaSO4 – barys (greacă). • Duritatea: disten Al2[SiO4]O – stenos=rezistent (greacă) • Forma cristalografică: tetraedrit (Cu,Fe)12Sb4S13 • Proprietăţi magnetice: magnetit Fe3O4 – mineral puternic feromagnetic. • O serie de denumiri provin de la compoziţia chimică a mineralelor: calcit CaCO3, cuprit Cu2O, zincit ZnO, fluorină CaF2, magnezit MgCO3. • Multe denumiti indică numele localităţilor sau zonelor unde au fost descoperite mineralele: vezuvian (Vezuviu), andaluzit (Andaluzia), aragonit (Aragon), muscovit (Moscova), ilmenit (Ilmen), hedembergit (Hedemberg), freibergit (Freiberg). • În momentul dezvoltării mineralogiei ca ştiinţă s-a impus obiceiul de a dedica mineralele noi descoperite unor personalităţi ştiinţifice sau culturale: wollastonit (Wollaston), franklinit (Franklin), goethit (Goethe). • În prezent se au în vedere următoarele criterii pentru denumirea mineralelor: (a) renunţarea la nume proprii pentru denumirea varietăţilor chimice minore ale unor minerale; (b) impunerea genului masculin cu terminaţia “it” în locul genului feminin cu terminaţia ”ită” (ex. magnetit, calcit). În unele cazuri s-a păstrat terminaţia “ită” pentru denumiri intrate în limbajul comul (ex. pirită, marcasită). • Proprietatile fizice ale mineralelor: • enumerarea proprietatilor • definitia fiecarei proprietati si metodele de detrminare a acesteia (experimente, filme, foto)

4. MINERALELE TEMA 1 pag 2 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • Clasificarea mineralelor dupa structura atomica interna: • mineralecristalizate (exemple, foto) • minerale amorfe (exemple, foto) • Compozitia chimica a mineralelor: • minerale alcatuite dintr-un singur element chimic (exemple, foto) • minerale alcatuite din doua sau mai multe elemente chimice (exemple, foto) • Clasele deminerale (dupa compozitia chimica)-enumerare (vezi si Mineralogie sistematica pag 5): • 1. clasa elemente native • 2. clasa sulfuri • 3. clasa oxizi-hidrohizi • 4. clasa halogenuri • 5. clasa carbonati • 6. clasa sulfati • 7.clasa fosfati • 8 clasa silicati (85% din masa crustei terestre) • Importanta mineralelor: • cu totii traim intr-o lume a mineraleor; ele se afla peste tot in jurul nostru (exemple de utilizare a mineraleor in viata de zi cu zi, in industrie, agricultura, arta, etc) • Toate procesele dinamice ale Terrei implica formarea si distrugerea mineraleor prin trecerea materiei terestre dintr-o stare in alta. • Bibliografie

5. TEMA 1 pag 3 • MINERALOGIE SISTEMATICĂ • Reprezintă ramura mineralogiei care are ca obiect de studiu clasificarea şi descrierea caracteristicilor comune ale diferitelor categorii de minerale. • Unitatea fundamentală în mineralogie este mineralul considerat specie. Numărul total de minerale depinde de modul în care acestea sunt definite, dar se consideră că în natura sunt aproximativ 2500-3000 de minerale. Dacă se iau în considerare şi varietăţile fiecărui mineral se ajunge însă la 10000-12000 de varietăţi mineralogice. • Criteriile care pot fi utilizate în clasificarea mineralelor sunt geneza, compoziţia chimică şi structura atomică internă. Criteriul genetic, utilizat în biologie, nu este convenabil în clasificarea mineralelor deoarece minerale total diferite chimic şi structural se pot forma în acelaşi timp şi în acelaşi mod. Pe de altă parte acelaşi mineral se poate forma în condiţii şi prin procese total diferite. Din acest motiv clasificarea mineralelor combină criteriul compoziţiei chimice cu cel structural. Din acest punct de vedere mineralele sunt împărţite în 8 diviziuni majore, considerate clase mineralogice: • Clasa% din numărul total de minerale% din volumul total al scoarţei terestre1Elemente native3,30,12Sulfuri şi sulfosăruri15,30,153Oxizi şi hidroxizi12,4144Halogenuri5,80,55Carbonaţi, nitraţi, boraţi, iodaţi7,40,76Sulfaţi, cromaţi, molibdaţi, wolframaţi10,45,17Fosfaţi, arseniaţi, vanadaţi19,60,78Silicaţi25,878 • Se poate observa că procentul din numărul total de minerale al unei clase nu corespunde cu ponderea de participare a mineralelor din clasa respectivă la compoziţia scoarţei terestre. Astfel clasa fosfaţilor, care reprezintă aproape 20% din numărul total de minerale, participă în proporţie de sub 1% la constituţia rocilor din scoarţa terestră. Acest lucru se explică prin numărul foarte mare de minerale din această clasă, dar care sunt însă extrem de rare, avînd astfel o pondere nesemnificativă în scoarţa terestră. Se poate observa că prima diviziune în sistematica mineralelor este clasa mineralogică. • Clasele mineralogice se împart în subclase. Spre exemplu clasa silicaţilor cuprinde 6 subclase (nezosilocaţi, sorosilicaţi, ciclosilicaţi, inosilicaţi, filosilicaţi şi tectosilicaţi. • În cadrul subclaselor se separă o serie de subdiviziuni care includ minerale înrudite chimic şi structural numite tipuri. Spre exemplu în clasele sulfurilor şi oxizilor, tipurile sunt sistematizate în sensul descreşterii raportului A:X (cation-anion). • Tipurile se separă în grupe care conţin în mod uzual minerale cu o structură atomică asemănătoare. Formarea grupelor nu poate fi redusă însă doar la criteriul structural. Spre exemplu sarea gemă (NaCl) şi galena (PbS), deşi au structuri atomice similare, precum şi aceleaşi raporturi cation-anion, nu fac parte din aceiaşi grupă fiind minerale total diferite chimic (halogenură şi respectiv sulfură). Deci la baza constituirii grupelor de minerale stau pe lângă similitudinile structurale şi caracteristicile fizico-chimice comune. • Grupele se divid în serii în funcţie de variabilitatea în compoziţia chimică. Unele serii au o variabilitate chimică continuă, ceea ce înseamnă că elementele care produc variabilitatea chimică se pot substitui reciproc în orice proporţie. Este cazul seriei forsterit Mg[SiO4] / fayalit Fe[SiO4] din grupa olivinelor cu substituţii Mg-Fe. În cazul în care substituţiile între elemente se pot realiza doar în limite stricte rezultă serii cu variabilitate chimică limitată. O astfel de serie este cea a feldspaţilor alcalini cu termeni extremi albitul Na[Si3AlO8] şi ortoza K[Si3AlO8], caz în care Na şi K se pot substitui reciproc doar în proporţie de 10%. • La rândul lor seriile se divid în specii mineralogice sau pe scurt minerale individuale. Un mineral poate avea mai multe varietăţi, care diferă între ele prin unele proprietîţi fizice sau uşoare variaţii în compoziţia chimică. De exemplu corindonul (Al2O3), incolor în stare pură, cuprinde varietăţile rubin (de culoare roşie) şi safir (de culoare albastră).

