510 likes | 940 Views
RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ A ROMÂNIEI (1877 – 1878). CUPRINS. Premisele proclamării independenţei României Desfăşurarea războiului de independenţă Tratatele de pace Urmările războiului de independenţă Aplicaţii Bibliografie. PREMISELE INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI. PREMISE EXTERNE.
E N D
CUPRINS • Premisele proclamării independenţei României • Desfăşurarea războiului de independenţă • Tratatele de pace • Urmările războiului de independenţă • Aplicaţii • Bibliografie
PREMISELE INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI PREMISE EXTERNE PREMISEINTERNE 1 2 3 1 2
PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI- PREMISE INTERNE - 1.România se comporta ca un stat independent: • Încheia tratate comerciale în nume propriu; • Desfăşura unele demersuri diplomatice în nume propriu.
PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI- PREMISE INTERNE - 2. Dorinţa cvasiunanimă a societăţii româneşti de dobândire a independenţei statale.
PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI- PREMISE EXTERNE - 1.Răscoalele antiotomane desfăşurate în Balcani ( Bosnia-Herţegovina, Bulgaria şi Serbia-Muntenegru) în anii 1875-1876
PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI- PREMISE EXTERNE - 2.Pregătirile Rusiei pentru un nou război cu Turcia
PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI- PREMISE EXTERNE - 3.Problemele cu care se confrunta Imperiul Otoman din cauza mişcării “Junilor Turci”. CUPRINS
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI - În septembrie 1876, o delegaţie română se deplasează la Livadia, în vederea încheierii unei convenţii militare cu partea rusă. LIVADIA, PALATUL IMPERIAL
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI - • La 4 aprilie 1877 s-a încheiat convenţia militară româno-rusă. • La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, iar trupele ruseşti pătrund pe teritoriul românesc. CAROL I ALEXANDRU II
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI - Turcia ripostează, bombardând malul românesc al Dunării. La 26 aprilie1877, armata română răspunde tirurilor de artilerie turceşti, bombardând Vidinul, de la Calafat. CALAFAT - 1877
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI - “Asta-i muzica ce-mi place!”
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI - Interpelat în Camera Deputaţilor, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, a rostit, la 9 mai 1877, Declaraţia de Independenţă a României.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI - Mihail Kogălniceanu – “Declaraţia de Independenţă” “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!”
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPELE RĂZBOIULUI - Etapa a II-a Etapa I
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA I - În prima etapă (iunie – august 1877), armata română a desfăşurat operaţii auxiliare, în sprijinul armatei ruseşti: a)susţinerea trecerii trupelor ruseşti pe malul drept al Dunării.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA I - b) Flotila românească a contribuit la distrugerea flotei turceşti care patrula pe Dunăre. NAVA “RÂNDUNICA”
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA I - c) Preluarea unor puncte cucerite de armata rusă (cetatea Nicopole), pentru a înlesni manevrele militare ale acesteia. CETATEA NICOPOLE
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA I - Până în luna iulie 1877, evoluţia armatei ruseşti pe frontul din Balcani este încununată de succese. Situaţia se schimbă, după cele două asalturi asupra Plevnei (8 şi 19 iulie),respinse de turci.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA I - Marele duce Nicolae (fratele ţarului Alexandru al II-lea) solicită intervenţia armatei române pe frontul din Balcani.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a - În urma solicitărilor imperioase ale Rusiei, principele Carol I decide trecerea trupelor române la sud de Dunăre.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a - Al treilea asalt asupra Plevnei, realizat de trupele româno-ruse, s-a declanşat la 30 august 1877. Trupele române cuceresc reduta Griviţa I.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a - Se decide asedierea Plevnei. Luptele continuă. La 9 noiembrie armatele române cuceresc Rahova.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a - După un îndelungat asediu, la 28 noiembrie, Plevna capitulează.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a - După căderea Plevnei armatele româno- ruse se despart. Armata rusă porneşte spre Constantinopol. Armatei române îi revine misiunea de a ataca cetăţile Vidin şi Belogradcik.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a - La 12 ianuarie 1878 s-a desfăşurat una din crâncenele bătălii date pentru cucerirea Vidinului: bătălia de la Smârdan.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a - Epuizarea trupelor otomane a determinat solicitarea încheierii armistiţiului de la Kazanlîk, la 23 ianuarie 1878. CUPRINS
TRATATELE DE PACE- SAN STEFANO - La 19 februarie 1878 s-a încheiat tratatul de la San Stefano, prin care se marca sfârşitul războiului româno-ruso-turc.
TRATATELE DE PACE- SAN STEFANO - Negocierile s-au purtat doar între partea rusă, respectiv cea otomană. Românii nu au fost chemaţi să participe la tratative.
