Arătarea lui Dumnezeu sau Revelația creat de Nicu Cre țu

1. Arătarea lui Dumnezeu sau Revelația creat de Nicu Crețu

2. Revelația 1. Revelația Universală 2. Revelația Specială

3. 1. Revelația Universală a. Scopul Revelației Omul a fost o ființă limitată, și este, iar Dumnezeu a dorit să se reveleze acestuia pentru a avea o relație cu el.

4. 1. Revelația Universală b. Manifestările revelației universale. b. 1. Natura b. 2. Istoria b. 3. Alcătuirea ființei omului

5. 1. Revelația Universală b. Manifestările revelației universale. b. 1. Natura - Cosmosul vorbește despre măreția lui Dumnezeu (Ps 19:1) - Creația arată spre Dumnezeu (Romani 1:20)

6. 1. Revelația Universală b. Manifestările revelației universale. b. 2. Istoria - Alegerea și călăuzirea poporului sfânt. b. 3 . Alcăturiea ființei umane - caracterul lui Dumnezeu poate fi cunoscut cel mai bine în calitățile morale și spirituale ale omului. - Impulsul moral ce caracterisează ființele umane are valoarea de evidență în favoarea existenței lui Dumnezeu.

7. 1. Revelația Universală c. Teologia Naturală - omul Îl poate cunoaște pe Dumnezeu prin natură, poate forma o teologie despre El. - Miezul teologiei naturale este acela că se poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu doar pe baza rațiunii umane. - Cel mai remarcabil exemplu de teologie naturală îl găsim la Toma din Aquino (domeniul inferior – natura, domeniul superior - harul). - Anselm formulează argumentul după cum urmează „Dumnezeu este ființa față de care altceva mai mare nu poate fi conceput (id quo nihil maius cogitari possit)”.

8. 1. Revelația Universală d. Implicațiile revelației universale - Există un termen comun sau un punct de contact între credincios și necredincios, sau între Evanghelie și gândirea necredinciosului. - Există posibilitatea unei anumite forme de cunoaștere a adevărului divin, în afara revelației speciale. - Dumnezeu este drept atunci când Îi condamnă pe cei are nu au auzit niciodată Evanghelia în sensul ei deplin și formal.

9. - Revelația generală servește la explicarea fenomenului universal al religiei și religiilor. - Există o armonie între creație și Evanghelie. - Cunoașterea autentică și moralitatea autentică la omul care nu crede nu sunt realizări proprii.

10. 2. Revelația Specială a. Definirea revelației speciale Prin revelație specială noi înțelegem manifestarea de Sine a lui Dumnezeu față de anumite persoane în vremuri și locuri precise, dând posibilitatea acelor persoane să intre într-o relație răscumpărătoare cu El

11. 2. Revelația Specială b. Stilul revelației speciale b. 1. Natura personală a revelației speciale. - un Dumnezeu personal se prezintă pe Sine Însuși unor persoane. - Natura întregii Scripturi este personală. b. 2. Natura analogică a revelației - Dumnezeu se folosește de elementele din universul cunoașterii umane care pot servi ca o imagine a adevărului divin sau care îl pot exprima în parte .

12. b. 3. Natura antropică a revelației speciale - Dumnezeu este nelimitat în cunoașterea și puterea Lui, nu este supus barierelor spațiului și timpului. - Revelația trebuie să implice o coborâre până la noi din partea lui Dumnezeu. - Acest caracter antropic constă în întrebuințarea limbilor omenești comune. - Antropică și în sensul că ea a venit adesea sub anumite forme comune experienței omenești obișnuite, de zi cu zi.

13. 2. Revelația Specială c. Modalități ale revelației speciale c. 1. Evenimente istorice - El a afectat lucrurile care se întâmplă - Chemarea lui Avraam, jertfirea lui Isaac, etc. c. 2. Vorbirea divină - El vorbește despre Sine, despre planurile Sale, despre voia Lui.

14. c. 3. Încarnarea - viața și mesajul lui Isus. - Evrei 1:1-2, încarnarea este superioară revelației - Mesajul lui Isus mergea dincolo Scriptură - Revelația a avut loc în perfecțiunea caracterului lui Isus.

15. „Revelația, atât universală cât și specială, este harul și balanța lui Dumnezeu în relația lui cu omul”