6. MINERALELE TEMA 2http://facultate.regielive.ro/download-92575.htmlhttp://www.scritube.com/geografie/geologie/CRISTALOGRAFIE54429.php http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2003%20-%20COMPOZITIA%20CH+MIN.pdf • MINERALELE CRISTALINE; ELEMENTE DE CRISTALOGRAFIE • Reteaua cristalina a mineralelor. Mineralele cristaline au drept specific structura atomica reticulara. Aceasta structura demonstrata cu ajutorul radiatiilor X, consta in aceea ca particulele care compun substanta se aranjeaza ordonat in spatiu, alcatuind o retea • Elementele retelei cristaline: • motivul. • Sirurile reticulare, • planele reticulare • celula reticulara (desen: reteaua cristalina a mineraleor) • Cele 7 sisteme de cristalizare (desene, foto, foto minerale caracteristice pentru fiecare sistem) • Legaturile de retea (vezi Chimie): • legaturi covalente, legaturi ionice legaturi metalice legaturi de hidrogen legaturi Van de Waals(desene, foto, foto minerale caracteristice pentru fiecare tip de legaturi) • Simetria poliedrelor minerale • Elemente de simetrie simple: • planul de simetrie centrul de simetrie clasele si sistemele de simetrie (desen, foto) de simetrie • Anizotropia cristalelor • habitusul • clivajul • Bibliografie • http://facultate.regielive.ro/download-92575.htmlhttp://www.scritube.com/geografie/geologie/CRISTALOGRAFIE54429.php • http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2003%20-%20COMPOZITIA%20CH+MIN.pdfhttp://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf

7. MINERALELE TEMA 3 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • CLASA ELEMENTELOR NATIVE • În scoarţa terestră se află în stare nativă aproximariv 33 de elemente chimice, în special metale. Această clasă cuprinde pe lângă elemente în stare solidă, elemente în stare lichidă (mercurul) şi elemente în stare gazoasă (gaze nobile şi oxigen). • Numărul total al speciilor şi varietăţilor este de aproximativ 80, depăşind cu mult numărul elementelor care intră în compoziţia lor. Acest lucru se explică fie prin formele alotropice diferite ale unui element (diamant – carbon cubic, grafit – carbon trigonal sau hexagonal) fie prin soluţiile solide care se formează între anumite elemente (electrum – soluţie solidă naturală de Au şi Ag). • Clasa elementelor native cuprinde 3 subclase: • - subclasa metalelor: Au, Ag, Cu, Pt, Pd, Pb, Fe, Ni • - subclasa semimetalelor: As, Sb, Bi, Se, Te • - subclasa nemetalelor: C, S • PENTRU FIECARE MINERAL DIN CELE 3 SUBCLASE: • Compozitia chimica • Formula • Sistemul de cristalizare • Proprietati fizice: • transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea • In ce tipuri de roci se gaseste frecvent • Daca este exploatat si pentru ce • Principalele aparitii pe Glob si in Romania • Foto • BIBLIOGRAFIE

8. MINERALELE TEMA 4 pag 1 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • CLASA SILICATILOR • Importanta: este clasa mineralogica cea mai importanta, deoarece silicatii reprezinta cca 85% din masa crustei terestre reprezentînd componenţii principali ai majorităţii rocilor. Silicaţii au un rol important în compoziţia mineralogică a majorităţii zăcămintelor de substanţe minerale utile, fie ca însoţitori ai mineralelor metalice, fie conţinînd elemente utile cum sunt Ni, Zr, Be, Li, Cs, Rb, U şi pământuri rare. O serie de silicaţi sunt folosiţi ca pietre preţioase şi semipreţioase: smarald, aquamarin, turmalină, topaz, rodonit, nefrit etc. • Deşi conţin un număr restrâns de elemente în compoziţia lor chimică, silicaţii au o structură atomică internă complexă şi o variabilitate chimică ridicată ceea ce explică numărul mare de specii mineralogice ale acestei clase. • Clasificarea silicaţilor se realizează pe criteriul structural, pornind de la gruparea anionică [SiO4]4- prezentă în toate structurile silicaţilor. Siliciul este în coordinaţie tetraedrică, fiind înconjurat de 4 atomi de oxigen. Legăturile chimice Si-O sunt covalente. Tetraedrii [SiO4]4- se asociază cu cationi metalici prin legături chimice de tip ionic. Anionii suplimentari care pot intra în structura silicaţiilor sunt O2-, (OH)-, F-. Planele reticulare constituite din tetraedrii [SiO4]4- pot fi legate între ele prin legături van der Waals. Diversele moduri de asociere ale acestor tetraedrii în structura silicaţilor conduc la individualizarea celor 6 subclase de silicaţi. Substituţiile între cationii metalici, precum şi substituţia Al-Si în interiorul unităţilor tetraedrice sunt caracteristice şi frecvente. Aceste substituţii reprezintă cauza variabilităţii chimice deosebit de mari a silicaţilor. • Subclase • 1 sub cls nezosilicati (ortosilicati) • Grupa olivinei • Grupa granatilor • BIBLIOGRAFIE

