DELTA DUN Ă RII ,, PARADISUL P Ă S Ă RILOR”

1. DELTA DUNĂRII ,, PARADISUL PĂSĂRILOR”

2. CUPRINS • CAPITOLUL I • INTRODUCERE • CAPITOLUL II • DELTA DUNĂRII: • - Clima Deltei Dunării • - Ecosistemul Deltei Dunării • - Hidrografia Deltei Dunării • - Vegetaţia Deltei Dunării • - Fauna Deltei Dunării • PREZENTAREA PĂSĂRILOR DIN DELTA DUNĂRII: • - Păsările acvatice • - Păsări terestre • - Prădătoarele de zi • - Prădătoarele de noapte • Importanţa Deltei Dunării

3. INTRODUCERE • De oricâtă imaginaţie ar dispune cineva, o lume fără păsări ar fi de neînchipuit. Mai mult decât atât, o deltă lipsită de aceste făpturi înaripate ar fi o pustietate fără nici un fel de atracţie. • Puţine colţuri din lume s-au bucurat de dărnicia cu care natura a înzestrat teritoriul ţării noastre, unde alături de Carpaţi, se întinde şi minunată Deltă a Dunării. Dar, dacă formaţiuni naturale asemănătoare Carpaţilor se mai întâlnesc în Europa, Delta Dunării constituie un unicat nu numai european, dar chiar mondial. • Delta Dunării, cea mai tânără formaţiune geologică a ţării noastre, a devenit locul coexistenţei păsărilor cu cele mai variate origini geografice, alcătuind în final, paradisul unei lumi de vieţuitoare ce stăpânesc văzduhul şi întinderea apelor, minunata lume a păsărilor.

4. DELTA DUNĂRII • Dunărea, al doilea râu ca lungime din Europa, izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră în Germania şi înainte de a ajunge la Tulcea (România) fluviul se desparte în trei braţe: Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe, care se varsă apoi toate în Marea Neagră. Cele trei braţe formează cea mai importantă deltă din Europa (5050 km², din care 4340 pe teritoriul României). • Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa. Ea acoperă o suprafaţă de 2.681 km², cu o zonă sălbatică răsfirată pe ape şi care se întinde de la graniţa ucraineană până la mai multe lacuri aflate în partea de nord a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre. Delta Dunării este ţinutul cel mai tânăr al Europei- în fiecare an i se adaugă prin aluviuni mai mult de 43,7 m².

5. Din aceste braţe, pornesc nenumărate canale. Un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante, cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) şi ihtiologică (reprezentată de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunăre şi sturionii, de la care se obţine preţiosul caviar).

6. Hrana celor ce trăiesc aici este asigurată în principal din pescuit. Mulţi dintre localnici sunt lipoveni, care îşi asigură cinstit existenţa. Mici comunităţi de pescari, cum ar fi cele din Independenţa,pe braţul sudic, şi din Crişan pe braţul mijlociu, obişnuiescsă-şi ofere serviciile străinilor sau să închirieze acestora bărcile lor. În apele de aici poţi găsi din belşug calcani,bibani, crapi şi moruni, purtători de icre negre.

7. Mai mult de 80% din suprafaţa Deltei o reprezintă apa. În acest ţinut poposesc peste 300 de specii de păsări, unele dintre acestea venind de la distanţe foarte mari, respectiv din China şi India. Delta este un loc de popas natural pentru păsările migratoare. În 1990 UNESCO a inclus Delta Dunării, cea mai nouă formă de relief din România, ferită de "progresul industrializării", printre rezervaţiile biosferei.

8. CLIMA DELTEI DUNĂRII • Clima Deltei este determinată de pozitia ei în extremitatea estică, unde predomină climatul continental mai arid, de altitudinea coborâtă şi de influenţele marii (relativ reduse totuşi), care îi dau o nuanţă pontică.Toamna şi primăvara se produc furtuni puternice datorită vânturilor din nord-vest. Temperatura medie anuală este de 11º C (-1º C în ianuarie, 22º C în iulie). Precipitaţiile sunt foarte reduse (400-450 mm/an), Delta fiind regiunea cea mai secetoasă dinţară. Lipsa precipitaţiilor este compensată de umiditatea datorată evaporaţiei de pe suprafeţele acvatice.

9. ECOSISTEMUL DELTEI DUNĂRII • Dezvoltarea unei faune diversificate şi formarea grindurilor, lacurilor, gârlelor şi terenurilor mlăştinoase a dus la naşterea unor ecosisteme unice. Dintre cele peste 30 de ecosisteme cele mai importante sunt: • Ecositemul apelor curgătoare: braţele Dunării, canale şi gârle, care acoperă 2,5 % din suprafaţa Deltei. Cele mai importante canale sunt: Litcov, Crişan-Caraorman, Pardina, Vătafu, Mila 35, Sontea, Lopatna. • Ecosistemul apelor stangante: lacuri, canale şi gârle împotmolite, care reprezintă 10% din spaţiul deltaic. Cele mai mari lacuri sunt: Dronov (21,5 km²), Roşu (14,4 km²), Gorgova (13,7 km²).50 de lacuri au dimensiuni mai mari de 100 ha, iar numărullacurilor naturale cu suprafaţa mai mare de 1 ha , este aproximativ 670. Cel mai mare complex lagunar din Europa este Razim-Sinoe (731 km²).