TRATATELE DE PACE- SAN STEFANO - Situaţia favorabilă, pe care şi-a creat-o Rusia, prin aceste negocieri, astârnit nemulţumirea altor puteri, care nu au recunoscut tratatul de la San Stefano.
TRATATELE DE PACE- BERLIN - Congresul de la Berlin s-a desfăşurat între 1 iunie – 1 iulie 1878. Pentru România, hotărârile luate prin tratatul de la Berlin au fost mai dezavantajoase decât cele de la San Stefano. CUPRINS
URMĂRILE RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ 1. Pierderi umane (morţi şi răniţi)relativ semnificative, ridicate la efectivul deaproximativ 10000 de persoane.
URMĂRILE RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ 2.Între 1878 – 1880 are loc recunoaşterea internaţională a independenţei româneşti. RUSIA 1878 TURCIA AUSTRIA 1879 ITALIA GERMANIA 1880 FRANŢA ANGLIA
URMĂRILE RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ 3.În anul 1881 România îşi ia titlul de regat, urmând să joace un rol important în lumea balcanică.
URMĂRILE RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ 4.Ca urmare a deteriorării relaţiilor cu Rusia, România aderă în anul 1883 la Tripla Alianţă. CUPRINS
APLICAŢII Texte Hărţi Exerciţii Rebus
CONVENŢIA ROMÂNO – RUSĂ(fragmente) 4 aprilie 1877 1. [...] Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuinţele armatei ruse, de transportul său, precum şi pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad anturalmente în sarcina Guvernului Imperial. 2. [...] Guvernul Majestăţii Sale, Imperatorul tuturor Rusiilor se obligă a menţine şi a se face a se respecta drepturile politice ale Statului Român, astfel cum rezultă din legile interioare şi tratatele existente, precum şi a menţine şi a apăra integritatea actuală a României.
DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢǍ(fragmente) 9 mai 1877 “[…] În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem ? Suntem independenţi : suntem naţiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător . […] Aşa dară, d-lor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentaţiunei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi indepenentă […]. Noi trebuie să dovedim că avem conştiinţa misiunei noastre, trebuie să dovedim că suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentru ca să păstrăm această ţară şi drepturie ei pentru copiii noştri şi această misiune în momentele de faţă este încredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la hotare.”
TELEGRAMA MARELUI DUCE NICOLAE19 iulie 1877 “Turcii, îngrămădind cele mai mari mase la Plevna, ne nimicesc. Rog să faci fusiune, demonstraţiune şi, dacă-i posibil, trecerea Dunării cu armata după cum doreşti să faci. Între Jiu şi Corabia această emonstraţiune este indispensabilă pentru a uşura mişcările mele. Nicolae” Primită marţi 19 / 31 iulie 1877, orele 9 seara Poiana.
TRATATUL DE PACE DE LA SAN STEFANO19 februarie 1878 Prevederi privind statul român 1. România este nevoită să cedeze Rusiei sudul Basarabiei ( Cahul, Ismail, Bolgrad); 2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda României: Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor; 3. Se recunoaşte independenţa României.
TRATATUL DE PACE DE LA BERLIN1 iulie 1878 Prevederi privind statul român 1. România este nevoită să cedeze Rusiei sudul Basarabiei ( Cahul, Ismail, Bolgrad); 2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda României: Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor; 3. Se recunoaşte în mod condiţionat independenţa României. Condiţii: • Modificarea articolului 7 din Constituţie, cu privire la acordarea cetăţeniei române; • Preluarea de către statul român a consecinţelor falimentării trustului Strousberg.
HĂRŢI Belogradcik N P R V
HĂRŢI INSULA ŞERPILOR
EXERCIŢII Citiţi telegrama trimisă de marele duce Nicolae lui Carol I, la 19 iulie 1877. • Identificaţi situaţia armatei ruse în momentul în care a fost trimisă telegrama. • Enunţaţi un motiv al refuzului Rusiei de a accepta de la început colaborarea cu armata română, în Balcani.
Felicitări! Meriţi stima întregii clase!
Pe unde ai fost în ora de istorie?
REBUS VERTICAL 5. Cea mai puternică fortificaţie din Balcani. ORIZONTAL N I C O P O L E 1. Cetate preluată de români de la ruşi, pentru a le uşura operaţiile militare. L B E R I N 2. Capitală în care s- desfăşurat congresul care a finalizat războiul. E A S D I U 3. Tactică utilizată pentru cucerirea Plevnei. V G R I I T A 4. Redută cucerită de armata română. N O S M A 5. Numele generalului turc învins la Plevna. A S M R D A N 6. Localitate aproape de Vidin, luată cu asalt de armata română.