TRIUNGHIUL BERMUDELOR

1. TRIUNGHIUL BERMUDELOR

2. Fenomenele misterioase care au loc în aşa numitul Triunghi al Bermudelor, zona situatăîntre Florida, Puerto Rico şi insulele Bermude, nu mai constituie de multă vreme un subiect tabu pentru oamenii de ştiinţă. Şi totuşi, înciuda numeroaselor teorii emise pânăîn prezent, enigma dispariţiilor continuă să persiste. Se spune că în Paradis există un loc funest, din care unii cred că nu se poate scăpa: Triunghiul Bermudelor. Se ştie că sute de ani, vase şi avioane au dispărut în geometria sa diabolică, însă misterul său continuă să lase lumea perplexă. Şi de fapt, ce se întâmplă aici în Oceanul Atlantic ? E un vârtej meteorologic, o forţă electromagnetică misterioasă, o acţiune divină răzbunătoare sau pură imaginaţie ? Un om al ştiinţei poate spune că, de fapt, premisa Triunghiului Bermudelor e falsă. Dar să sondăm abisurile întunecate ale acestui Triunghi, în încercarea de a clarifica misterul. Când Oceanul Atlantic e liniştit, el reprezintă un spaţiu perfect pentru relaxare, însă aparenţa poate fi înşelătoare. Sute de oameni s-au aventurat în acest Triunghi şi nu s-au mai întors. Vasele au dispărut fără urmă, iar avioanele au fost smulse de pe cer. Nu au solicitat ajutor şi nu s-au găsit epave. Triunghiul Bermudelor acoperă o arie de 1,3 milioane km². Cuprinde ape extrem de periculoase şi un fund oceanic care,de la ape puţin adânci, devine o vale oceanică întunecată, aflată la adâncime de ordinul kilometrilor. Au fost multe zvonuri şi teorii privind dispariţiile ciudate de aici. Marinarii şi aviatorii semnalizează fapte sinistre de sute de ani. Dispariţia simultană a cinci avioane a atras atenţia asupra Triunghiului.

3. Triunghiul Bermudelor (numit şi Triunghiul Morţii, Triunghiul Diavolului, Marea Dezastrelor, Cimitirul Atlanticului) este traversat spre nord-est de renumitul curent Gulfstream, care ia naştere chiar la intrarea în Marea Sargaselorprin unirea curentului Floridei cu cel al Antilelor, lat de circa 200 kilometri, cu viteza de deplasare de peste 10 kilometri pe ora, pare a nu fi străin desinistrele întâmplări din zonă. În Triunghiul Bermudelor se întâmplă multe lucruri pe care nu le află nimeni. Trombe, rafale şi altefenomene la scară mică, care au loc doar pe distanţă mică, nu sunt văzute sau prevăzute de nimeni. Apar brusc şi dispar. Cine nu se află acolo, nu ştie că s-au întâmplat. O trombă poate face fărâme un vas sau un avion. Sute sunt semnalate în această regiune anual şi poate mai au loc multe altele, care nu sunt anunţate. Mai sunt valuri uriaşe, ziduri de apă repezi, înalte cât zece etaje, care par să apară din senin şi răstoarnă chiar şi vase mari. „Sunt atât de mari, încât, în trecut, puţini credeau că aceste valuri există cu adevărat. Până de curând, valurile imense au fost observate de oamenii din larg. Unele au fost văzute de căpitani experimentaţi din marina SUA. Ei au semnalat valuri uriaşe de peste 30 m.”(A. Mariano). Cutremurele submarine pot cauza valuri seismice. Un vânt puternic, necruţător şi oceanul învolburat pot ridica aceste ape agitate la înălţimi periculoase. Triunghiul Bermudelor are toate aceste elemente, plus încă unul. Cum în Triunghi navighează multe vase, e o mare probabilitate ca un val uriaş să influenţeze un vas şi, în unele cazuri, să-l răstoarne.

