Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bac ă u

1. Orientarea şcolară şi profesională Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

2. “Copilului , de mic copil să-i bagi în mintea lui ceea ce trebuie să urmeze când se va mări.” (Proverb românesc)

3. Definiţieşiprincipii

4. Orientareaşcolaraşiprofesionalăîn gimnaziuşiliceueste o activitate pedagogică • bazatăpe un sistem de principiişi de metodemenite săasigure o bunăpregătire a tineretuluipentruintegrarea socio-profesională. • Orientareaşcolarăşiprofesionalăîncepeîn clasa I-a şi se termină cu participarea la • cursurile de perfecţionare din diferitedomenii de activitate. • Orientareaşcolarăşiprofesională nu estedoar o simplă acţiune de informaresau de • îndrumare a elevilorspreanumiteşcoli sauprofesiuni, ci, de fapt, o acţiune socialăşi politică de descoperireşipunereîn slujbasocietăţii a unorresurse de energieumană. • Principiile de bazăale orientăriişcolareşiprofesionalesunt: • a) pregătireapsihologică (intelectuală, afectiv-motivaţionalăşivolitiv- caracterială) a elevuluiîn direcţiaobiectivelor orientăriişcolareşiprofesionale; • b) iniţiereatimpurie a elevuluispreformareacapacităţii de autodeterminare; • c) adecvareaaspiraţiilorelevului la nevoilesociale de cadre; • d) realizareaunuiacordîntreparticularităţileindividuale ale elevilorşicerinţelepsiho-pedagogice ale profesiunilor.

5. Conţinutşiobiective:

6. 1. cunoaşterea (autocunoaştere) elevului (capacitatea de înţelegere, de efort, interese, motivaţii etc.); • 2. cultivareaînclinaţiilor, dezvoltareaintereselorşiaptitudinilorelevilor, formareapriceperilorşideprinderilor , întărireavoinţeipozitive; • 3. informareaşcolarăşiprofesională a elevilor: • înţelegereasemnificaţieisociale a profesiunilor; • cunoaştereacerinţelorpsihologiceşi social-morale ale profesiunilor; • cultivareauneimotivaţii social-morale pozitive, a intereselorprofesionaleşi a unei • atitudinicorectefaţă de muncă; • cunoaştereacriteriilor de alegere a profesiunii (şcolii); • cunoaşterea reţeleişcolareşiprofesionaleşi a ruteiprofesionaleîn ţară; • întocmirea fişelorpsiho-pedagogiceşiacordareasfatului de orientare.

7. Căi de realizare

8. Orientareaşcolarăşiprofesională se realizeazăprin: • obiectele(disciplinele) şcolareşicolaborarea cu ceilalţiprofesori; • ora de dirigenţie; • consultaţii individualeşicolective; • vizite, filme, lecturi, televiziune, internet, albume, postere, machete; • întâlniri cu reprezentanţiaiunorprofesiuni; • activităţiextracurriculare (cercuri, olimpiade, concursuri, expoziţii etc.) • colaborare cu familia; • studiereamonografiilorprofesionale, a unorîndrumătoare, ghiduri, cărţi, reviste.

9. Ce ne învaţăcercetareaşi experienţa pedagogică

10. Alegereacorectă a şcolii (profesiunii) esteposibilănumaiatunci cândşcoala : • a realizatpregătireapsihologică a elevului, adicăi-a format noţiunileştiinţifice , deprinderileintelectualeşi practice; • i-a dezvoltatinteresele cognitive şiaspiraţiileprofesionale; • i-a educatmotivelepozitive ale învăţării ; • i-a exersatînclinaţiilesauaptitudinile. • Cu altecuvinte , OSP duce la rezultatebunenumaidacă se desfăşoarăîn contextulactivităţilor educative din şcoală, în ansamblullor.

11. Variabile care intervinîn determinarea opţiuniiprofesionale

12. I.Variabile care ţin de personalitateaadolescentului: 1.Maturizarea (dezvoltareaintelectuală, dotareaaptitudinală generalăşi specială, forţa motivaţională, sentimenteleşiconvingerile morale, trăsăturilevolitiveşi de caracter); 2. Autonomizarea (capacitatea de a luasingurdecizii, gradul de libertate spiritualăfaţă de părinţi, cadre didactice, prieteni etc.); 3. Orientareavalorică (surprindereasemnificaţieisociale a profesiunilor, capacitatea de ierarhizarevalorică a criteriilor de alegere a profesiunilor); 4. Autocunoaşterea (aptitudinilor – normal, bine saufoarte bine dezvoltate-, a deficienţelor care pot constituicontraindicaţii pentruanumiteprofesiuni, a posibilităţilor de dirijare a efortului, de stăpânireşi de autocontrol); 5. Informareprofesională. II. Variabile care ţin de societate: 1.Oferta socială; 2. Ierarhizareavalorică a profesiunilor; 3. Mobilizareaşidinamicaprofesiunilor; 4. Tradiţiaprofesională; 5. Asigurareacondiţiilornecesarepentrupregătire; 6. Posibilităţile de promovareşi de perfecţionareprofesională.