9. MINERALELE TEMA 4 pag 2 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • 2 subclasa inosilicati • Grupa piroxenilor • Grupa amfibolilor • 3 subclasa filosilicati • Grupa micelor • Grupa cloritelor • Serpentina • Mineralele argiloase • 4 Subclasa tectosilicati • Grupa silicei • Grupa feldspatilor • PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV DIN CELE 4 SUBCLASE: • Compozitia chimica • Formula • Sistemul de cristalizare • Proprietati fizice: • transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea • In ce tipuri de roci se gaseste frecvent • Daca este exploatat si pentru ce • Principalele aparitii pe Glob si in Romania • Foto • BIBLIOGRAFIE

10. MINERALELE TEMA 5 pag 1 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • CLASA SULFURI; CLASA HALOGENURI • I. CLASA SULFURI • Această clasă înglobează pe lângă sulfuri şi combinaţii asemănătoare: seleniuri, telururi, arseniuri, antimoniuri şi oxisulfuri. Mineralele componente acestei clase sunt importante din punct de vedere economic şi au un rol deosebit în compoziţia zăcămintelor de substanţe minerale utile. • Sulfurile şi compuşii similari se caracterizează prin legături chimice heterodesmice ionic-covalente. Gradul de covalenţă al legăturii chimice a sulfurilor depinde de electronagativitatea elementelor care intră în compoziţia chimică. Metalele din grupele de tranziţie, specifice mineralelor din această clasă, conferă sulfurilor o serie de proprietăţi specifice: luciul metalic foarte pronunţat şi conductivitatea electrică foarte bună). În contact cu oxigenul şi bioxidul de carbon toate mineralele acestei clase suferă procesul de oxidare. Iniţial se transformă în sulfaţi uşor solubili care trec ulterior în oxizi, hidroxizi, carbonaţi şi alţi compuşi oxigenaţi. • Daca notam atomii de metal cu A si cei de sulf cu X, in functie de proportiile acestora, clasa sulfurilor cuprinde 3 subclase: • subclasa sulfurilor simple AX cuprinde galena, blenda, rirotina, calcopirita • sublasa sulfurilor de tip AX2: pirita, molibdenit • Subclasa sulfurilor dre tip A2X3 : stibina, auripigment • PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV DIN CELE 3 SUBCLASE: • Compozitia chimica • Formula • Sistemul de cristalizare • Proprietati fizice: • transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea • In ce tipuri de roci se gaseste frecvent • Daca este exploatat si pentru ce • Principalele aparitii pe Glob si in Romania • Foto • BIBLIOGRAFIE

11. MINERALELE TEMA 5 pag 2 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • II. CLASA HALOGENURI • Clasa halogenurilor cuprinde compuşi de tip ionic ai metalelor cu anioni din grupa a 7-a principală a tabelului periodic (F, Cl, Br, I). Din punct de vedere chimic halogenurile sunt săruri ale acizilor fluorhidric HF, clorhidric HCl, bromhidric HBr şi iodhidric HI, determinînd combinaţii de tipul fluorurilor, clorurilor, bromurilor şi iodurilor. Cationii metalici sunt reprezentaţi de metale alcaline şi alcalino-pământoase, mai rar B, Al, Si şi metale tranziţionale (Mn, Fe, Cu, Ag, Pb). Proprietăţile fizice caracteristice ale halogenurilor, rezultate din structura lor atomică şi legăturile de tip ionic, sunt transparenţa ridicată, greutatea specifică mică şi luciul sticlos. • Minerale reprezentative: • HALITUL • SILVINA • FLUORITUL • PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV Compozitia chimica • Formula • Sistemul de cristalizare • Proprietati fizice: • transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea • In ce tipuri de roci se gaseste frecvent • Daca este exploatat si pentru ce • Principalele aparitii pe Glob si in Romania • Foto • BIBLIOGRAFIE

12. MINERALELE TEMA 6 pag 1 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • CLASA CARBONATI; CLASA SULFATI; CLASA FOSFATI • I. CLASA CARBONATI • Clasa carbonaţilor, nitraţilor, boraţilor şi iodaţilor • Carbonaţii au ponderea cea mai mare în această clasă prin răspândirea lor la suprafaţa scoarţei terestre. Sunt săruri ale acidului carbonic H2CO3 cu metale alcalino-pământoase (Mg, Ca, Sr, Ba) sau cu metale tranziţionale (Fe, Mn, Ni, Cu, Zn). Radicalul anionic (CO3)2-se caracterizează prin legături covalente între atomii de oxigen şi atomul de carbon. În scimb legăturile dintre cationii metalici şi anionul (CO3)2- sunt de tip ionic. Rezultă astfel o structură de tip anizodesmic, caracterizată prin mai multe tipuri de legături chimice. Carbonaţii cristalizează în sistemul trigonal sau rombic după cum raza ionică a metalului este mai mică, respectiv mai mare, decât cea a ionului Ca2+. • SUBCLASE • Carbonatii romboedrici: calcitul, dolomitul, sideritul, rodocrozitul, smithsonitul • Carbonatii rombici: aragonitul, ceruzitul, witheritul • Carbonatii monoclinici: malachitul, azuritul • PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV DIN CELE 3 SUBCLASE: • Compozitia chimica • Formula • Sistemul de cristalizare • Proprietati fizice: • transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea • In ce tipuri de roci se gaseste frecvent • Daca este exploatat si pentru ce • Principalele aparitii pe Glob si in Romania • Foto • BIBLIOGRAFIE

