STĂNESCU CLAUDIA

1. CONSUMUL CULTURAL ÎN ROMÂNIA STĂNESCU CLAUDIA

2. Consumul cultural nu reprezintă un fenomen atât de recent cum am putea crede. Este un subiect vechi cu nume nou, ce a fost dezbătut foarte mult timp, un subiect complex ce nu include doar lectura sau însuşirea reprezentanţilor culturii de elită: teatrul, biblioteca, muzeul, ci şi productele tehnologiei, televizorul, radioul, PC-ul.

4. Teoreticieni ai sociologiei contemporane au sugerat continuarea structurării modelelor de consum prin colectivităţile sociale, însă într-un mod din ce în ce mai subtil. • În sensul cel mai larg, consumul cultural se poate referi la „modele de apropiere în universul bunurilor culturale” , însă dintre acestea, consumul de activităţi aparţinând culturii înalte este reprezentat de mersul la teatru, participarea la concerte, expoziţii de artă şi muzee.

5. În 2009 s-a înregistrat cel mai mic consum de cultură din ultimii 5 ani din România, conform Barometrului Cultural pe 2009. Vânzările din muzică au scăzut cel mai dramatic, cu 33%. Cele mai afectate au fost însă călătoriile şi activităţile recreative, care sunt ultimele ca prioritate la împărţirea bugetelor casnice. Faţă de 2008, vizitarea muzeelor şi expoziţiilor a scăzut cu 20%, înregistrând cea mai mică valoare din ultimii 5 ani. În 2009, oamenii nu au mai fost dipuşi să investească în activităţi şi produse culturale, înregistrându-se cel mai scăzut nivel de interes din ultimii 5 ani.

6. Zilnic, românii stau în faţa televizorului, în medie, 376 de minute, adică 6 ore şi 16 minute. Consumul de televiziune a crescut în ultimul an, iarspecialiştii în piaţa media susţin că de vină este şi sărăcia,majoritatea românilor alegând această distracţie ieftină.

7. Consumul de radio este mai omogen decât alte mass-media în raport cu diferite categorii socio-profesionale. Diferenţele mari apar, în special, în ceea ce priveşte structura emisiunilor audiate, aşa cum se ştie din studiile de audienţă Frecvenţa cu care oamenii ascultă programele radio reprezintă un indicator important al consumului cultural, în general, şi de massmedia, în principal.

8. Obişnuinţa sau preocupare de a citi ziare împarte populaţia în trei categorii: cea a cititorilor frecvenţi, cea a cititorilor de ziare ocazionali şi cea a celor care nu citesc ziare niciodată

9. În România, filmele au pierdut teren în fata consumatorilor de cultură. Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) arată că peste trei sferturi dintre români nu merg niciodată la cinematograf

10. În anul recent încheiat, unul din trei români a cumpărat cărţi. • E firesc, spun criticii, pentru că întotdeauna românul de rând a consumat literatură doar la ocazii speciale.

11. Totuşi, dintre bunurile culturale, cartea a fost cel mai puţin afectată de criză. • „Cartea rămâne iubirea cea mai ieftină", spune criticul literar Dan C. Mihăilescu

12. În ceea ce priveşte tipurile de muzee vizitate, în general sunt preferate muzeele de istorie, urmate la o distanţă considerabilă de cele de etnografie şi de artă Nu este o surpriză pentru nimeni faptul că frecvenţa de vizitare a muzeelor este relativ redusă; 65,5% dintre români nu vizitează niciodată muzee sau case memoriale

13. Cultura este cea care asigură identitatea individuală şi de grup. „Suntem cine suntem prin limba pe care o vorbim, moştenirea istorică, valorile, tradiţiile şi obiceiurile pe care le împărtăşim, prin creaţia literară, artistică şi filosofică în care ne-am format

14. În familie, cel mai frecvent îi sunt propuse copilului activităţi precum: să citească cărţi, să înveţe o limbă străină, să participe la activităţi religioase, să meargă în excursii şi să înveţe suplimentar. • În cea mai mică măsură i se propune copilului să vizioneze filme închiriate şi să meargă la cinema. • În cea mai mică măsură banii sunt folosiţi pentru vizita la muzee, muzică, echipamente sau petreceri.