4. Cel care a semnalat pentru prima dată existenţa unor fenomene neobişnuite în regiune a fost chiar Cristofor Columb. El a notat în jurnalul personal căîn timpul expediţiei din anul 1492 busola a luat-o razna şi el şi membrii echipajului au văzut lumini ciudate pe cer, “o flacără orbitoare” care s-a prăbuşit în ocean. Aceste fenomene au fost ulterior explicate pe baza informaţiilor din jurnal: focul ciudat ar fi fost un meteorit iar enigma inexactităţii busolei constând de fapt în discrepanţa dintre nordul geografic şi nordul magnetic. Busola nu indică nordul adevărt ci pe cel magnetic, aflat la mulţi kilometri de cel real, iar indicaţiile busolei se schimbăîn timpul călătoriei, lucruri pe care Columb nu le ştia pe atunci. Se poate răspunde însă pe bună dreptate că nu era pentru prima dată când Columb folosea o busolă, chiar şi necunoscând diferenţa dintre nordul magnetic şi cel real, însa era pentru prima dată când îl surprindeau indicaţiile ei. Columb a povestit că a văzut aici ciudate ,,fâşii luminoase'' de ,,apă albă''. Anyway this was the real start of the mystic

5. Să mai adăugăm aici şi incredibila dispariţie a avionului pilotat de Antoine de Saint-Exupery plecat la sfârsitul lunii iulie 1944 de pe aerodromul din Corsica, într-o misiunede cercetare. După cum spune autorul în povestea ,,Micului Print'': ştiu sigur că el a revenit pe planeta sa, pentru că, la ivirea zorilor, nu i-am gasit trupul'', tot aşa,pilotul şi avionul său nu vor mai fi regăsiţi niciodată. (Este adevărat, de-a lungul anilor, s-au găsit diverse motivaţii acestei dispariţii. Dar nici una dintre ele nu acoperă complettoate aspectele curioase legate de ,,Cazul lui Saint-Exupery'') Începe acum aşa-numita perioadă modernă'' a misterioaselor dispariţii din Triunghiul Bermudelor. Ea debutează cu celebrul ,,Zbor nr. 19'' din ziua de 5 decembrie 1945, la ora 14: 00 (ora locală), cinci avioane de tipul ,,Grumman Avengers - TBM'‘decolau de la baza militara americana Fort Lauderdaledin Florida. Echipajele lor, compuse din piloţi cu mare experienţă, având fiecare între 6 si 12 ani de practică aviatică, erau înzestrate cu bărci pneumatice şi centuri de salvare. Era vorba de un zbor obişnuit de patrulare: 250 km spre est, 60 spre nord şi întoarcerea labază.

6. Misiunea era cunoscută ca Zborul 19. Aviatorul David White a fost instructor de zbor, iar Charles Taylor,şeful echipei Zborul 19. Era o zi senină, iar apele erau liniştite. Dar, la mijlocul misiunii, Taylor a semnalat că au probleme. El a observat că busola s-a dereglat. Controlorii de zbor de la sol au încercat să vorbească cu ei, însă semnalele lor radio deveneau tot mai slabe. Curând, nimeni n-a ştiut încotro s-a îndreptat escadrila. În câteva ore, avioanele, având la bord14 bărbaţi, au dispărut. Avioanele de salvare au cercetat oceanul şi cerul. David White a fost în unul din ele: „Am căutat cu zel câteva zile. N-am găsit nimic.” Apoi, Triunghiul şi-a exercitat iar magia mortală. Unul dintre avioanele de salvare, cu întregul echipaj, a dispărut. După cinci zile, căutarea a fost abandonată. Şase avioane şi 27 de oameni dispăruseră fără urmă în Triunghiul Bremudelor. În scurt timp, au început să apară zvonuri. Cum se puteau şase avioane să sevolatilizeze ? Potrivit unei teorii, o forţă electromagmetică ciudată preluase controlul asupra instrumentelor de navigaţie sau că au fost răpite de extratereştri. Curând, oamenii au început să acorde atenţie acestorîntâmplări ciudate. Gian Quasar e unul dintre aceştia: „Nu mă interesează tragediile şi accidentele. Investighez misterele. Avioanele n-ar fi trebuit să dispară.” El studiază de 15 ani misterele din Triunghiul Bermudelor şi Zborul 19. A scris cartea „Into the Bermuda Triangle”, care acoperă aproape toate teoriile, de la OZN-uri, la OSN-uri. Pare puţin probabil, dar o poveste de multe decenii, atrage atenţia asupra acestor obiecte subacvatice neidentificate. E unul dintre cazurile esenţiale ale Triunghiului.

