1 / 15

R 4

R 4. DIMENSIUNEA REGIONALA A SISTEMULUI DE CDI. Raportor : prof.dr.fiz. Wilhelm Kappel. Colectiv de lucru : prof.dr.fiz. Wilhelm Kappel prof.dr. Florin –Teodor Tanasescu dr.fiz. Ladislau Vekas ing. Elena Enescu dr.ing. Georgeta Alecu.

fritzi
Download Presentation

R 4

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. R4 DIMENSIUNEA REGIONALA A SISTEMULUI DE CDI

  2. Raportor: prof.dr.fiz. Wilhelm Kappel Colectiv de lucru: prof.dr.fiz. Wilhelm Kappel prof.dr. Florin –Teodor Tanasescu dr.fiz. Ladislau Vekas ing. Elena Enescu dr.ing. Georgeta Alecu

  3. 1. Trasãturi şi factori de caracterizare a dimensiunii regionale a sistemelor CDI 1.1. Dimensiunea regionalã (DR) a sistemului CDI 1.2. Dezvoltarea Regionalã (DR) şi eliminarea decalajelor 1.3. Activitãţile CDI, în politica de dezvoltare regionalã 2. Analiza comparativã a politicilor regionale din ţãri ale UE-25 2.1. Ungaria 2.2. Austria 2.3. Germania 2.4. Finlanda 2.5. Irlanda 2.6. Anglia 2.7. Polonia CUPRINS 3. Propunerea unui model funcţional de abordare a dimensiunii regionale din planul strategic al activitãţii CDI din România în perspectiva anilor 2007–2013 3.1. Romania si Politicile Regionale 3.2. Posibil model de dezvoltare 3.3. Implementarea modelului 3.4. Efecte ce pot fi obţinute 3.5. Modificãri legislative, reglementari

  4. Problema regionalizãrii este o temã abordatã încã din anii 1960 şi de mare actualitate astãzi datoritã dezechilibrelor economico-sociale care încã se mai semnaleazã în rândul ţãrilorcu acute fenomene legate de sãrãcie şi migraţionism economic, ceea ce afecteazã una din cerinţele procesului Lisabona, aceea a asigurãrii prin dezvoltare, a unei reale coeziuni sociale. Nu se poate vorbi de o “identitate” de tratãri în politicile dezvoltate de statele membre UE în privinţa dimensiunii regionale a sistemului CDI, acest lucru depinzând de resursele alocate, de organizarea teritorialã, existenţa unor centre de cercetare şi învãţãmânt descentralizate la nivelul ţãrii, tradiţii, interesul organelor locale pentru dezvoltare şi participare cu resurse financiare proprii, de modul în care se coordoneazã acţiunile la nivelul regiunii. “Politicã de deplasare” a unor activitãţi CD, spre regiuni trebuie fãcuta raţional luând în considerare tradiţia regiunii, forţa de muncã şi resursele de care dispun, existenţa unor centre de cercetare sau universitare, interesul organelor locale de dezvoltare a unor activitãţi economice în regiune acordând facilitãţi financiare (reduceri de taxe, chirii, alte facilitãţi). Deplasarea trebuie gânditã însã simultan cu ideea de nefragmentare a fondurilor şi disipare pe obiective minore în dauna unora de larg interes care presupun şi o concentrare de resurse în anumite regiuni.

  5. Schemele de conducere ale sistemului CDIcontin instrumente şi actori prin care organismele CDI îşi promoveazã politicile la nivel central şi regional şi modul în care se administreazã unele fonduri, de cãtre cine şi cum. Din punct de vedere al finanţãrii activitãţilor CDI, nu existã în cadrul ţãrilor membre ale UE Programe de finanţare diferenţiate pe regiuni. Existã insa un acces liber al Regiunilor la Programele de Cercetare. Programe specifice se întâlnesc în cadrul activitãţilor de inovare, semnalându-se existenţa unor Proiecte regionale de tipul REG şi A plus B în Austria, în Germania, Ungaria, ş.a. In situaţia în care unele ţãri au în structura lor regiuni delimitate administrativ şi politic (cazul Landurilor în Germania şi Austria, Elveţia, Belgia şi Spania) ele pot finanţa din bugetele Regiunii -în paralel cu organele centrale- Programe de CD (inclusiv faze incipiente ale unui proces de inovare şi transfer). Similar, unele Ministere pot cofinanţa în plan regional unele Proiecte, în special cele derivate prin propriile Strategii pe care în domeniul lor de preocupãri, le dezvoltã în teritoriu.

  6. AUSTRIA Structura sistemului de CDI

  7. GERMANIA Structura sistemului de CDI

  8. FINLANDA Structura sistemului de CDI

  9. IRLANDA Structura sistemului de CDI

  10. ANGLIA Structura sistemului de CDI

  11. POLONIA Structura sistemului de CDI

  12. UNGARIA Structura sistemului de CDI

  13. Structura regionala a României

  14. ORGANIZAREA DEZVOLTARII REGIONALE GUVERN Consiliul National de Dezvoltare Regionala CNDR SECR CNDR MINISTERUL INTEGRARII EUROPENE Institutul National de Statistica FOND NATIONAL PT. DEZVOLTARE REGIONALA FNDR ADR1 ADR2 ADR8 Minister 1 Minister 2 ………… MEdC-ANCS Birouri judetene ale ADR1 R1 R2 R8 Agentia de Dezvoltare Regionala ADR1 Consiliu Dezvoltare Regionala CDR1 Consiliu Dezvoltare Regionala CDR2 ADR2 ADR8 Consiliu Dezvoltare Regionala CDR8 FDR1 FDR2 FDR2 Secretariat CDR Secretariat CDR Secretariat CDR Posibil model de dezvoltare

  15. SCHEMA DE RELATII INTRE ANCS SI REGIUNI CNDR Minister 1 Minister 2 Minister n MEdC-ANCS Program National de Dezvoltare Regionala R8 R1 R2 ADR1 ADR2 CDR1 CDR2 UNITATI UNITATI UNITATI

More Related