410 likes | 2.68k Views
OXIZI. Definiție, clasificare. OXIZI. OXIZII sunt compuși ai nemetalelor și metalelor cu oxigenul. O xizii se clasifică în:
E N D
Definiție, clasificare OXIZI OXIZII sunt compuși ai nemetalelor și metalelor cu oxigenul Oxizii se clasifică în: Oxizi acizi (nemetalici)– conțin atomi ai unor nemetale și oxigen, de exemplu, oxizi ai carbonului (CO; CO2), siliciului (SiO2), oxizi ai azotului(N2O, NO, N2O3, NO2, N2O5), ai sulfului (SO2) etc. Oxizi bazici (metalici) – conțin atomi ai unor metale și oxigen, de exemplu: oxizi ai metalelor alcaline (Na2O, K2O), oxizi ai metalelor alcalino-pământoase (CaO, MgO, BaO), oxizi ai metalelor din blocul p (Al2O3, PbO, PbO2), oxizi ai metalelor tranziționale (Fe2O3, FeO, Cu2O, CuO, MnO2 ) etc.
Denumirea oxizilor OXIZI Denumirea oxizilor nemetalici Denumirea oxizilor metalici Studiază formulele chimice și denumirile oxizilor de mai jos: FeO– oxiddefier(II) / oxidferos Fe2O3 – oxiddefier (III) / oxidferic Cu2O –oxiddecupru(I) / oxid cupros CuO – oxiddecupru (II) / oxidcupric MgO – oxiddemagneziu Studiază formulele chimice și denumirile oxizilor azotului: N2O – monoxiddediazot NO – monoxidde azot N2O3 – trioxiddediazot NO2 – dioxidde azot N2O5 – pentaoxiddediazot PREFIXE UTILIZATE*) 1 Mono-**) 2 Di- 3 Tri- 5 Penta- Regula de denumire 7 Hepta- Regula de denumire oxid de Denumirea metalului Valența metalului Prefix oxid de Prefix Denumirea nemetalului Regula de denumire a oxizilor metalelor polivalente oxid Denumirea metalului -os ( metalul are valența inferioară) *) Se utilizează prefixul corespunzător indicelui nemetalului, respectiv oxigenului **) Nu se utilizează la denumirea nemetalului -ic ( metalul are valența superioară) Formula generală a oxizilor nemetalici Formula generală a oxizilor metalici E2Ox M2Ox E – nemetal X – valența nemetalului M – metal X – valența metalului
Metode de obținere OXIZI Obținerea din reacții de combinare Obținerea din reacții de descompunere Încălzeşte cu ajutorul unui cleşte un fir de cupru. Ce observi după un anumit timp? Introdu într-o eprubetă o spatulă de carbonat de cupru, substanţă solidă de culoare verde. Încălzeşte cu atenţie eprubeta. Ce se observă? Adu apoi la gura eprubetei o aşchie de brad cu punct incandescent. De ce s-a stins? Cuprul se acoperă de un strat de culoare neagră. Cuprul a reacţionat cu oxigenul din aer, formând oxidul de cupru (CuO). 2Cu + O2 →2CuO După puţin timp, apare o substanţă nouă de culoare neagră – oxidul de cupru (CuO). Aşchia de brad se stinge la gura eprubetei datorită celuilalt produs rezultat – dioxidul de carbon (CO2) – gaz care nu întreţine arderea. Aprinde o panglică de magneziu, ținută cu un clește metalic la flacăra unei spirtiere. Ce se observă? ATENȚIE! Nu privi flacăra insistent! CuCO3→CuO + CO2↑ Magneziul arde cu flacără albă, orbitoare. Se formează oxidul de magneziu (MgO), de culoare albă. În zona munților Apuseni, lunii locuitori culeg piatra de var (CaCO3) și o ard în cuptoare special construite de ei, obținând astfel var nestins (CaO). Scrie ecuația reacției ce are loc. Dă click apoi pe buton pentru confruntarea răspunsului. 2Mg + O2 →2MgO Marea majoritate a metalelor și nemetalelor se combină direct cu oxigenul, formând oxizi. CaCO3→CaO + CO2↑
Proprietăți fizice OXIZI Starea de agregare • La temperaturi obișnuite, majoritatea oxizilor sunt: • gazoși (CO2, SO2, NO2) • Solizi (CaO, P2O5, SiO2) Culoarea • Incolori (CO2, SO2, SiO2); • Colorați (CaO – alb, CuO – negru, HgO – roșu, Cr2O3 – verde, Pb3O4 – portocaliu, PbO – galben ș.a.) Un oxid special – cuarțul • unele varietăți sunt transparente, refractă lumina; • luciu sticlos pe fețele prismei, gras pe suprafața de spărtură; • duritate mare (7 pe scara Mohs) • punct de topire ridicat (1713oC) • prezintă proprietăți piezoelectrice. P2O5