10. Incinte amenajate pentru culturi agricole, plantaţii silvice şicrescători piscicole, care în 1991 reprezentau30% din suprafaţa Deltei.Aceste amenajăriau schimbattotal peisajul deltaic. Aceste30 de procente de modificăriaduse ecosistemelor naturale,de redirijarea regimului hidrografic,îşi au ecoul, într-o maremăsură, înregresul tuturor speciilor de peşti din Deltă.

11. HIDROGRAFIA DELTEI DUNĂRII • Hidrografia este formată din Dunăre, braţele Dunării, lacuri, bălţi, mlaştini. • La intrare, debitul Dunării este de 6470 mc/sec (egal cu al Volgăi). Cele trei braţe duc din volumul apelor fluviului astfel: - Chilia 58 %; - Sulina 18,8 % şi - Sfântu Gheorghe 23,2 %. • Cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai întins din delta propriu zisă), Merhei, Matiţa, Tatanir, Fortuna, Obretin, Gorgova, Isac, Puiu, Puiuleţ, Roşu. • În sudul Deltei, se află situată laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 km².), format din lacurile Razim (415 km²), Sinoe, Zmeica, Goloviţa.

13. VEGETAŢIA DELTEI DUNĂRII • În Delta Dunării predomină vegetaţia de mlaştina stuficolă, care ocupă cca. 78% din suprafaţa totală. Principalele specii: stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică şi numeroase alte specii. • Vegetaţia de sărături ocupă 6% din total, dezvoltându-se pe soluri salinizate şi solonceacuri marine. • Vegetaţia pajiştilor de stepă nisipoasă este extinsă pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman şi Sărături. • Vegetaţia pajiştilor de grind se dezvoltă pe cca. 3% din totalul suprafeţei deltei, în special pe grindurile fluviale supuse inundării periodice.

14. Vegetaţia emersă este dominată de stuf, papură şi pipirig. • Vegetaţia tufişurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe ţărmurile marine active seextind numai pe 1 % din totalul suprafeţei deltei.

15. FAUNA DELTEI DUNĂRII • În Delta Dunării sunt aproape 3.000 de specii de vieţuitoare (nu includem păsări) iar renumele vânătorilor Deltei a depăşit demult graniţele ţării. Există specii de animale şi insecte care nu se regăsesc nicăieri în lume cum ar fi  fluturi cu anvergura aripilor de pana la 18 cm !!!  În afara acestora puteţi întilni câine enot, mistreţi, iepuri de câmp, cai sălbatici, pisici sălbatice, căprioare, asini, oi, lupi, ţapi, vidre şi altele. • Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic. Aici vieţuieşte 98% din fauna acvatică europeană, întreaga faună de odonate, de lepidoptere acvatice şi de moluşte gasteropode din Europa şi tot aici îşi găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra şi Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenţa lor, dau nota specifică faunei deltei.

16. Peştii sunt prezenţi prin 65 specii, cei mai mulţi de apă dulce (60%), restul migrând primăvara din Marea Neagră. Între aceştia din urmă, sturionii şi scrumbiile au rol important, atât ştiinţific, cât şi economic. • Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă şi care reprezintă 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibăresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltă şi rămânând diferite perioade de timp toamna, iarna şi primăvara. Păsările acvatice sunt cele mai numeroase : cuibărersc 81 specii şi trec prin deltă 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintă 82% din avifauna acvatică europeană. Avifauna acvatică este alcătuită dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adaugă, speciile accesorii şi speciile cosmopolite. • Nucleul avifaunei este format din 75 specii a căror viaţă este legată de prezenţa apei.

18. PĂSĂRILE ACVATICE • Delta Dunării supranumită şi „Paradisul Păsărilor” este vizitată de peste 325 de specii de păsări, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt). Aproximativ 170 de specii sunt clocitoare, iar dintre acestea 40 sunt sedentare şi 130 migratoare. Cele neclocitoare sunt oaspeţi de iarna şi de pasaj primăvara şi toamna. • PELICANII • În Delta Dunării se găseşte cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejată şi reprezintă simbolul Deltei Dunării. • Fiind un oaspete de vară pelicanul trăieşte în colonii numeroase, la începutul toamnei migrând spre locuri mai calde. Pelicanii se hrănesc cu peşte, foarte interesant este modul organizat şi eficient în care vânează peştii. Sunt cele mai mari păsări acvatice existente de pe glob.

19. Ceea ce atrage atenţia la prima vedere este ciocul foarte lung, cam jumătate de metru, turtit şi terminat ca un cîrlig. • Sunt maieştri în arta zborului, în care se avântă după ce parcurg pe apă o distanţă ajutându-se şi de tălpile picioarelor, cu care bat apa înainte de a o părăsi. Pelican comun Pelican creţ

20. CORMORANII • Are talia mijlocie şi penajul în general cu reflexe metalice strălucitoare, de nuanţă verzuie pe piept şi arămie pe dosul aripilor şi pe coadă. Ciocul este lung, puternic, constituind o armă veritabilă pentru vânarea peştilor. Când se scufundă pentru a prinde peştii, cormoranii îşi lipesc strâns penele de trup, evacuând totodată aerul din sacii aerieni, corpul lor transformându-se într-o adevărată torpilă.

21. PĂSĂRI TERESTRE • DROPIILE • Sunt cele mai grele zburătoare din lume, între care dropia din ţara noastră este zburătoarea din emisfera nordică cu cea mai mare greutate, fiind întrecută numai de dropia uriaşă africană. • Sunt păsări exclusiv terestre, adaptate la viaţa de stepă şi semideşerturi. Au aripile mari, rotunjite, dar nu le folosesc cu plăcere, preferând deplasarea prin mers sau fugă. Picioarele sunt înalte, terminate cu trei degete. • Deşi nu trăieşte în Delta Dunării, poate fi observată în trecere peste deltă toamna şi primăvara, când poposeşte aici în cârduri mari pentru un timp. • Penajul este asemanător la cele două sexe. Masculul ajunge la 18-20 kg, iar femela abia cântăreşte 4-5 kg. Diferenţa mare, este justificată deoarece masculul îşi formează un cârd de mai multe femele, pe care le fecundează.

22. PRĂDĂTOARELE DE ZI • COLUMBIDELE • Păsările care alcătuiesc grupul columidelor sunt porumbeii şi turturelele, sunt familiare tuturor deoarece câte o specie din fiecare s-a adaptat la viaţa în localitaţi, şi anume porumbelul şi guguştiucul, trăind astăzi aproape numai în prezenţa omului. • Columbidele sunt păsări de talie mijlocie şi mică, cu corpul îndesat, dar totodată aerodinamic, având aripi ascuţite, deci sunt zburători iuţi, şi picioarele scurte. Au capul mic, iar ciocul subţire şi lunguieţ, fiind dur la vârf şi moale la bază. • O caracteristică unică în rândul păsărilor este faptul că în prima parte a vieţii puii sunt hrăniţi cu un fel de lapte, aşa-numitul „lapte de porumbel”. • Ca păsări strict granivore, nu-şi pot nutri puii numai cu această hrană, lipsită de suficiente elemente nutritive.

23. Guşa părinţilor secretă în perioada când puii sunt mici un fel de lichid lăptos bogat în substanţe nutritive. Capacitatea nutritivă a acestui „lapte” este atât de mare încât dublează greutatea corpului de la o zi la alta. Porumbel Guguştiuc

24. PRĂDĂTOARELE DE NOAPTE • PRIGORIA • Pasăre de vară la noi, răspândită mai ales în regiunile sudice şi în cele joase ale ţării, este frecventă în ţinuturile nisipoase cu spaţii largi în jur din Delta Dunării. Mărimea corpului este cam cât cea a unui graur, dar aripile sunt mai lungi şi ascuţite, iar coada, lungă şi ea, are la mijloc două pene ce depăşesc pe celelalte. Ciocul, relativ lung, este uşor arcuit şi ascuţit.Picioarele sunt scurte cu degetele anterioare unite, pe o anumită lungime, printr-o membrană.

25. DUMBRĂVEANCA • Este de origine tropicală. În ţara noastră preferă pădurile mari, bogate în luminişuri, din Delta Dunării. • Corpul dumbrăvencii, de mărimea unei gaiţe, are o constituşie solidă. • Aripile sunt ascuţite, iar coada potrivit de lungă. Capul este mare, gâtul scurt, ciocul gros, puternic, ascuţit la capăt. Picioarele sunt scurte, dar puternice. • Penajul este asemănător la ambele sexe, deşi viu, nu atinge varietatea de culoria prigoriei. Este o Desăvârşită acrobată aeriană, îndeosebi în epoca de reproducere, când această pasăre albastră prezintă în văzduh adevărate spectacole, zburând în zigzag, rostogolindu-se şi răsucindu-se într-o parte şi în alta sau coborând în picaj, printre luminişuri până la suprafaţa pâmăntului pentru ca apoi să se ridice din nou ca o rachetă.

26. IMPORTANŢA DELTEI DUNĂRII • Delta Dunării este unică delta din lume declarată în întregime rezervaţie a biosferei. În anul 1990 Guvernul României a declarat Delta Dunării Rezervaţie a Biosferei, hotărâre confirmată prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, modificată şi completată prin Legea nr. 454/2001. • Conform Convenţiei RAMSAR Delta Dunării este una din cele mai întinse zone umede din lume, în special ca habitat al păsărilor de apă. Delta Dunării a fost inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului “Omul şi Biosfera” – MAB UNESCO. De asemenea a fost inclusă în Lista Patrimoniului Universal Cultural şi Natural UNESCO. • În prezent Delta este împărţită în 3 tipuri de zone: zone cu regim de protecţie integrală, zone tampon şi zone economice.

27. VĂ MULŢUMESC