7. Mai târziu, la sfârsitul anului 1976, o echipa de oameni de ştiinta italieni pregateşte o expediţie de investigare a misteriosului Triunghi al Bermudelor. Nu s-a mai auzit nimic despre această expeditie. Va fi avut oare loc ? Sau a disparut şi ea, devenind victima fatalului Triunghi ? În vara anului 1977, nava ştiinţifică sovietică ,,Acad. Kurciatov’’ (deplasament 7000 tone, 26 laboratoare ştiinţifice, un centru de calcul) părăseşte portul Kaliningrad îndreptându-se spre zona insulelor Bermude. Ea participa la un vast program Ştiinţificsovieto-american numit ,,polymode’’ (format din mai multe nave americane şi sovietice), care-şi propune, timp de un an, să studieze fenomenele oceanice, curenţii, vârtejurile, magnetismul, meteorologia, geochimia, precum şi explorarea interacţiunilor pamânt-atmosferă în zona respectivă. Vladimir Kort, şeful laboratorului Institutului de Oceanologie al Academiei de Ştiinţe al U.R.S.S. şi conducătorul părţii sovietice a experimentului ,,Polymode’’, a fost întrebat, în cadrul unui interviu, dacă experienţele respective vor putea dezvălui taina dispariţiei navelor în Triunghiul Bermudelor. Acesta a răspuns textual: ,,Dispariţia misterioasă a unor nave în această zonă a oceanului poate fi parţial explicată prin uragane puternice. Asemenea uragane, cuprinzând suprafete de 200-300 kmp, modifică direcţiile curenţilor submarini faţă de felul cum sunt ei trecuţi în hărţile de navigaţie. Într-o asemenea situaţie, nava îşi poate pierde direcţia, I se poate distruge cârma şi se scufundă. Acest lucru se putea produce mai frecvent în urmă cu 15-20 de ani, când nu existau încă aparate moderne de radio-locaţie’’. Fără comentarii. Încă o curiozitate: în toamna anului 1977, este descoperită în dreptul Arhipeleagului Bahamas o ,,pungă de apă straină’’. După analizele efectuate, oceanografii ajung la concluzia că este vorba de apă din Marea Mediterană ! Nici o explicaţie logică pentru acest fapt straniu care sfidează logica.

8. Să fie oare vorba despre un fenomen natural înspăimântător, o exagerare mediatică a unor fapte obişnuite, o intervenţie a extratereştrilor,o urmare a scufundării continentului Atlantida sau o ruptură în dimensiunea spaţiu-timp? Tocmai diversitateaexplicaţiilor este cea care suscită curiozitatea şi menţine interesul viu. S-au lansatnumeroase ipoteze, de la cele mai serioase până la cele mai fanteziste. Iată uneledintre ele: variaţii subite ale nivelului mării erupţiivulcanice submarine, furtuni sau găuri în ocean care înghit navele şi avioanele, acte de piraterie, fenomene de disociere a materiei printr-un efect de rezonanţă acustică, răpiri efectuate deextratereştri, brusca eliberare de gaz aflată pe fundul mării ca urmare a unei activităţii seismice. Dar ceea ce este mai puţin cunoscut sau mediatizat, sunt apariţiile care se semnalează regulat în această regiune. Ele sfidează logica şi par să punăîn discuţie concepţia noastră despre spaţiu, timp şi materie. Apariţii stranii. La 17 februarie 1935, un avion fantomă a plecat în tăcere,în ocean,în larg, la Daytona Beach, în prezenţa a sute de martori. În acel loc marea nu este foarte adâncăşi au fost declanşate imediat cercetări. Dar nu s-a găsit nici o epavăşi nu a fost declarat nici un avion dispărut. În cursul lunii iulie 1975, un grup de oceanografi au traversat o furtună magnetică. Jim Thorne a vrut să filmeze aceste descărcări enorme de energie însă la developare, fotografia a arătat, dincolo de o strălucire, o navă cu pânze pătrate, în timp ce în acea zi, nici o navă nu se afla acolo. John Sander, steward pe Queen Elisabeth 1, a văzut un avion mic, a zburat aproape razant cu suprafaţa mării în apropiere de pachebot. Un ofiţer şi un alt marinar au fost şi ei martori la acest eveniment. Nava s-a oprit şi a trimis o şalupa dar salvatorii nu au reperat nici un fel de stricaciune.

