40 likes | 176 Views
Venind la Regele iudeu, Isaia murmura cu jale: „Aşa vorbeşte Dumnezeu: Fă rânduială casei tale, Căci vei fi dus, Din patul tău, Jos, în ţărâna Cea din vale!”.
E N D
Venind la Regele iudeu,Isaia murmura cu jale:„Aşa vorbeşte Dumnezeu:Fă rânduială casei tale,Căci vei fi dus, Din patul tău,Jos, în ţărâna Cea din vale!”
Iar regele s-a întors plângândŞi a zis, cu faţa la perete:„Tu ştii, Părinte bun şi sfânt,Că Tu mi-ai pusPe mâini pecete,Că am umblat curat şi blând,Şi nu au fost patimiSă mă îmbete…”
Văzând Stăpânul Cel supremAcele lacrimi umile,El, Care ştie că suntemDoar umbre pale şi fragile,I-a prelungit al vieţii ghemCu cinsprezece ani de zile.
Şi dacă mult s-a bucuratDe ani aceştia Ezechia,Strigaţi cu toţi în lung Și în latŞi daţi de veste bucuria,Că, iată, nouă ni s-a datNu câţiva ani, ci veşnicia!