13. MINERALELE TEMA 6 pag 2 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • II. CLASA SULFATI • Mineralele acestei clase reprezintă combinaţii ale metalelor cu radicalii anionici sulfat (SO4)2- • Formarea sulfaţilor este legată de prezenţa sulfului în medii puternic oxigenate care favorizează apariţia acidului sulfuric. Metalele mono şi bivalente formează sulfaţi anhidrii, în schimb metalele trivalente, în special Al3+ şi Fe3+ formează sulfaţi hidrataţi. Duritatea scăzută este caracteristică tuturor sulfaţilor. • Minerale reprezentative • BARITINA • ANHIDRITUL • GIPSUL • PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV Compozitia chimica • Formula • Sistemul de cristalizare • Proprietati fizice: • transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea • In ce tipuri de roci se gaseste frecvent • Daca este exploatat si pentru ce • Principalele aparitii pe Glob si in Romania • Foto • BIBLIOGRAFIE

14. MINERALELE TEMA 6 pag 3 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf • III. CLASA FOSFATI7. Clasa fosfaţilor, arseniaţilor şi vanadaţilor • Sunt săruri ale acidului ortofosforic H3PO4, arsenic H3AsO4•½H2O sau compuşi ai metalelor cu anionul (VO4)3-. Anionii (PO4)3-, (AsO4)3- şi (PO4)3- au dimensiuni mari ale razelor ionice şi formează săruri stabile cu cationi trivalenţi de dimensiuni mari, în special cu Bi şi cu lantanidele. Metalele bivalente formează fie săruri acide fie săruri care conţin anioni suplimentari (OH)-, F-, O2-. • Numărul de minerale din această clasă este deosebit de mare. Acest lucru se explică prin existenţa seriilor de minerale cu variabilitate chimică limitată sau continuă. Cu toate acestea, în afara fosfaţilor care formează unele acumulări importante, prezenţa acestor minerale în natură este rară. • Minerale reprezentative • TURCOAZA • APATITUL • PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV Compozitia chimica • Formula • Sistemul de cristalizare • Proprietati fizice: • transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea • In ce tipuri de roci se gaseste frecvent • Daca este exploatat si pentru ce • Principalele aparitii pe Glob si in Romania • Foto • BIBLIOGRAFIE

15. ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pd TEMA 7 • ROCILE • 1. Introducere: definitia rocilor • 2. petrologia- stiinta • 3. Procesele petrogenetice (procesele generatoare de roci) procese magmatice procese sedimentare procese metamorfice rocilor • 4.clasificarea rocilor dupa modul de formare/clasificarea genetica a rocilor: • roci magmatice • roci magmatice propriuzise/intrusive/plutonice • roci vulcanice/efisive • roci sedimentare • roci clastice/detritice • roci de precipitare chimica • roci organogene • roci metamorfice • 5 ROCILE MAGMATICE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf • A Notiunile de magma si lava • B. Procese magmatice • Formarea magmelor in zonele de rift (la marginile divergente ale placilor tectonice) si in zonele de subductie (la marginile convergente ale placilor tectonice) • Tipuri de magma • Magmele silicatice se clasifica în funcie de coninutul în silice: magme acide cu coninuturi mai mari de 63% SiO2 (procente de greutate); magme neutre, cu 52% si 63% SiO2 si magme bazice sub 52% SiO2. În magmele bazice sunt dizolvate o cantitate sporita de substane volatile, ceea ce le confera o fluiditate mai mare faa de cele acide. • Diferenierea magmatica • Solidificarea magmelor; • ascensiunea magmelor spre suprafaasi formarea lavelor • C.Clasificarea rocilor magmatice: granit, diorit, gabro, peridotit • D.Descrierea rocilor magmatice: compozitie mineralogica, stuctura, textura, proprietati fizice, foto pentru fiecare roca descrisa corpurile magmatice (batolit lacolit filon harti cu regiuni in care apar roci magmatice • BIBLIOGRAFIRE

16. ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf TEMA 7 • ROCILE • 1. Introducere: definitia rocilor • 2. petrologia- stiinta • 3. Procesele petrogenetice (procesele generatoare de roci) procese magmatice procese sedimentare procese metamorfice rocilor • 4.clasificarea rocilor dupa modul de formare/clasificarea genetica a rocilor: • roci magmatice • roci magmatice propriuzise/intrusive/plutonice • roci vulcanice/efisive • roci sedimentare • roci clastice/detritice • roci de precipitare chimica • roci organogene • roci metamorfice • 5 ROCILE MAGMATICE: origine http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf • A Notiunile de magma si lava • B. Procese magmatice (plutonice) • Formarea magmelor in zonele de rift (la marginile divergente ale placilor tectonice) si in zonele de subductie (la marginile convergente ale placilor tectonice) • Tipuri de magma • Magmele silicatice se clasifica în funcie de coninutul în silice: magme acide cu coninuturi mai mari de 63% SiO2 (procente de greutate); magme neutre, cu 52% si 63% SiO2 si magme bazice sub 52% SiO2. În magmele bazice sunt dizolvate o cantitate sporita de substane volatile, ceea ce le confera o fluiditate mai mare faa de cele acide. • Diferenierea magmatica • Solidificarea magmelor; • ascensiunea magmelor spre suprafaasi formarea lavelor • BIBLIOGRAFIE • 1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf

17. TEMA 8 ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pd • ROCILE MAGMATICE (INTRUSIVE) http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf . • Clasificarea rocilor magmatice: • granit, • granodiorit • diorit, • sienit • gabrou, • peridotit • Descrierea fiecarei roci magmatice: • compozitie mineralogica, stuctura, textura, proprietati fizice, foto pentru fiecare roca descrisa • corpurile magmatice = masele de roci magmatice cu diferite forme si dimensiuni (cu desene/ foto si harti ale regiunlori in care apare fiecare tip): • Batolit • lacolit • filon • BIBLIOGRAFIE • 1.http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf

18. ROCILE TEMA 9 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf • ROCILE VULCANICE (EFUSIVE) • Procesele si fenomenele vulcanice • reprezinta suma manifestarilor legate de erupia lavelor si a gazelor asociate, în esena fiind legate de un transfer de energie calorica si substana din interior la suprafaa Pamântului. • lava reprezinta o magma care ajunge la suprafaa, se revarsa si pierde violent sau linistit o parte din elementele volatile. Prin racirea si consolidarea lavei iau nastere rocile vulcanice (efuzive). • Ascensiunea lavelor la suprafa si tipurile de eruptii • Elementele unui aparat vulcanic (desen, foto al aparatului vulcanic cu indicarea elementelor componente) • Conul vulcanic • Craterul • Cosul vulcanic • Produse vulcanice (foto/desen pt. fiecare tip de rodus) • Produse lichide • Lavele acide • Lavele bazice • Produse solide • Blocuri vulcanice, Lapilii, Nisipul vulcanic si cenusa vulcanica, aglomerate vulcanice, tufurile vulcanice,. formaiunile vulcanogen-sedimentarec. • Produse gazoase • Fumarolele uscate Fumarolele acide Fumarolele alcaline Solfatarele Mofetele • Tipuri de manifestari vulcanice subaeriene (cu desene, foto, harti pt fiecare tip+ harta raspandirii vulcanilor pe Glob)) • Tipul hawaiian, Tipul strombolian, Tipul vulcanian, Tipul Bandai San, Tipul plinian, Tipul peleean, Tipul maar • Clasificarea si descrierea rocilor vulcanice (cu desene, foto, harti pt fiecare tip): • Riolit • Dacit • Andezit • Trahit • Bazalt • BIBLIOGRAFIE • 1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf

19. ROCILE TEMA 10 • ROCILE SEDIMENTARE – INTRODUCERE • http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf • PROCESE SI ROCI SEDIMENTARE (foto, desene) • Sistemele de sedimentare(foto, desene) • Procesele petrogenetice sedimentare includ acele procese fizice, chimice si biotice care se desfasoara în istemele de sedimentare de la suprafaa terestra, alcatuite din subsistemele: aria sursa – agenii de transport – bazin de sedimentare. Acestea acioneaza atât în stadiul de sedimentare (formarea componenilor rocilor sedimentare, transportul si acumularea sedimentelor), cât si în cel de diageneza (produc transformarea fizico-chimica a sedimentelor si formarea rocilor sedimentare cimentate). Sistemele de sedimentare se clasifica dupa natura procesele sedimentogenetice predominante care le controleaza i a produselor sale (rocile sedimentare), rezultând sisteme clastice, carbonatice, evaporitice, etc, care cuprind la rândul lor mai multe sisteme depoziionale • Ariile sursa sunt reprezentate de acele zone subaeriene sau submerse în care substratul este supus proceselor fizico-mecanice si fizico-chimice de dezagregare, formîndu-se clastele (fragmentele) care alcatuiesc rocile clastice • Agenii de transport constituie segmentul de legatura dintre aria sursa si bazinul de sedimentare. (foto, desene) • Bazinele de sedimentare sunt zone depresionare continentale sau marin-oceanice în care bilanul intrari - iesiri de sedimente este supraunitar, adica procesul de acumulare a sedimentelor predomina net asupra proceselor de eroziune si transport • Formarea componenilor rocilor sedimentare ( formarea sedimentelor) (foto, desene) • Procese de meteorizaie(foto, desene) • Procese chimice (foto, desene) • Precipitarea din soluii suprasaturate • Alterarea chimica: oxidarea, carbonatarea si hidroliza • Procese biotice • Transportul materialului sedimentar (al sedimentelor) (foto, desene) • Componenii rocilor sedimentare (foto, desene) • alogeni • autigeni • Diageneza sedimentelor (foto, desene) • Tasarea sau compactarea Cimentarea Formarea concreiunilor Carbonificarea Bituminizarea • Clasificarea rocilor sedimentare(foto, desene) • Clasificarea genetica (foto, desene) • Epiclastice/ clastice (detritice), • piroclastice, • organogene, • de precipitaie chimica • reziduale. BIBLIOGRAFIE 1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

