Download
1 / 41
711 likes | 1.65k Views
DEZVOLTAREA MORALĂ ŞI PSIHOSOCIALĂ. Obiectivele UI 4. să descrie dezvoltarea moral ă in conceptia lui Piaget si Kohlberg ; Sa descrie etapele dezvoltarii psihosociale la Erikson s ă compare dezvoltarea morală la Piaget şi Kohlberg
E N D
Obiectivele UI 4 • să descrie dezvoltarea morală in conceptia lui Piaget si Kohlberg; • Sa descrie etapele dezvoltarii psihosociale la Erikson • să compare dezvoltarea morală la Piaget şi Kohlberg • să identifice implicaţii ale teoriilor dezvoltării morale asupra educaţiei
Judecata morală - Piaget Judecata morală - Kohlberg Dezvoltarea psihosocială - Erikson
Morala • se raporteaza la actiunile umane din perspectiva binelui si raului
J.Piaget (1896-1980) Surse şi metode de cercetare (Piaget) • Metoda clinică • Metoda modelării/simulării
Metoda metoda clinică • Piaget relatează copiilor diverse întâmplări şi le solicită să facă aprecieri asupra gradului de vinovăţie al eroilor, asupra pedepsei adecvate faptei etc. • După prezentarea opiniei, copilul este solicitat să îşi justifice opinia. • Copiii chestionaţi sunt de vârste diferite • Răspunsurile sunt analizate, comparate şi se caută elemente comune. • Se generalizează concluzia obţinută.
Stadii ale conceperii regulilor Pe baza jocului cu bile, stabileşte 4 stadii de evoluţie morală: • Stadiul motric şi individual • Stadiul egocentric • Stadiul egalitarismului progresiv • Stadiul autonomiei morale
Stadiul motric şi individual(până la 2 ani) (metoda de cercetare – modelarea) • Copii realizează jocuri paralele: ei nu se joacă împreună cu alţi copii ci doar alături de aceştia. • Pot să îşi fixeze reguli (rostogolesc întâi bilele mari apoi pe cele mici) • Aceste reguli nu servesc, până la 4-5 ani, nici cooperării, nici competiţiei. • Nu sunt reguli colective.
a) Adrian îi povesteşte mamei sale că învăţătoarea i-a dat o notă mare şi l-a felicitat. De fapt el minte. • b) Cosmin merge la plimbare. El întâlneşte un câine care îl sperie. Reîntors acasă, îi povesteşte mamei sale că a întâlnit un câine mare cât o vacă.
Rezultate • Cosmin este mai mincinos decât Jean şi el trebuie pedepsit. • Adrian minte ca să nu fie pedepsit, al doilea minte ca să primească o bomboană. • Minciuna spusă de Cosmin - mai gravă decât cea spusă de Adrian pentru că “nu există un câine mare cât o vacă”. • Interpretarea autorului: la această vârstă copiii se supun „realismului moral” - un amestec de reguli fizice şi morale, unde faptele nu sunt judecate după intenţii, ci după apropierea lor de adevărul fizic. • Realismul moral - rezultatul gândirii egocentrice a copilului, afirmă Piaget.
Stadiul egocentric (2-5 ani) • copiii sunt capabili să se joace cu alţi copii, • regulile sunt primite de la alte persoane. • aceste reguli sunt strict respectate, apreciate ca emanând de la o autoritate, părinţii sau Dumnezeu (reguli codificate). • Regulile date sunt considerate sacre, obligatorii. Gândirea morală ascultă de principiile rezultate din respectul unilateral (respectul copilului pentru adult) - “morala eteronomiei”.
Exemple de povestiri focalizate pe consecinţele faptelor şi intenţiile (2) • a) Ana fură dulceaţă şi sparge farfurioara din care a mâncat. • b) Maria spală farfuriile şi, din greşeală, sparge două farfurii
Rezultate • Copiii judecă acţiunile în funcţie de consecinţele acestora şi nu de intenţiile agenţilor.
Stadiul egalitarismului progresiv(7/8–11 ani) • apare preocuparea pentru respectarea regulilor, • nu mai câştigă toţi jucătorii, • informaţiile pe care membrii aceluiaşi grup le dau despre regulile jocului sunt diferite de la un copil la latul.
Stadiul egalitarismului progresiv- povestirea folosită de Piaget (7/8–11 ani) • Tata îi cere unuia dintre copii să îi spună tot ce face fratele /sora acestuia. • Este corect ceea ce îi cere tatăl copilului?
REZULTATE • Cererea tatălui este apreciată ca incorectă, din solidaritate între fraţi. • Egalitatea (dintre fraţi) se opune obedienţei faţă de tată. • Dreptatea începe să fie gândită independent de regula impusă de către adult. De la morala heteronomiei începe să se treacă la morala autonomiei.
Stadiul autonomiei morale (după 11/12 ani) • comportarea bazată pe respectarea reciprocă a drepturilor şi datoriilor • şi pe conceperea drepturile egale în raport cu situaţia particulară a fiecărui individ. • Individul este considerat ca sursă generatoare de reguli pentru diversele situaţii sociale şi nu doar personale.
Cercetări actuale • dezvoltarea morală şi comportamentul violent, tulburările de conduită, atribuire (Gasser&Keller, 2009; Chudzik, 2006; Blair et al., 2001), • climatul şcolar ((Mancini, 2007), • dezvoltarea emotională (Malti, 2010, Kristjansson, 2010), • ataşamentul în copilărie (Van Ljzendoorn&Zwart-Woudstra, 1995), • empatia (Malti, 2010) • inteligenta morală (Sternberg, 1988; Clarken, 2009 ). • Studiile realizate în medii culturale diferite (Markoulis&Valanides, 1997).
Implicaţii în educaţie • Care este scopul educaţiei: supunerea la reguli sau autonomia? La aceste întrebări nu răspunde doar psihologul (+filosoful educaţiei, omul politic) • Care sunt mijloacele pentru a forma judecata morală: lecţiile despre morală sau practicarea efectivă, desfăşurarea de activităţi împreună cu egalii?
Aplicarea rezultatelor din studiile actuale in scoală • Integrarea intervenţiilor educationale: dezvoltarea morală, emotională, cognitivă • Taxonomii combinate: cognitive, social-afective, conative • Abordare bazată pe probleme,în grupuri mici, drama, dialog intre elevi, elevi si profesor • Exemple reale, personale şi ipotetice. • Rolul prof. +directorului+personalului administrativ - model • Crearea unui climat şcolar drept şi suportiv
Aplicaţii • Argumentaţi enunţul: Stadialitatea este un reper al optimizării activităţii educative. • Analizaţi comparativ caracteristicile stadiilor dezvoltării morale aşa cum sunt văzute de Piaget. • Stabiliţi asemănări şi deosebiri între metodele folosite de Piaget şi Kolhberg. • Construiţi dileme pe care le puteţi folosi la elevi pentru a favoriza dezbaterea asupra argumentelor furnizate.
1. Care este scopul educaţiei - supunerea la reguli sau autonomia? 2. Care sunt mijloacele pentru a forma judecata morală: lecţiile despre morală sau practicarea efectivă de activităţi împreună cu egalii? • Răspundeţi la cele 2 întrebări formulate de Piaget privind educaţia morală a copiilor: - din perspectiva ideilor susţinute de Piaget; - din perspectiva ideilor Dv. (Argumentaţi răspunsul propriu.)
L.Kohlberg(1927–1987) Kohlberg • Dezvoltarea morală a indivizilor este consonantă cu dezvoltarea lor cognitivă. • Studiile au fost realizate folosind “dileme morale” - povestiri al căror final presupune două evaluări la fel de îndreptăţite.
Metoda clinică • Subiecţii sunt invitaţi să analizeze faptele personajului central şi să le argumenteze, după care sunt solicitaţi să descrie propriul mod de acţiune în aceeaşi situaţie şi să-şi argumenteze comportamentul posibil.
Dilemă • <Soţia lui Heinz este foarte bolnavă şi poate să moară. Ea ar putea fi salvată dacă primeşte un medicament rar şi foarte scump. Heinz încearcă să împrumute bani, dar nu găseşte toată suma necesară. El merge la farmacistul care deţine medicamentul util soţiei sale şi încearcă să-l convingă să-i vândă acest medicament cu mai puţini bani, dar nu reuşeşte. • Ce trebuie să facă Heinz: să spargă farmacia şi să ia medicamentul pentru soţie sau să-şi lase soţia să moară?>
Implicaţii în educaţie(1) • Dilemele propuse de Kohlberg sau altele similare se pot folosi la predare pentru a provoca dezbateri, • să fie adaptate vârstei copiilor: la copii mai mici dilemele vor fi simple şi se vor complica treptat, adăugând dimensiuni noi.
Utilizarea dilemelor în educaţie • Modul de utilizare - similar manierei în care Kohlberg a realizat studiul: • se prezintă dilema; • se formulează întrebări generale, comune: personajul central a procedat corect? de ce da? de ce nu? • se formulează întrebări particulare: ex. este greşit, din punct de vedere moral să furi chiar dacă lupţi pentru salvarea unei vieţi omeneşti ? de ce da? de ce nu? • dacă personajul nu şi-ar fi iubit soţia ar mai fi furat? ar mai fi încălcat legea? de ce da? de ce nu? • se introduce întrebarea „ce ai fi făcut tu, în aceeaşi situaţie? de ce? de ce da? de ce nu?” • spre a declanşa dezbateri, profesorii pot folosi incidentele din şcoală, clasă, comunitate. Exemple: • 1. dacă un elev sparge tabla şi nu recunoaşte, ce trebuie să facă prietenii acestuia? • 2. dacă un băiat sau a fată află că sora /fratele se droghează trebuie să povestească acest lucru părinţilor?
Dezbateri eficiente • Atmosferă favorabilă, în care comportamentul profesorului are rol important. • Sentiment de încredere al elevilor în profesor, pentru ca ei să fie sinceri, să-şi exprime ideile; • Pot fi invitaţi elevi din clase mai mari pentru a împărtăşi celor mai mici opiniile lor. • Atmosfera va favoriza dezbaterea dacă elevii vor fi valorizaţi: - profesorul le va acorda drept la opinie, la tăcere, la replică; această atmosferă se creează prin eforturi, în timp, - elevii au nevoie să verifice dacă vor fi ridiculizaţi, umiliţi, pedepsiţi pentru ideile lor.
Dezbateri eficiente • Discuţiile nu vor fi dureroase pentru elevi • Se va evita retragerea elevilor în discuţii private şi se vor încuraja dezbaterile în grupul reunit (St. Elliott, 2000).
Dezvoltarea psihosocială la Erickson • Dezvoltarea fiinţei umane este marcată de două procese opuse şi complementare: • socializarea şi individuarea. • Socializarea presupune formarea şi menţinerea de relaţii cu alte persoane, reglarea comportamentelor în funcţie de norme sociale, • Individuarea presupune atingerea unui maxim în dezvoltarea personală, concretizat în formarea respectului de sine şi a capacităţii de autocontrol.
