160 likes | 332 Views
Protecţia consumatorului – noi tendinţe de reglementare la nivel european. Autoritatea Na ţională pentru Protecţia Consumatorilor. Instituţie guvernamentală – înfiinţată în 1992 , coordonează şi realizează strategia şi politica Guvernului în domeniul protec ţ iei consumatorilor .
E N D
Protecţia consumatorului – noi tendinţe de reglementare la nivel european
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor • Instituţie guvernamentală – înfiinţată în 1992, coordonează şi realizează strategia şi politica Guvernului în domeniul protecţiei consumatorilor. • Organizatăîn 8 comisariate regionale pentru protecţia consumatorilor, 42 oficii teritoriale, cu aproximativ 668comisari. • Supraveghează respectarea legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorilor de catre operatorii economici. • Dispune măsurile necesare pentru a preveni şi a elimina practicile comerciaţilor care pot aduce atingere vieţii, sănătăţii şi intereselor economice ale consumatorilor.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor Autoritatea are ca principale obiective: • Transpunerea legislaţiei europene & crearea unui cadru legislativ naţional în domeniul protecţiei consumatorilor. • Activităţi de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor destinate consumatorilor. • Soluţionarea reclamaţiilor consumatorilor. • Informarea şi educarea consumatorilor. • Sprijin pentru ONG-uri. • Acrodare de consultanţă de specialitate pentru operatorii economici.
Responsabilităţile ANPC în domeniul financiar-bancar ANPC este organismul responsabil cu supravegherea pieţei în următoarele sectoare: • contracte de credit pentru consumatori - OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatoriaprobată prin Legea 288/2010, act normativ ce reglementează atât contractele de credit de consum cât şi contractele garantate cu ipotecă. OUG nr. 50/2010 reglementează aspecte de interes major pentru consumatori,cuprinzând atât prevederi naţionale specifice cât şi prevederi ce transpun în legislaţia românească Directiva nr. 2008/48/CE privind contractele de credit pentru consumatori. • servicii de plată - OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plată. OUG nr. 113/2009 transpune prevederileDirectivei 2007/64/EC privind serviciile de plată. • contracte la distanţă pentru serviciile financiare - OG nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare. OG nr. 85/2004 transpune prevederileDirectivei 2002/65/EC35 privind contractele la distanţă pentru serviciile financiare destinate consumatorilor.
Responsabilităţile ANPC în domeniul financiar-bancar • plăţi transfrontaliere în euro - HG nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 privind plăţile transfrontaliere în Comunitate. • moneda electronică-Legea 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica. Legea 127/2011 transpune prevederile Directivei 2009/110/CE privind accesul la activitate, desfasurarea si supravegherea prudentiala a activitatii institutiilor emitente de moneda electronica. • practici comerciale incorecte – Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii. Legea 363/2007 transpune prevederile Directivei 2005/29/EC privind practicile comerciale incorecte. • clauze abuzive în contracte - Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Legea 193/2000 transpune prevederile Directivei 93/13/EEC privind practicile comerciale abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
Responsabilităţile ANPC în domeniul financiar-bancar • ANPC supraveghează respectarea legislaţiei în domeniile amintite prin aplicarea de amenzi contravenţionale precum şi prin dispunereade sancţiuni contravenţionale complementare. • Cu titlu de exemplu, cuantumul amenzilor poate fi între: -5.000 – 50.000 lei sau 10.000-100.000 lei, dacă comerciantul nu respectă măsurile dispuse - Practici comerciale incorecte; - 10.000 – 80.000 lei sau 20.000 – 100.000 lei, în funcţie de contravenţia săvârşită sau 80.000-100.000 lei dacă nu se respectă măsurile dispuse – Contracte de credit pentru consumatori; • Casancţiuni contravenţionale complementare se pot dispune: - respectarea imediată a clauzelor contractuale care au fost încălcate; - restituirea sumelor încasate fără temei legal, într-un termen de maximum 15 zile; - aducerea contractului în conformitate cu prevederile legale, în termen de maximum 15 zile; - repararea deficienţelor constatate prin procesul-verbal, în termen de maximum 15 zile.
Legislaţianaţională –legislaţie europeană • Actele normative naţionale în domeniul serviciilor financiar- bancare reprezintă, în general, transpunerea legislaţiei europene. • La elaborarea actelor normative naţionale s-a ţinut cont de: -legislaţia naţională şi europeană; - situaţia specifică de pe piaţa românească; - practicile utilizate de creditori. • Actele normative europene recente sunt, în general, de maximă armonizare, însă permit statelor membre să aducă reglementări naţionale în domeniile nearmonizate, în funcţie de specificul naţional. De asemenea, lasă la latitudinea legiutorului naţional sa opteze pentru anumite prevederi chiar şi în cazul aspectelor armonizate.
Legislaţiaeuropeană- tendinţe - • Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie • Prin Hotărârea în cauza C-602/10(SC Volksbank România SA vs Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor), Curtea stabileşte faptul că: • statele membre pot aplica, în conformitate cu legislaţia Uniunii,dispoziţiile Directivei 2008/48/CEîn domenii care nu intră în sfera sa de aplicare. Astfel, acestea pot să menţină sau să introducă măsuri naţionale corespunzătoare dispoziţiilor directivei amintite sau unora dintre ele, în ceea ce priveşte contracte de credit care nu intră în domeniul de aplicare material al directivei, precum, în speţă, contractele de credit garantate cu un bun imobil; • statele membre pot stabili o măsură tranzitorie care presupune ca respectiva reglementare naţională să se aplice şi în privinţa contractelor în derulare la data intrării în vigoare a acesteia;
Legislaţiaeuropeană- tendinţe - • statele membre pot impune instituţiilor de credit obligaţii, care nu sunt prevăzute de directiva menţionată, în ceea ce priveşte tipurile de comisioane pe care le pot percepe în cadrul unor contracte de credit pentru consumatori; • directiva nu se opune ca un consumator să se adreseze direct unei autorităţi de protecţie a consumatorilor, carepoate aplica sancţiuni instituţiilor de credit pentru încălcarea reglementării naţionale, fără să aibă obligaţia de a recurge în prealabil la procedurile de soluţionare extrajudiciară prevăzute de legislaţia naţională pentru asemenea litigii.
Legislaţiaeuropeană- tendinţe - • Modificarea Directivei 2008/48/EC privindcontractele de credit pentru consumatori. • În noiembrie 2011, Comisia Europeană a adoptat Directiva 2011/90/EU de modificare a părţii a II-a a Anexei I a Directivei 2008/48/EC. Prin noua Directivă se modifică setul de ipoteze necesare pentru calculul dobânzii anuale efective (DAE). • Astfel, se adaugă la ipotezele existente pentru calculul dobânzii anuale efective noi ipoteze pentru creditele fără durată fixă sau rambursabile în totalitate în mod repetat. De asemenea, se furnizează norme pentru stabilirea calendarului tragerii iniţiale a creditului şi al plăţilor care trebuie efectuate de către consumator.
Legislaţiaeuropeană- tendinţe - • Prevederile directivei se vor aplica, în toate statele membre,începând cu 1 ianuarie 2013. • La nivel naţional, a fost consultat mediul financiar-bancar cu privire la proiectul de Ordonanţă de Urgenţă ce transpune prevederile acestei directive. De asemenea, proiectul a fost avizat de toate ministerele responsabile. • În cursul lunii noiembrie a.c., se preconizează publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. • Pentru a ajuta statele membre sa aplice corect Directiva privind contractele de credit pentru consumatori, Comisia a publicat Linii directoare pentrucalculul dobânzii anuale efective.
Legislaţiaeuropeană- tendinţe - • Crediteleipotecare • În prezent există un Cod de conduită la care au aderat instituţii financiar-bancare din majoritatea statelor membre. Codul este voluntar, aspectele cuprinse în acesta nu sunt suficiente pentru a proteja consumatorii. Nicio instituţie financiar-bancară din România nu a aderat la acest Cod. • În martie 2011, Comisia Europeană a adoptat o propunere de Directivă privind contractele de credit garantate cu ipotecă. În prezent,proiectul legislativse află în discuţii la nivelul Comisiei Europene, Consiliului şi Parlamentului European, într-o fază avansată.
Legislaţiaeuropeană- tendinţe - • Proiectul de directivă prevede, în principal: - informaţiile incluse în materialele publicitare trebuie furnizate consumatorului prin intermediul unui exemplu reprezentativ; - informaţiile precontractualetrebuie detaliate prin intermediul unei fişe de informaţii standardizate; - în timp util înainte de încheierea contractului de credit, consumatorii trebuie să primească informaţii personalizate care să le permită să compare şi să analizeze caracteristicile produselor de credit; - costul total al creditului pentru consumator trebuie să includă toate costurile pe care acesta trebuie să le plătească în legătură cu contractul de credit, cu excepţia costurilor notariale - o formulă unică de calcul a dobânzii anuale efective; - obligativitatea evaluării bonităţii consumatorului; - posibilitatea consumatorului de a rambursa anticipat creditul, aşa cum se prevede şi în Directiva 2008/48.
Legislaţiaeuropeană - tendinţe - • Se remarcă preocupările Comisiei Europene cu privire la accesul la un cont de plăţi de bază - Recomandarea 2011/442/UE a Comisiei din 18 iulie 2011 privind accesul la un cont de plăţi de bază; Potrivit Recomandării: - orice consumator european trebuie să poată deschide şi utiliza un cont de plăţi de bază, indiferent de situaţia financiară ori de domiciliul în Uniunea Europeană. - serviciile prestate printr-un cont de plăţi de bază ar trebui să permită cel puţin:deschiderea, gestionarea şi închiderea unui cont de plăţi; depunerea de bani într-un cont de plăţi; retragerea de numerar dintr-un cont de plăţi; efectuarea operaţiunilor de plată, prin viramente sau prin transferuri de fonduri, inclusiv prin intermediul unui card de plată (fără însă a beneficia de descoperit de cont). - contul de plăţi de bază ar trebuie să fie oferit gratuit sau în schimbulunui comision rezonabil.
Legislaţiaeuropeană - tendinţe - • Alte preocupari ale Comisiei Europene le constituie cele referitoare la: • Transparenţa comisioanelor bancare şi posibilitatea consumatorilor de a compara aceste comisioane. • Posibilitatea consumatorilor de a schimba contul bancar (switching). • Crearea SEPA (Single European Payment Area).