20. ROCILE TEMA 11 pag 1 • http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf • ROCILE SEDIMENTARE CLASTICE (DETRITICE) • 1 Formarea componentilor rocilor sedimentare clastice (clastele) foto, desene) • Procese de meteorizatieProcesul de fragmentare al substratului geologic fara modificarea compozitiei chimice este denumit, generic, dezagregare (meteorizatia fizica). Dezagregarea în acest caz este produsa de procese exogene, rezultând fragmente, denumite claste sau galeti. Eroziunea fluviala, abraziunea marina, coraziunea eoliana i eroziunea glaciara, cu rol major în distrugerea substratului preexistent. La procesele de eroziune enumerate se adauga un set de procese fizice, chimice si biotice care contribuie la productia primara de claste (Termoclastia Crioclastia Haloclastia Fitoclastia) In urma dezagregarii fizico-mecanice a rocilor preexistente rezulta fragmente (claste) de diferite dimensiuni, de la blocuri metrice, pâna la dimensiuni submicroscopice. Granulometric clastele se clasifica în: psefite (rudite), psamite (arenite), aleurite (silturi) si pelite (lutite), iar rezultatele analizelor granulometrice se reprezinta pe grafice speciale prin curbe ganulometrice. Rocile rezultate din acumularea clastelor se numesc detritice sau epiclastice (de ex. conglomeratele si gresiile). În decursul transportului, materialul detritic se farâmieaza si mai mult, se sorteaza granulometric din ce în ce mai bine si se rotunjeste (ruleaza) datorita frecarii particulelor detritice între ele, sau de rocile aparute în calea agentului transportor) foto, desene) • 2 Transportul materialului sedimentar (foto, desene) • Transportul din aria sursa în bazinul de sedimentare poate fi efectuat de unul sau mai multi agenti de transport Apele curgatoare Apele lacustre Apele marine în miscare (valuri, maree si curenenti) Ghetarii Vânt • 3 Componentii rocilor sedimentare (foto, desene) • alogeni - componenti care iau nastere în afara bazinului de sedimentare si ulterior sunt transportati în bazin (componenti epiclastici, piroclastici, subordonat bioclastici); intra în alcatuirea rocilor clastice • 4 Diageneza sedimentelor clastice (foto, desene) • dupa depunere acestea sufera o serie de procese fizice si chimice în urma carora sunt transformate în roci sedimentare cimentate. Aceste procese numite de diageneza cuprind: tasarea, dizolvarea, cimentarea, formarea concretiunilor, • a. Tasarea. B Cimentarea c Formarea concretiunilorc • 5.Domenii depozitionale (foto, desene) • Acumularea sedimentelor se produce în bazine de sedimentare, definite ca depresiuni în care se realizeaza conditiile gravitationale de acumulare si stocare a sedimentelor si au loc procese diagenetice. • 6 Bazinele de sedimentare pot fi continentale sau marin-oceanice. (foto, desene) • - în domeniul glaciar se acumuleaza tilite, morene, mâluri glaciare, loessul; foto, desene) • - în domeniul arid (deserturi) se acumuleaza bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri, iar în lacurile efemere pot sa precipite gipsul si sarea gema • domeniul fluviatil transporta si depune roci detritice de toate tipurile si granulometriile • în domeniul lacustru pe lânga roci detritice, în special pelitice • domeniul deltaic contine acelasi tip de depozite ca si sistemul fluviatil care l-a generat, deosebirea consta în prevalenta claselor granulometrice medii si fine (nisipuri si argile). • în domeniul litoral se mai pot acumula: nisipuri,

21. ROCILE TEMA 11 pag 2 • http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf • ROCILE SEDIMENTARE CLASTICE (DETRITICE) (foto, desene) • Rocile epiclastice (detritice) s-au format ca urmare a acumularii în bazine de sedimentare a clastelor (detritusului), provenite sub actiunea proceselor fizico-mecanice asupra rocilor preexistente (magmatice, sedimentare, metamorfice), în ariile sursa. • La rândul lor acestea sunt clasificate dupa dimensiunile componentilor (clastelor) si dupa gradul de consolidare (cimentare) • CLASIFICAREA ROCILOR SEDIMENTARE CLASTICE • http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf • Fig. 4.30. Clasificarea rocilor epiclastice (Sursa: http://www.wikipedia.org/) + desene, foto • Fig. 4.31. Clasificarea rocilor epiclastice + desene, foto BIBLIOGRAFIE 1. http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

22. ROCILE TEMA 12 pag 1 • http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf • I. ROCILE SEDIMENTARE de PRECIPITATIE CHIMICA; • II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE (foto, desene) • I. ROCILE SEDIMENTARE de PRECIPITATIE CHIMICA; • Formarea componentilor rocilor sedimentare de precipitatie chimica • Procese chimice • Prin proprietatile sale chimice ( pH, Eh si continutul în gaze dizolvate) apa constituie un factor esenial în desfasurarea proceselor de la suprafata Pamântului. Substantele solubile rezultate în urma proceselor de alterare chimica si biochimica a rocilor preexistente sunt transportate sub forma de solutii naturale sau coloidale în lacuri si mari unde, prin suprasaturare, precipita generând rocile de precipitatie chimica. • a. Precipitarea din solutii suprasaturate Cai de îmbogatire a solutiilor marine sau lacustre în diferiti componenti (Sursa: http://sepmstrata.org/)