9. Una dintre întâmplările cele mai stranii a fost trăită de Helen Cascio. S-a îmbarcat pentru un zbor spre Tuk Island la comanda unui172, cu un pasager la bord. La ora prevăzută pentru sosire, un avion Cessna se învârtea deasuprainsulei însă a plecat fără a ateriza. Apoiavionula fost zărit şi chiar au fost capturatemesajele pilotului însă ea nu părea să audă nimic. "Nu înteleg nimic”. Trebuia să văd oraşul, aeroportul. Dar, acolo jos nu este nimic. Estecomplet deşertic!" Turnul de control a încercat să ia contact cu pilotul însă acesta parea orb şi surd. Controlorii de trafic aerian, au văzut brusc avionul făcând o curba largă si dispărând într-un banc de nori din care nu a mai ieşit niciodată. Totuşi, acest avion era cât se poate de real şi pilotul îşi anunţase aterizarea dându-i identificare turnului de control. După cum a declarat Helen Cascio, insula avea un aer de deşert total ca în perioada când omul nu contruise nici oraşul nici aeroportul. Părea o insula pustie! Oare acel avion misterios revenise din alte secole? Era vorba de o iluzie temporală sau de o distorsiune de timp cât se poate de reală? S-au înregistrat aproape 100 de dispariţii în interiorul Triunghiului Bermudelor. Trebuie subliniatînsă că s-au produs accidente şi în zonele învecinate. Dintre ele, două dispariţii permit să se ajungă la o soluţie ştiinţifică. În 1961, Albatross, o navăşcoală, a dispaărut subit în largul Floridei luând cu ea 6 din cei 19 membri ai echipajului. După spusele supravieţuitorilor, velierul a fost prins într-o furtună de o incredibilă violentă. În fapt, acest fenomen nu are nimic extraordinar. Numai că în acea zi, până atunci, timpul fusese frumos. Velierul înainta pe o mare caldă, când, deodată, o rafală de vânt l-a rasturnat. Acest lucru a durat câteva minute apoi marea a redevenit calmă. Marinarii au denumit acest fenomen imprevizibil "vijelia albă".

10. Fenomenul nu dureaza niciodată mai mult decât câteva minute şi seamănă mult cu o vijelie albă descrisă de marinari. Studiul afirmă că acest fenomen seproduce şi în mare. Sub efectul soarelui, energia termică, apele se ridicăîn atmosferăşi antrenează formarea de cumulo nimbus, deasupra arhipelagului Bermude şi până la Golful Mexic. Cel mai mare dintre aceste cumulo nibusînmagazinează o vastă energie termică provenind din mare. Astăzi se ştie că ele provoacă rafalele coborâtoare atât de devastatoare. Câteva secundemai târziu avionul s-a prabuşit. Acest vânt violent se numeşte rafală descendentăşi de fapt este o adevărată avalanşă de aer care cade dintr-o dată dintr-un nor.Vântul care suflă cu peste 300km/oră poate fi absolut distrugător Misterul "vijeliei albe" este pe punctul de a fi rezolvat ca urmare a prăbuşirii unui avion în 1975. În acea zi, o rafală descendentă s-a produs chiar în momentul în care avionul a survolat aeroportul. Ea a antrenat o violentă turbulenţă atmosferică. Dacă rafalele coborâtoare pot să scufunde o navă, chiar şi pe cea mai mare, în schimb ele nu pot provoca nicio explozie. În mod curios, un accident care a avut loc la o staţie de foraj petrolier a permis să se stabilească o ipoteză destul de fiabilă. În timpul unui foraj a avut loc o explozie şi un incendiu a răvăşit staţia. S-a stabilit că importante cantităţi de metan au scăpatdin subsolul marin şi au ieşit la suprafaţă pentru a lua foc. Acest gaz care urca în forţă poate uşor să transforme o platformă petrolierăîn scrum. Conform oamenilor de ştiinţă, iată un scenariu care ar fi dus la dispariţia avioanelor: în platoul continental, la peste 500 metri adâncime la o temperatură inferioară de 5 garde celsius, hidratul de metan rămâne stabil. Când fundul mării se fragmentează sub efectul unui seism, de exemplu, scapă importante cantităţi de metan.