13. Schema alegeriiprofesiunii

14. Ce pot? Trăsături ale personalităţii Cerinţeleprofesiunii Cetrebuie? Cevrem? Condiţii social-economice

15. Drumulparcurs de un copilîn alegereauneimeserii

16. Şcoalaapoiprofesiunea Consultaţii Decizia Informaţii Exerciţii cu dirigintele, medicul, familia, specialiştii în laboratoare, atelier, cercuri, întreprinderi despreşcoli, meserii, despre sine etc. singursauajutat -cursuri -calificare -repartizare etc.

17. Factorii care generează fenomenede indecizie sau de alegeregreşită a meseriei (şcolii) (la circa 45% dintreelevii de gimnaziu)

18. Atracţieegalăpentrumaimulteprofesiuni (discipline) şişcoli; • Starea de nehotărâre; • Neconcordanţa dintreaspiraţiileelevilorşiaspiraţiile părinţilor; • Teamafaţă de atitudinea părinţilor; • Insuccesulşiteama de insucces; • Tendinţa de amânare a deciziei; • Necunoaştereapropriilorposibilităţi.

19. Prejudecăţifrecventeprivind uneleprofesiuni:

20. profesii “nobile” ( medic, inginer, profesor, jurist, economist) şiprofesii “vulgare” ( cu • solicitarefizică) - “M-am hotărât săfac o facultate . Nu măinteresează care.”; • profesiiexclusiv bărbăteştişiprofesiiexclusivpentrufemei; • anumiteprofesiicerrobusteţe fizicădeosebită (mecanic- agricol, agronometc.); • este bunăaceameserie care aduce câştiguri uşoare ( frizer, ospătar, depanatoraparate, • vânzător, coafor etc.; • muncaeste “periculoasă” (miner, medic radiolog, impiegat CFR etc.); • suntbuneprofesiile care se pot exercitadoar la oraş; • e ruşinos săfii specialist în agricultură; • meseria de învăţător (sau de asistent medical) este uşoarăşicomodă. • meseriispectaculoase, la modă; • meserii “curate” şimeserii “murdare”.

21. Situaţii care determinăalegerea greşită a şcolii (profesiunii) de cătreelevi:

22. pentru căprofesiunea “îiieseîn cale”; • deoareceîi place un obiect, neştiindînsănimicdespreprofesiape care o vaexercita; • îi place de profesor; • din teribilism (marinar, aviator, scafandru etc.); • pentru căeste “contaminat” de un prieten, vecinşi, mai ales, de familie, care nu cunoscposibilităţile sale; • nu esteatras de nici o şcoală (profesiune) în mod deosebit; • din spirit de frondăadolescentină; • pentru că se reuşeştemai uşor la o anumităşcoală; • pentru că are o “cunoştinţă”; • pentru căşitata/mama are aceeaşiprofesiune.

23. Neajunsuri din parteaprofesorilor, diriginţilorşi părinţilor:

24. nu-şicunoscîndeajunselevii (copiii); • munca de OSP capătă un caracter de campanie, în clasa terminală; • emit păreri definitive, în loc să fie prudenţi cândafirmă “vocaţia” elevilor; • nu ţin suficient de mult legătura cu şcoala (familia); • nu ţin seama de raportareainteresului personal la cel general; • gamaredusă de mijloacefolosite (îndeosebi informăriverbaleîn orele de • dirigenţie); • cunoaştereaînclinaţiilor, intereselorşiaptitudinilor nu esteurmată de o cultivare • (dezvoltare) sistematică a lor.

25. Sugestiipentruîntocmirea calendaruluiactivităţilor de orientareşcolarăşiprofesională la clasa a VIII-a

26. Semestrul I: • sondaj de intereseşi de opţiuneşcolarăşiprofesională; • stabilireauneitematici OSP pentruorele de dirigenţie, în funcţie de rezultatelesondajului • iniţial; • sondarea opţiunilorfamiliilorşiinformarea părinţilor în legăturăcu prelucrarea • răspunsurilor; • comunicarea reţeleiliceelorşişcolilorprofesionale din judeţ; • realizareaunoractivităţicomplexe de OSP (ore de dezbatereşi de motivare a opţiunilor • şcolareşiprofesionale, vizite, întâlniri etc.); • consfătuiri cu profesorii clasei, în vederea reorientării unor elevi; • acţiuni de completare a fişelor individuale de caracterizare psiho-pedagogică. • Semestrul al II-lea: • intensificareaopţiunilor de OSP; • definitivarea opţiunilorelevilorprindiscuţii individualeşicolective , prinşedinţe cu • părinţii; • acordareasfatului de orientare; • redactarea finală a caracterizărilor; • simulareacondiţiilor de concurs în vedereaadmiterii la liceu; • completarea fişelor de înscriereşiînscriereaîn şcolilealese.

27. Bibliografie 1.Cosma, T., Ora de dirigenţieîn gimnaziu, Editura “Plumb”, Bacău, 1994 2.Lemeni,G., Porumb,M., Consiliere şi orientare. Activităţi pentru clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj, 2011 3.Puia,M.,Comşa,F.,M.,Îndrumar de dirigenţie, EdituraNiculescu, Bucureşti, 2007

28. SFÂRŞIT