ARGUMENT

1. ROLE OF RURAL TOURISM IN THE ROMANIAN VILLAGE DEVELOPMENT-CASE STUDY- CĂLĂRAŞI COUNTYROLUL AGROTURISMULUI IN DEZVOLTAREA SATULUI ROMANESCstudiu de caz-judeţul CĂLĂRAŞI

2. ARGUMENT • Satul românesc, prin agroturism şi turism rural, poate deveni „o poarta de intrare în lumea tradiţiilor şi datinilor populare romaneşti”. • Spaţiul rural, considerat în accepţiunea actuală un spaţiu cu multiple activităţi primare, secundare şi terţiare, trebuie să constituie o preocupare majoră pentru cercetare. • Lucrarea îşi propune analiza, prin prisma turismului rural european, a satului romanesc - ca produs turistic insuficient valorificat.

3. AGROTURISMUL ŞI TURISMUL RURAL ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI • Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită dar insuficient exploatată. • Numărul mare de ostroave de un mare pitoresc, ramificarea cursului principal al Dunării prin braţe unice, creează un cadru natural ce predispune la relaxare dar şi condiţii pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv.

4. AGROTURISMUL ŞI TURISMUL RURAL ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI • Punerea in valoare a Dunării, cu ostroavele ei sălbatice, cu flora şi fauna lacurilor şi bălţilor pline cu peşte, la care se adaugă fondurile de vânătoare in pădurile de foioase echivalează cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, intr-un cadru natural şi ecologic inedit. • Spaţiu rural călărăşean constituie o bună destinaţie a turismului rural şi agroturismului datorită prezenţei aşezărilor rurale tradiţionale, caselor şi gospodăriilor ţărăneşti şi a îndeletnicirile agricole.

5. Cercetarea realizată la nivelul judeţul Călăraşi, a avut ca scop - identificarea satelor călărăşene ce pot constitui produse turistice, insuficient valorificate în prezent. • S-a analizat satul din perspectiva dezvoltării agroturismului intern şi internaţional - ca alternativă eficientă pentru spaţiul rural, în special în zonele cu multă încărcătură istorică şi cu obiective turistice naturale. • Această activitate ar aduce venituri suplimentare atât locuitorilor satelor călărăşene dar şi bugetelor locale, ce ar permite dezvoltarea infrastructurii rurale.

6. SATELE CĂLĂRAŞENE, prin • originalitate • identitate culturală şi istorică • ambianţa cadrului natural • bogaţia resurselor reprezintă un produs turistic original pentru turismul intern şi international.

7. Sate turistice călărăşene prezintă interes turistic în principal pentru vânătoare şi pescuit sportiv şi de agrement, dar nu este de neglijat şi interesul pentru siturilearheologice şi obiectivele cu caracter ecumenic

8. Sate turistice cu interes pentru practicarea pescuitului

9. ALEXANDRU ODOBESCU • Lacul Gălăţui, lac de acumulare în lunca Dunării • Pescuit sportiv şi de agrement LACUL GĂLĂŢUI Aşezare "Ostrovul Barza" (insulăîn mijlocul lacului Gălăţui)

10. COMPLEX TURISTIC ELISA BELCIUGATELE • Pescuit sportiv si de agrement • Pensiuni si complexuri turistice PENSIUNEA VALEA IAZURILOR

11. VALEA IAZURILOR

12. VALEA IAZURILORcomuna Belciugatele

13. BORCEA • Localitate situata pe malul stang al bratului Dunarii (bratul Borcea) • Pensiuni şi cabane pentru agrement • Fluviul Dunărea • Lacul Bentul Stânii • Balta Borcea (Ialomiţei) • Pescuit sportiv şi de agrement, vânătoare BACUL PIETROIU

14. Sat CĂSCIOARELE

15. INSULA LACUL CĂTĂLUI LACUL CĂTĂLUI

16. CUZA VODA • Manastirea “Radu Negru” • Lacul Iezer (peste 700 ha luciu de apa) • Pescuit sportiv si vanatoare ANSAMBLU JIENII LACUL IEZER

17. DOROBANŢU • Fluviul Dunărea • Lacul Mostiştea • Vânatoare şi pescuit sportiv Lacul Mostiştea

18. GURBĂNEŞTI • Lacul Mostiştea • Balta Gurbăneşti • Pescuit sportiv si agrement • Balta Gurbăneşti

19. COMUNA LEHLIU • Balta Roşu • Pescuit sportiv

20. LUPŞANU • Râul Argova • Lacul Argova • Pescuit sportiv de agrement

21. MITRENI • Lacul Potcoava • Valea Roşie • Pădurea Valea Roşie • Statiune balneara (namol folosit in scopuri terapeutice) • Pescuit sportiv • Vânătoare

22. SĂRULEŞTI • Salba de lacuri de pe Valea Mostiştei • Cel mai mare parc de fazani din România • Campionatul Mondial de Pescuit Crap Săruleşti • Pescuit sportiv şi de agrement

23. Campionatul Mondial de Pescuit Crap Săruleşti

24. VALEA ARGOVEI • Lacul Mostiştea • Insula Dealul Beci • Valea Argovei • Râul Argova • Pescuit sportiv Valea Argovei

25. SATE DE INTERES ARHEOLOGIC ŞI ECUMENIC

26. CIOCANESTI • Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” (1862) • Cruci de piatra datate 1742 si 1860 Biserica "Sf. Ierarh Nicolae“, cartier SârbiDatare: 1862

27. FRUMUŞANI • Biserica “Sf. Nicolae” (ruine), sat Pitigaia, reparata in 1900 (1796) • Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”, sat Orasti (1817) • Biserica “Sf. Treime”, “Adormirea Maicii Domnului”, sat Padurisu (1833) • Biserica “Sf. Dumitru” si “Sf. Nicolae”, sat Postavari (1841) Biserica "Sf. Dumitru si "Sf. Nicolae", 1841 - sat POSTAVARI, com. FRUMUSANI Biserica "Sf. Nicolae" (ruine) - sat PITIGAIA, com. FRUMUSANI1796; reparata 1900

28. GRĂDIŞTEA • Sit arheologic, necropola, punct “Gradistea-Calarasi • Obeliscul soldatilor rusi cazuti in razboiul 1877-1878 din satul Bogata • Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” (1820 – 1826) Asezare "Movila Berzei" - sat BOGATA, com. GRADISTEA

29. Biserica "Sf. Ierarh Nicolae" - sat BOGATA, com. GRADISTEA1820 - 1826 Asezare Eneolitic "Magura Cunestilor" - sat CUNESTI, com. GRADISTEA

30. MÂNĂSTIREA • Piscul Coconi (morminte feudale) • Biserica “Sf. Dumitru”, ctitorita de domnitorul Matei Basarab (1648) • Situl arheologic de la Sultana, cea mai veche asezare neolitica de pe teritoriul Romaniei "La Caramidarie"/ la Sud de iezerul Mostistea - sat COCONI, com. MANASTIREADatare: epoca Latene

31. Asezare - zona "Ghetarie"/ Latene - pe terasa Mostistei - sat SULTANA, com. MÂNASTIREA

32. Biserica "Sf. Dumitru si Sf. Nestor" - ctitorita de Matei Basarab in 1648 - com. MÂNASTIREA

33. Casa memorială Mormântul scriitorului ALEXANDRU SAHIA (1908-1937) - com. MANASTIREA

34. PLĂTĂREŞTI • Mânăstirea Plătăreşti, ctitorită de Voievodul Matei Basarab (1646) • Biserica “Sf. Ierarh Nicolae” din satul Cucuieţi (1839-1840) • Biserica “Sf. Vasile” (1818) Manastirea PLATARESTI - ctitorita de Matei Basarab in 1646

35. RADOVANU • Situl arheologic de la Radovanu, punct “Valea Coadelor” (sec VIII-XI) • Ruinele palatului Ghica, in sudul comunei • Ruinele bisericii “Adormirea Maicii Domnului” (in cimitirul satului) • Asezarea “La Muscalu” • Situl arheologic de la Valea Popii – “Coada Malului”, (sec II – I i.e.n) Asezare – mileniu IV a. Chr. Neolitic - zona "La Muscalu“ - com. RADOVANU