23. ROCILE TEMA 12 pag 2 • b. Alterarea chimica • Principalele procese de alterare sunt oxidarea, carbonatarea si hidroliza • Roci de precipitaie chimica • În funcie de domeniul în care s-au format se pot contura doua categorii: • continentale, formate prin precipitare în endocarsturi (calcarele de precipitaie ce alcatuiesc speleotemele: stalactitele, stalagmitele, draperiile, etc), precum si tot cortegiul de roci formate prin recipitare chimica în lacurile continentale din zonele cu deficit hidric (gipsuri, anhidrite, sare gema, etc); • marine rezultate ca urmare a supraconcentrarii prin evaporare în bazine marine cu circulatie restrictiva (gipsuri, anhidrite, silvina, carnalit, etc), sau pe alte cai (calcare, silicolite, etc.) • Rocile reziduale sunt formate ca urmare a alterarii chimice si biochimice si acumularea in situ a mineralelor greu solubile (bauxite, laterite, soluri). • Clasificarea chimico-mineralogica • În functie de compoziia chimico-mineralogica se disting urmatoarele categorii de roci de precipitare chimica (pentru rocile scrise cu font rosu: Desene, scheme, foto) • Aluminoase - formate prin acumulare reziduala (bauxitele); • Carbonatitice - calcarele • Clorurice rezultate în urma precipitarii din solutii suprasaturate (sarea gema, silvina) • Sulfatice - rezultate prin precipitare din ape marine sau lacustre din zone aride (gips, anhidrit); • Feruginoase - reprezentate mai ales prin limonit si hematit; • Fosfatice - mai rar se formeaza fosforitele. • ROCILE SCRISE CU FONT ROSU VOR FI DESCRISE BIBLIOGRAFIE 1.http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

24. ROCILE TEMA 12 pag 3 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf • II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE (foto, desene) • Procesele petrogenetice organogene includ biotice care se desfasoara în sistemele de sedimentare de la suprafata terestra si din bazinele acvatice alcatuite din subsistemele: aria sursa – agentii de transport – bazin de sedimentare • Procese biotice(foto, desene) • a. În mari si oceane vieuiesc o serie de comunitai de organisme care îsi construiesc scheletul, pseudoscheletul sau testul protector din substane minerale, în special carbonat de calciu (algele,coralii si briozoarele) si bioxid de siliciu (silicoflagelatele, radiolarii, diatomeele). (foto, desene) • Astfel: • prin acumularea in situ a scheletelor coralilor, algelor calcaroase si briozoarelor se formeaza calcarele recifale (roci bioconstruite), în stive ce pot ajunge grosimi de mii de metri; • un rol petrogenetic impotant îl au diatomeele, radiolarii si coccolitoforideele, care, prin acumularea testelor, primelor doua, au generat roci silicolitice de tipul diatomitelor, menilitelor,radiolaritelor, jaspurilor, iar ultimele au dat cretele (roci de bioacumulare); (foto, desene) • în alte situaii, testele organismelor calcaroase sau silicioase au fost amestecate cu material epiclastic, luând nastere gresii lumaselice, lumasele, etc. (foto, desene) • b. Un alt proces biogen se leaga de activitatea microorganismelor bacteriene (procese geobacteriene), cu un rol foarte important în petrogeneza. (foto, desene) • Astfel: • bacteriile chimiotrofe cum sunt: ferobacteriile, tiobacteriile, nitrobacteriile, fosfobacteriile,calcibacteriile, etc, au contribuit la formarea acumularilor de fier, sulf, nitrai. fosfati, calcare, etc • microorganismele au rol decisiv în transformarea materialelor vegetale din mediile paludale eutrofe sau oligotrofe în turba, material precursor al carbunilor; • în mediile marin-oceanice sau lacustre euxinice, bacteriile anaerobe au transformat acumularile de substane lipidice din sapropeluri (amestecul materialelor pelitice cu zooplanctonul si fitoplanctonul din bazin), care în condiii specifice de temperatura si presiune se transforma în kerogen si apoi în hidrocarburi (petrol si gaze naturale) • o alta categorie de bacterii aerobe si anaerobe au jucat un rol esenial în transformarea biochimica a materialului vegetal în acizi humici, componeni specifici ai solurilor, cu rol principal în asigurarea fertilitaii acestuia. • Componenii rocilor sedimentare orgogene(foto, desene) bioclaste, fragmente provenite din parile minerale ale organismelor; de ex. corali, alge calcaroase, briozoare, care au rolul cel mai important în formarea rocilor de bioconstrucie (de ex. calcarale recifale), sau prin acumularea mecanica a fragmentelor de cochilii aparinând diferitelor specii de gasteropode, lamelibranchiate, brachiopode, etc., rezultând rocile de bioacumulare (de ex. falunele – depozit necimentat de bioclaste si lumaselele – roci cimentate alcatuite dintr-o aglomerare de bioclaste) (foto, desene)

25. ROCILE TEMA 12 pag 4 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf • II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE – continuare - (foto, desene) • Diageneza sedimentelor organogene • procese specifice • Carbonificarea propriu-zisa sau carbonificarea geochimica este un proces complex în urma caruia turba dupa acoperirea ei cu sedimente, este supusa unor temperaturi si presiuni care determina cresterea coninutului în carbon si transformarea ei în carbuni (carbune brun, huila si antracit). (foto, desene) • Bituminizarea este procesul de îmbogaire în carbon si hidrogen a sapropelului si transformarea acestuia în hidrocarburi lichide (petrolul) si hidrocarburi gazoase (gazele naturale) (foto, desene) • Rocile organogene sunt formate fie prin • acumularea in situ a bioclastelor si cochiliilor organismelor marine, sau a detritusului vegetal, rezultând rocile de bioacumulare (cum sunt falunele, lumaselele, turbele, carbunii, etc) (foto, desene) • prin activitatea unor organisme recifale (corali, briozoare, algele calcaroase, etc), rezultând roci de bioconstrucie (asa cum sunt calcarele recifale, calcarele stromatolitice, calcarele algale, (foto, desene) • Rocile organogene sunt clasificate si în funcie de comportamentul lor la combustie în: • acaustobiolite (roci organogene necombustibile) din care fac parte calcarele recifale, diatomitele, radiolaritele, spongolitele, etc; (foto, desene) • caustobiolitele, reprezentând rocile combustibile cum sunt turbele, carbunii, titeiul si gazele naturale (foto, desene) • ROCILE SCRISE CU FONT ROSU VOR FI DESCRISE • BIBLIOGRAFIE. • 1. http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf

26. ROCILE TEMA 13 pag 1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf • ROCILE METAMORFICE (foto, desene) • PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene) • În urma miscarilor scoartei terestre, o parte dintre corpurile de roci participante la alcatuirea acesteia sunt scoase din mediul în care s-au format si ajung în conditii noi de presiune si temperatura, conditii ce determina o serie de transformari în structura si compozitia acestora, conducând la o alta categorie de roci cunoscute sub numele de roci metamorfice. • Totalitatea transformarilor în stare solida, prin care rocile preexistente tind sa se adapteze la noile conditii de presiune si temperatura se numeste metamorfism. • În urma acestui proces rezulta rocile metamorfice. • Efectele metamorfismului (foto, desene) • schimbarea structurii petrografice fie printr-o rearanjare în spatiu a cristalelor protolitului, fie prin modificarea formei si dimensiunilor cristalelor; • schimbarea compozitiei mineralogice a protolitului, chimismul global mentinîndu-se constant la protolit si metamorfit; • schimbarea compozitiei chimice globale a protolitului. • Aceste modificari se pot produce individual sau simultan, având ca rezultat trei tipuri de • modificari metamorfice. (foto, desene) Astfel: • recristalizare simpla -se modifica numai structura, un exemplu în acest sens îl constituie transformarea unui calcar recifal, prin actiunea temperaturii în calcar cristalin (marmura); • metamorfismul izochimic - daca structura si compozitia minerala a protolitului sunt modificate,dar chimismul global ramâne acelasi, • metamorfism metasomatic sau alochimic – se modifica chimismului global într-un sistem mineral solid prin metasomatoza (proces de substitutie ale unor elemente chimice preexistente cu altele, prin intermediul unor fluide lichide sau gazoase • Factorii de control ai metamorfismului) (foto, desene) • În scoarta, pe masura cresterii adâncimii cresc valorile pentru temperatura, presiunea litostatica si se manifesta presiunea orientata (stressul), ori toti acesti parametri sunt si principalii factori de control ai metamorfismului. • temperatura – reprezinta un alt factor de metamorfism de mare importanta. Aceasta creste cu adâncimea, ceea ce face ca rocile sa se încalzeasca prin afundare si invers (foto, desene)

27. ROCILE TEMA 13 pag 2 • PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene) SURSA: http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf

28. TEMA 13 pag 3 • În acest caz, • prin cresterea temperaturii rocile hidratate îsi pierd apa de constitutie, iar carbonatii sunt descompusi (rezulta un metamorfism termic prograd). • Prin racire, procesele se petrec în sens invers (rezulta un metamorfism termic retrograd). • În cazul corpurilor magmatice fierbinti, la contactul acestora cu rocile din jur, are loc un metamorfism termic de contact, manifestat pe o distanta variabila în jurul emitatorului de caldura, distanta ce delimiteaza o zona în care au loc transformari metamorfice, denumita aureola de contact SURSA: http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf

29. TEMA 13 pag 4 • PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene) • presiunea litostatica – este unul dintre factorii cu atciune generala si constant crescatore cu adâncimea, datorat coloanei de roci situata deasupra. Aceasta presiune este similara presiunii hidrostatice, în sensul ca este nedeformaionala, acionând cu valori egale în toate direciile, astfel încât comprima un corp, dar nu îl deformeaza. Cresterea ei cu adâncimea face rocile mai dense si invers, mai puin dense spre suprafa; • presiunea orientata (stressul) - este prin excelena deformaionala, deoarece actioneaza preferenial, pe o anumita diretcie. Pentru adaptarea la stress, rocile fie ca se sparg în fragmente cât mai mici, fenomen numit de cataclazare (rocile rezultate se numesc cataclazite), fie ca determina reorientarea mineralelor pe direcii paralele cu direcia de aciune a stress-ului, acestea devenind alungite în sensul de aciune a forei, pentru a permite o mai usoara alunecare. Acest proces conduce la apariia sistuozitaii, caracteristica principala a celor mai multe dintre rocile metamorfice, cunoscute din acest motiv si sub numele generic de sisturi cristaline • fluidele - catalizeaza reaciile chimice, crescând viteza acestora; reprezinta vectorii care asigura “migraia” componenilor chimici si se constituie într-un factor de transformare chimica si mineralogica (de ex. alterarea hidrotermala).

30. TEMA 13 pag 5 • PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene) • Clasificarea rocilor metamorfice • Roci cu grad redus de metamorfism, la care protolitul este usor de recunoscut, motiv pentru care la denumirea rocii initiale se adauga prefixul „meta", de ex. • metabazalt, • metagranit etc.; • Roci cu grad avansat de metamorfism care nu pastreaza structura petrografica a protolitului si, uneori, nici chimismul acestuia. Dintre aceste metamorfite mentionam: • corneene - roci metamorfice izotrope, microgranulare, diverse din punct de vedere mineralogic; • skarne - în mod obisnuit roci izotrope alcatuite mai ales din silicai calcici; • marmure formate din cristale mari de calcit; • cuartite - roci predominant cuaritice; • gnaise - roci sistoase alcatuite prevalent din feldspat si mice; • micasisturi - roci sistoase constituite mai ales din mice si cuar; • filite - roci sistoase, fine, alcatuite din filosilicai; • sisturi verzi -roci sistoase formate din albit si un mineral verde (clorit, epidot); • amfibolite - roci sistoase constituite din hornblenda si feldspat plagioclaz; • eclogite - roci cu densitate mare de peste 3,3 g/cm. • ROCILE SCRISE CU FONT ROSU VOR FI DESCRISE, DESENE, SCHEME, FOTO • BIBLIOGRAFIE • 1.http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf