1 / 32

Antigenele

Antigenele. Antigen (Ag) = o substanţă străină capabilă să inducă un răspuns imun. Virus uri Bacteri i Fungi Para ziţi Polen Alimente Medicamente. Un bun antigen : Are masa moleculară mare (>10,000) Este organic Are structură complexă Este non-self. ANTIGEN UL (Atg).

fiorella-gohery
Download Presentation

Antigenele

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Antigenele

  2. Antigen (Ag)= o substanţă străinăcapabilă să inducă un răspuns imun. • Virusuri • Bacterii • Fungi • Paraziţi • Polen • Alimente • Medicamente • Un bun antigen: • Are masa moleculară mare(>10,000) • Este organic • Are structură complexă • Este non-self

  3. ANTIGENUL (Atg) • Atg este format din: • Componenta purtator (carrier) • Epitopi (DETERMINANŢI ANTIGENICI) = fragmente ale antigenului care confera specificitate antigenica moleculei nonself

  4. Definitie: proprietatea unui antigen complet de a declansa un raspuns imun cand patrunde in organism Atg  Imunogen Atg nu este intotdeauna imunogen. Uneori pt a deveni imunogen necesita conjugare cu o molecula purtator Imunogenitatea

  5. este străin organismului mărimea Determinanţi secvenţiali Determinanţi conformaţionali Factorii care influenţează imunogenitatea1.contribuţia imunogenului • Structura conformationala • Structura primară • Structura secundară • Structura terţiară • Structura cuaternară

  6. Factori genetici De specie Individuali Factorul vârsta Factorii care influenţează imunogenitatea 2. Contribuţia sistemului biologic

  7. Doza de antigen Calea de administrare Subcutan - Intravenos - Intragastric Adjuvantul Substanţe care accentuează răspunsul imun faţă de un antigen Factorii care influenţează imunogenitatea 3. Metoda de administrare

  8. Proteine – molecule puternic imunogene Polizaharide – slab imunogene Lipide – neimunogene in stare nativa dar se cupleaza cu proteinele – devin imunogene Acizi nucleici – in stare purificata=neimunogenici. Pot forma conjugate cu proteinele – devin imunogenici Factorii care influenţează imunogenitatea 4. Natura chimică a imunogenelor

  9. Sunt regiunile imunologic active ale antigenelor Paratop=structura corespondenta sau receptorul de antigen al imunoglobulinei Numarul epitopilor prezenti pe o molecula de antigen va determina valenta antigenului EPITOPI

  10. EPITOPI SECVENTIALI = reprezentati de un segment continuu de AA dintr-un lant polipeptidic si sunt dependenti de structura primara a proteinei. EPITOPI CONFORMATIONALI = sunt formati din AA care in structura primara se afla la distanta intr-un lant polipeptidic sau sunt situati pe lanturi diferite si sunt adusi unul langa celalalt prin plierea lanturilor in cadrul structurii secundare sau tertiare a proteinelor. CLASIFICAREA EPITOPILOR:

  11. In functie de tipul raspunsului imun: Ag timo-independente – nu necesita prezenta limfocitului T Ag timo-dependente – necesita prezenta limfocitului T CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

  12. TIPURI DE ANTIGENET-independente • Polizaharide • Proprietăţi • Structură polimerică • Activare policlonală a celulelor B • Rezistente la degradare • Exemple • Polizaharide şi lipopolizaharide pneumococice

  13. TIPURI DE ANTIGENET-dependente • Structura = proteine • Exemple • Proteine microbiene • Proteine non-self sau self alterate

  14. 1. In functie de relatia cu subiectul responsiv: Alloantigenele – atg ale aceeasi specii Xenoantigenele – atg ale altei specii Autoantigenele – atg HLA in anumite conditii (boli autoimune) CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

  15. 2. In functie de repartitia antigenelor in natura: Antigene ubicuitare Antigene restranse CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

  16. 3. In functie de natura chimica: Glucide Lipide Proteine Acizi nucleici Compusi sintetici CLASIFICAREA ANTIGENELOR:

  17. HAPTENA • = o substanţă străină cu masa moleculară suficient de redusă ca să nu poată produce răspuns imun • Pentru a produce răspuns imun trebuie să se lege de un carrier - prin cuplare cu haptena → imunogena • Exemplu: Medicamentele =haptene, fiind suficient de mici ca să nu fie recunoscute ca fiind străine de organism. Uneori, acestea se pot lega de exemplu de eritrocite şi devin imunogene.

  18. Superantigenele • Definiţie: molecule care se leaga in exteriorul MHC II de o secventa a TCR. Nu sunt recunoscute specific Superantigen Antigen conventional

  19. Exemple Enterotoxina stafilocociă Toxina de şoc stafilococică Exotoxina pirogenică a streptococului ! Importanta: inductia bolilor autoimune Superantigene S. aureus

  20. Koch’s Postulatele Metchnikoff Fagocitoza Kohler & Milstein Ac monoclonali Miller Cel. T Jansen Microscopul Müller Bacteria Jenner Vaccinarea Wright Antiserul 200 ani după Jenner OMS anunţă Eradicarea variolei 1600 1700 1800 1900 2000 30 1955 Ţări cu peste un caz de variolă pe an 15 0 1965 1970 1975 1980 Impactul imunologiei asupra sănătăţii omului

  21. IMUNIZAREA • 1700 DH • Introducerea variolizării în Anglia • 3000 ÎH • Egipt – cruste variolice • 2000 ÎH • China – cruste variolice • 1780 DH • Edward Jenner descoperă vaccinul • 1500 DH • Turcii introduc variolizarea • 1885 DH • Pasteur descoperă vaccinul antirabic atenuat

  22. Edward Jenner Descoperirea vaccinului antivariolic

  23. Edward JennerAmong patients awaiting small pox vaccination

  24. Epoca modernă a vaccinării • 1920 • Difteria şi Tetanosul • 1960s • Pojarul şi rubeola • Sabin polio • 1934 • Pertussis • 1985 • Haemophilus • 1955 • Salk polio • 1990s • Hepatitaşi varicela

  25. Incidenţa unor boli pre şi post vaccinare

  26. Complementul

  27. Istoric Descoperit – 1894 - Bordet • = un grup de aproximativ 15 proteine serice cu rol in imunitate. • locuri de producere: C3-ficat, C4 –macrofag • dispare prin incălzire la 56°C/30 min • activarea are loc in cascada pe cale clasica sau pe cale alternanta

  28. Proteinele din sistemul complementului(nomenclatură) • C1(qrs), C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9 • factori B, D, H, I, properdina (P) • Lectina de legare a manozei (MBL), proteaze serice asociate MBL (MASP-1 MASP-2) • C1 inhibitor (C1-INH, serpina), C4-binding protein (C4-BP), decay accelerating factor (DAF), • C1 receptor (CR1), proteina-S (vitronectina)

  29. FUNCŢIILE COMPLEMENTULUI • FAVORABILE: • Opsonizare – favorizează facocitoza • Atragerea şi activarea fagocitelor • Liza bacteriilor şi a celulelor infectate • Reglarea răspunsului prin anticorpi • Clearance al complexelor imune • Clearance al celulelor apoptotice • DEFAVORABILE: • Inflamaţie, anafilaxie

  30. anticorp independentă anticorp dependentă Activarea C3 generarea C5 convertazei activarea C5 ATACUL LITIC Căile activării complementului CALEA LECTINEI CALEA ALTERNĂ CALEA CLASICĂ

  31. C8 C6 C7 C5 b ATACUL LITIC:inserţia complexului litic la nivelul membranei celulare C 9 C 9 C 9 C 9 C 9 C 9 C 9 C 9 C 9

  32. COMPLEMENT

More Related