36. Gorgana Intâia - descoperiri arheologice, sec. II - I a. Chr. Latene - com. RADOVANU Situl arheologic de la Radovanu, punct "Valea Coadelor"/ Asezari - Epoca medievala - com. RADOVANU

37. ŞOLDANU • Conacul Gabiscian • Mânăstirea Negoiesti, ctitorita de Matei Basarab şi sotia sa Elena, reparatăîn anii 1777 si 1850 (1649) • Biserica “Sf. Mihail si Gavril” • Monumentul eroilor romani din Primul Razboi Mondial • Monumentul eroilor romani din Al Doilea Razboi Mondial Biserica "Sf. Mihail si Gavril" - sat NEGOIESTI, com. SOLDANU1649; 1777; 1850

38. MANASTIREA NEGOIESTI - ctitorita de Matei Basarab 1649 / Biserica, Chilii-ruine, Zid incinta - sat NEGOIESTI, com. SOLDANU

39. TĂMĂDAU MARE • Muzeul Alexandru Odobescu din satul Călăreţi • Biserica “Sf. 40 de Mucenici”, sat Tămădau Mic (1810) Biserica "Sf. 40 de Mucenici", 1810 - sat TAMADAU MIC, com. TAMADAU MARE

40. ULMU • Asezare “Grădiştea Mica” de pe insula Grădiştea Mică din mijlocul lacului Mostiştea • Aşezarea de la Ulmu “La Coroman”, pe malul estic al lacului Mostiştea (neolitic) • Ansamblu de cruci de piatra de pe locul vechii biserici a satului (sec XIX) Ansamblu de cruci de piatră - sec. XIX Asezare - Latene - "Cota 14"

41. Asezare, sec. IV - I a. Chr. Latene - insula "Gradistea Mica", in mijlocul lacului Mostistea - sat FAUREI, com. ULMU

42. SATE DE INTERES SILVOTURISTIC

43. CURCANI PĂDUREA CIORNULEASA

44. PĂDUREA CIORNULEASA

45. PERIŞORU • Conacul Pribegeanu din satul Tudor Vladimirescu (1902) • Statiunea silvica Bărăganul • Pădurea Bazarghideanu • Herghelia Jegălia

46. VÂNĂTOARE IN PĂDURILE DIN CĂLĂRASI

47. CONCLUZII

48. Turistul român sau străin îşi doreşte o vacanţă liniştită în contact cu natura, cu tradiţionalul(un european din patru îşi petrece vacanţa la ţara) după o perioadă agitată şi plină de stressul citadin. • Satul are nevoie de turism rural. Viitorul spaţiului rural e o problemă pe care Uniunea Europeană a conştientizat-o de mai bine de două decenii.

49. Problemele create de situaţia zonelor rurale(reducerea veniturilor din agricultură, exodul rural, pierderea tradiţiilor ) recomandă dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale. • Acest tip de turism prezintă o serie de avantaje: • valorifică spaţiile agricole • valorifică resursele naturale • valorifică patrimoniul cultural • valorifică tradiţiile săteşti • valorifică produsele agricole • realizează schimburi între urban şi rural • creează direct şi indirect locuri de muncă • îmbunătăţeşte infrastructura.

50. Dezvoltarea agroturismului şi turismului rural în cadrul zonelor rurale călărăşene ar atrage o serie de urmări benefice cum ar fi: • stoparea migraţiei populaţiei şi chiar stimularea revenirii celei plecate dinspre marile centre urbane prin crearea unor noi locuri de muncă ce oferă posibilitatea obţinerii unor venituri suplimentare; • asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural asemănătoare mediului urban; • conservarea şi protecţia mediului rural; • valorificarea produselor din gospodăria proprie; • punerea în valoare a resurselor de care zona dispune; • dezvoltarea şi favorizarea schimbului dintre cultura urbană şi cea rurală; • recuperarea locuinţelor tradiţionale pentru folosinţa turistică şi conservarea acestora, precum şi a altor resurse culturale de care regiunea dispune; • sprijinirea comunităţii locale şi dezvoltarea zonelor defavorizate.