300 likes | 807 Views
Avram Iancu - “Om şi Domn”. Prof. Florea Jeni Angela Gr. Şc. “Moga Voievod” Hălmagiu. De ce Om ?. Moţ , iobag , prin fire şi aspiraţii , Iancu s-a comportat ca moţ din copilarie şi până la moarte .
E N D
Avram Iancu - “Om şi Domn” Prof. Florea Jeni Angela Gr. Şc. “Moga Voievod” Hălmagiu
De ce Om ? • Moţ , iobag , prin fire şi aspiraţii , Iancu s-a comportat ca moţ din copilarie şi până la moarte . • Libertate dreptate , pământurile şi pădurile răpite prin abuz erau o obsesie a lui de când a început a înţelege rosturile lumii . • Pentru a judeca gândirea , conceptiile unui om de acţiune cum a fost Avram Iancu , izvoare principale sunt propriile fapte urmate de cugetările personale şi aprecierile contemporanilor săi
Avram Iancu vazut de contemporanii săi • Ioan Ciurileanu : „Iancu aşază cauza românească în faţa tribunalului popoarelor civilizate fiind conformă cu spiritul timpului ” • Ştefan Branea: „ ... bravul prefect Iancu, în care mai mult decît toţi ,sperează romînii ” • I.Tomuţaîl numea „viteazul român Iancu ” • Sava Popovici Săvoiu„ regele munţilor Iancu” • Beniamin Densuşeanu„rezistenţa în munţi susţinută eroiceşte de bravul Iancu cu ai săi ”
Iosif Şterca Suluţiu„... generos cu adversarul , apărând pe locuitorii Abrudului şi necruţător cu cei ce se dau la jaf ” • P.Gruiescu „ eroica luptă a armatelor eroului Iancu” , „ ...în Zarand au cazut multi români pentru ca au ţinut cu Iancu ” • Petru Moldovan şi Atanasie Şandor: „Dumnezeu va ajuta impăratului şi Iancului nostru ”
Pe umerii săi se rezema la un moment dat o raspundere istorică conferită de speranţa şi încrederea unui întreg popor de a-l conduce la limanul izbânzii . • A fost împodobit cu armura legendei încă în timpul vieţii , fiind primul intelectual român intrat pe poarta de aur a doinei şi a baladei . • A împărtăşit spiritul romantic şi eroic al epocii sale . • Există o concordanţă deplină între gîndirea şi faptele sale ceea ce poate face din el un model.
De ce Domn ? • Deşi nu a fost domnitor poporul i s-a adresat cu apelativul “Maria Ta” cum de veacuri s-a adresat doar voievozilor săi . • Reprezintă una din personificările calităţilor poporului nostru rămânând prezent nu doar în cărţile de istorie ci şi în tradiţia orală . • Respectul de care s-a bucurat în rândurile hălmagenilor chiar după 1850 l-au facut sa exclame : “Câtă lume am umblat eu . Ţară mai bună , mai dulce , mai bogată , cu oameni mai primitori ca Ţara Zarandului , n-am aflat... ”
Peste 20 de ani umbra vie a celui ce fusese “Craiul muntilor” îşi poartă durerea ca un protest viu al poporului înşelat în aşteptările sale . • În volumul al II-lea din “Ţinutul Hălmagiului ” de Traian Mager , Arad 1937 în pag. 65-91 găsim o marturisire istorică veridică despre prezenţa lui Avram Iancu în Hălmagiu :“Iancu era considerat ca o fiinţă sacră caruia toate îi sunt iertate ” (op. cit. pg. 75 )
Sunt consemnate mai multe vizite ale “Dumnezeiescului cerşetor ” , arestarea sa în clădirea hanului precum şi mai multe din vorbele sale de duh : • “Am luptat pentru drepturi naţionale , nu pentru răplătiri personale ” ; • “Un nebun nu stă de vorbă cu un mincinos ” ; • “Vaca mea cea neagră va făta peste 70 de ani ” • “Aierul din case era stricat şi eu am venit ca un uragan să le curăţesc ”
S-a lansat chiar şi ideea să i se cumpere o casă în Hălmagiu ori să i se închirieze o cameră în spitalul din Baia de Criş , idee respinsă de el însuşi care intrase în Revoluţie în toamna anului 1849 ca om bogat şi în primăvara viitoare devenise aproape sărac cu toate că manipulase serioase fonduri băneşti . • În sprijinul dovedirii legaturilor sale sufleteşti cu oamenii acestor meleaguri, prezint şi urmatorul caiet document(primele doua pagini)
“Trai-va veşnic Iancu în doina plângătoare Ce-atinge tremurând adâncul codrului Căci inimile noastre i-or fi ocrotitoare Şi dacă lumea-ntregă de lâncedă ce-i moare , Trai-va scris în stele etern numele lui” Octavian Goga Bibliografie : Traian Mager –Ţinutul Hălmagiului vol. I –IV , Tiparul Tipografiei , diecezane , Arad , 1938 Al.Andriţoiu –Avram Iancu – Antologie Literară Editura Albatros 1972 * Memorialistica Revoluţiei de la 1848 în Transilvania Ed. Dacia , Cluj –Napoca , 1988
Vă mulţumesc pentru atenţie !