11. Hidratul de metan urcă la suprafaţa apei în trombă. Un vas poate fi astfel prizonier într-o asemenea mare. El işi pierde flotabilitatea şi se scufundă.Când aceste volume importante de metan ating suprafaţa apei,gazul, mai uşor decât aerul, urca în atmosferă. Cănd motorul avionului intrăîn contact cu metanul, gazul ia foc şi aparatul explodează. Adevărul se gaseşte aici. Putem să spunem oare că dispariţiile misterioase din faimosul Triunghi al Bermudelor nu au de a face cu activităţi paranormale? Oamenii de ştiinţă se abţin să ofere o concluzie certă. Totuşi, un fapt este clar: atât de multe dispariţii în această zonă nu se pot explica raţional. Posibile explicaţii Ipoteze privind bizarele evenimente nu au întârziat să apară. Explicaţiileau cuprins de la intervenţii extraterestre şi tunele ale timpului până la argumente ştiinţifice pertinente, fără însă ca vreuna dintreipoteze să poată elucida cauzele reale ale fenomenelor.Probele de apă prelevate din zona Bermudelor au scos la iveală o însemnată cantitate de sulf şi litiu, fapt ce a determinat pe unii oameni de ştiinţă să aprecieze că apa ar fi de origine vulcanicăşi că aceasta ar ţâşni la suprafaţă sub forma unor uriaşe gheizere marine.Dereglarea aparatelor electronice şi a busolelor ar putea fi urmarea unor perturbări ale câmpului magnetic al Pamântului, fapt menţionat şi pe hărţile aeriene oficiale. Nu a fost ocolită nici teoria valurilor uriaşe produse de către cutremurele submarine, valuri carear fi putut scufunda chiar şi cele mai mari nave. Ipoteza este însă una fantezistă, cu atât mai mult cu cât nici un val uriaş nu a fost semnalat la ţărm în perioada dispariţiei navelor, iar prezenţa unor tsunami nu ar explica şi disparitia avioanelor.

12. Şi totuşi, cea mai plauzibilă explicaţie a fost oferită de catre oceanografii ruşi. Aceştia au semnalat prezenţa unor uriaşe zăcăminte de gaz metan aflate subfundul mării, în zona Triunghiului Bermudelor, care adunate ar echivala cu dublul cantităţii tuturor zăcămintelor de gaz metan, petrol şi cărbune existente la ora actualăîn întreaga lume.Gazul care s-ar elibera prin crăpăturile scoarţei terestre ar urca la suprafaţă sub forma unor bule gigantice modificând densitatea apei mării. Drept urmare, navele şi-ar pierde flotabilitatea şi s-ar scufunda brusc, în numai câteva secunde.Teoria cercetătorilor ruşi pare a explica şi celelalte fenomene semnalate în preajma dispariţiilor precum culoarea albă a apei, flăcările mişcătoare sau dereglarea aparatelor electronice.Cu toate acestea, specialiştii se feresc să ia o decizie, iar Triunghiul Bermudelor este considerat în continuare o anomalie a naturii, fără o explicaţie unanim acceptată. Vasele dispărute nu au mai fost găsite niciodată imagine din satelit

13. Încă o dată, această zonă misterioasă intrigă cercetătorii din întreaga lume. În cadrul unei expediţii ştiinţifice, s-au descoperit peste 20 de specii noi de creaturi marine