Proprietăți chimice OXIZI Reacția oxizilor acizi cu apa Într-o capsulă de porțelan introdu o cantitate mică de sulf. Aprinde sulful și apropie o hârtie albastră de turnesol umezită. Ce observi? Reacția oxizilor acizi cu bazele Introdu o soluție limpede de apă de var diluată, și adaugă apoi 3 – 4 picături de fenolftaleină. Apoi, suflă cu ajutorul unui pai în soluția obținută. Ce observi după un timp? Prin arderea sulfului se degajă dioxid de sulf, SO2. Acesta reacționează cu apa impregnată în hârtia de turnesol, formând acid sulfuros H2SO3, lucru pus în evidență de modificarea culorii hârtiei în roșu. Soluția de culoare roșie se decolorează, semn că hidroxidul de calciu a reacționat cu dioxidul de carbon din aerul expirat. Se obține carbonat de calciu, care se lasă la fundul paharului și apă. S + O2 →SO2 SO2 + H2O →H2SO3 CO2 + Ca(OH)2→CaCO3↓ + H2O Reacția oxizilor bazici cu apa Reacția oxizilor bazici cu acizii Într-o eprubetă, introdu un vârf de spatulă de oxid de cupru, și toarnă apoi soluție de acid clorhidric? Ce remarci? Aprinde o panglică de magneziu, ținută cu un clește metalic la flacăra unei spirtiere. Introdu apoi oxidul de magneziu rezultat într-un pahar cu apă și adaugă 3 – 4 picături de fenolftaleină. Ce observi? La sfârșitul reacției se observă culoarea verde a soluției, datorită clorurii de cupru formate, CuCl2 . Oxidul de magneziu reacționează parțial cu apa, formându-se hidroxidul de magneziu, Mg(OH)2, fapt pus în evidență de colorarea fenolftaleinei în roșu CuO + 2HCl → CuCl2 + H2O Ploile acide rezultă în urma reacțiilor poluanților atmosferici (oxizi de C, N, S) cu apa de ploaie. Efectul acestora poate fi devastator pentru ecosisteme! 2MgO + H2O → Mg(OH)2
Utilizări OXIZI Zăpadă carbonică Catalizatori Pigmenți Utilizări generale Stingătoare Abrazive pe bază de Al2O3 CO2 Sifoane Tratarea unor boli (mofete) Materii prime pentru substanțe Substanță criogenă Pietre semiprețioase Băuturi carbogazoase Decoloranți Sticlă de cuarț Metalurgie Văruire pomi SO2 Dezinfectanți Ind. Sticlei CaO SiO2 Refractometre Rafinarea petrolului Acid sulfuric Agricultură Rafinarea zahărului Materiale construcții Materiale construcții Ceasuri electronice Compuși ai Si
Aplicații OXIZI Denumiți și clasificați următorii oxizi, ale căror formule chimice sunt: CO2 Dioxid de carbon Oxid acid Fe2O3 Oxid de fier (III) Oxid bazic SO2 Dioxid de sulf Oxid acid CO Monoxid de carbon Oxid acid FeO Oxid de fier (II) Oxid bazic Al2O3 Oxid de aluminiu Oxid bazic Na2O Oxid de sodiu Oxid bazic P2O5 Pentaoxid de fosfor Oxid acid CaO Oxid de calciu Oxid bazic Dă click pe molecule pentru a verifica numele oxizilor. Dă click pe denumirea oxizilor pentru a vedea tipul acestora
Aplicații OXIZI Răspunde în ordine întrebărilor de mai jos și află denumirile uzuale ale oxizilor din imagini! Pentru a vedea întrebările, apăsați pe numerele de mai jos. ATENȚIE! Aplicația nu funcționează corect dacă nu se răspunde în ordine la întrebări! CaO Var nestins H2O2(30%) Perhidrol 1 2 3 4 CO2 solid Zăpadă carbonică Fe2O3 Hematit 5 6 7 8 Întrebarea 1. Formula generală a oxizilor metalici este: Întrebarea 3 Nu este oxid metalic: Întrebarea 2. Dioxidul de azot, NO2 prezintă culoarea: Întrebarea 6 Cantitatea necesară de Ca(OH)2 necesară reacției cu 0,3moli CO2 este: Întrebarea 4 La descompunerea CuCO3 se obțin: Întrebarea 7 La reacția CuO cu H2SO4, soluția finală va avea culoarea: Întrebarea 5 Compusul rezultat în urma reacției dintre SO2 și apă, colorează hârtia de turnesol în: Întrebarea 8 La descompunerea oxidului de mercur, starea de agregare a metalului rezultat este: Al2O3 Corindon MnO2 Piroluzit GREȘIT! CORECT! a) brun roșcat a) lichidă CORECT! CORECT! a) Dioxid de siliciu GREȘIT! GREȘIT! a) Cu și CO2 GREȘIT! a)roșu a) verde CORECT! a)E2Ox a) 44,4g b) Dioxid de plumb CORECT! b) incolor GREȘIT! GREȘIT! b) CuO și CO2 CORECT! GREȘIT! b)albastru b) 22,2g CORECT GREȘIT! b) solidă b) albastră CORECT! b) M2Ox SiO2 Nisip, Cuarț PbO Litargă
VĂ MULȚUMESC! BIBLIOGRAFIE: 1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000 2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995 3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București 4. Oxizi – Prezentare Powerpoint realizată de eleva Bianca Pantia, Școala Generală Măgureni, jud. Prahova ( site: www.78chimie.wikispaces.com) La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.sciencephoto.com, www.wikipedia.org, www.research.ibm.com, www.clubafaceri.ro, www.cesel.ro, www.romchim.ro, www.mengenchem.com, www.theodoregray.com, www.agrofm.ro, www.ecomagazin.ro, www.ildoro.ro, www.cosafety.com, www.twitter.com, www.telegraph.co.uk, www.geo.mtu.edu, www.elogiodelabelleza.it, www.resources.journ.ac.uk, www.adevarul.ro, www.kbf.ee, www.hkasme.org, www.ltp.learnetic.com, www.visualphotos.com, www.woelen.nl, www.margelesibijuterii.ro, www.cadasegsa.com.tr . Realizat de prof. Florin Viu Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni Noiembrie 2012