Reguli de igienă

1. Reguli de igienă • Doctor Stan Didina • Prof. Pauliş Vasile Alexandru Şcoala Gimnazială Nr. 4 Lugoj

2. Igiena apei • Importanţa igienică a apei. • Nevoile de apă ale oamenilor. • Condiţiile de potabilitate ale apei. • Aprovizionarea locală şi centrală cu apă. • Îndepărtarea reziduurilor lichide. • Bolile datorate lipsei calităţii apei. • Anul internaţional alcooperării în domeniul apei. • Prezentare la “Să ştii mai multe, să fii mai bun”. • Fă click pe buton pentru a ajunge la fiecare temă!

3. Importanţa igienică a apei Cerinţe igienico-sanitare în alimentarea cu apă a populaţiei În cadrul sistemului om - ambianţă naturală, apa îndeplineşte, în mod normal, un important rol sanogenetic. Funcţiile sale primare, de ordin fiziologic, igienico-sanitar şi socio-economic influenţează atât structura organismului uman, cât şi modalităţile sale de răspuns. Evoluţia civilizaţiei şi culturii umane ilustrează intervenţia acestui factor de mediu natural, care a asigurat diferitelor populaţii dezvoltarea socio-economică şi promovarea stării de sănătate. Deşi peste 2/3 din suprafaţa planetei este acoperită de apă, resursele de apă potabilă sunt extrem de limitate. Paralel cu dezvoltarea demografică şi a transporturilor, cu industrializarea, urbanizarea şi chimizarea agriculturii, au crescut şi cantităţile de apă necesare, ca şi riscurile de poluare a apei. Toate aceste procese limitează sau anulează posibilităţile de autopurificare a apei. Aşa se explică rolul patogen pe care îl poate avea apa poluată sau contaminată. Acestea sunt motivele pentru care acestor rezerve limitate de apă trebuie să li se asigure o supraveghere activă igienico-sanitară şi tehnică şi un consum raţional. Alege altă temă

4. Nevoia de apă Apa constituie mediul în care se efectuează aproape toate procesele vitale, încât pe drept cuvânt se poate spune că toate organismele trăiesc în apă. Organismul unui adult conţine 65% apă din totalitatea greutăţii sale. Cu cât organismul este mai tânăr, cu atât nevoia de apă este mai mare. Nevoia de apă a unui om este de 2,5 – 3 litri de apă în 24 de ore.

5. Apa pentru nevoi gospodăreşti • Omul foloseşte apa pentru: • pregătirea alimentelor; • spălatul vaselor; • curăţenia locuinţei; • întreţinerea igienei individuale; • salubritate publică; • industrie; • agricultură… Alege altă temă

6. Condiţiile de potabilitate a apei Sub denumirea de apă potabilă se înţelege apa ale cărei proprietăţi fizice o fac să fie consumată cu plăcere şi care odată consumată nu periclitează sănătatea consumatorilor. Pentru ca apa să fie potabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : să fie limpede, incoloră, fără gust sau miros particular; să aibă temperatura constantă cuprinsă între 5º şi 17ºC. Apa prea rece favorizează apariţia faringitelor, laringitelor şi chiar a diareelor, iar apa caldă are gust neplăcut şi nu satisface setea; să nu conţină substanţe toxice sau radioactive în concentraţii nocive pentru organism; să conţină o concentraţie minimă de iod şi fluor; să nu conţină concentraţii prea mari de săruri de calciu, magneziu, fier, mangan, cupru sau zinc, săruri care modifică gestul, culoarea sau limpezimea şi îi limitează folosinţa; să nu conţină germeni patogeni sau paraziţi şi să nu depăşească un anumit număr de bacterii saprofite; să nu conţină substanţe organice în cantitate prea mare, amoniac sau nitraţi, substanţe considerate ca indicatoare de impurităţi.

7. Exemplu de apă potabilă Apa minerală Buziaş Compoziţie chimică Alege altă temă

8. Fântâna Instalaţie locală de aprovizionare cu apă • Fântânile pot fi fântâni forate sau fântâni săpate. Ele folosesc exclusiv apa subterană fără prelucrare. • Condiţii de amplasare : la distanţă de minimum 25 – 30 m de latrine, gropi de gunoi, depozite de bălegar. Terenul să fie uşor înclinat pentru a nu permite stagnarea apelor. Adâncimea stratului de apă să fie de minimum 4 m pentru a avea stratul de sol suficient pentru protejarea pânzei de apă. • Condiţii de construcţie : materialul de construcţie să fie rezistent şi cât mai impermeabil. Fântâna va fi prevăzută cu capac şi acoperiş pentru a împiedica pătrunderea apelor de ploaie, prafului, altor impurităţi. În jurul fântânii trebuie păstrat un perimetru de protecţie. • Condiţii de întreţinere : perfectă stare de curăţenie, găleată proprie păstrată în permanenţă în interiorul fântânii. Apa din fântână va fi controlată periodic prin analize de laborator, la nevoie se iau măsuri de îndepărtare a surselor de impurificare, de reparare de dezinfectare a fântânii cu var cloros, cloramină sau altă substanţă clorigenă. După introducerea substanţei dezinfectante fântâna se lasă în repaus 24 – 48 de ore, după care se scoate apa până nu mai are gust şi miros de clor, apoi se poate da în folosinţă.

9. Aprovizionarea centrală cu apă • Aprovizionarea centrală cu apă se face printr-un sistem de conducte (reţea) prin care circulă apa sub presiune de la sursă la consumator. Sistemul prezintă în afara comodităţii şi alte avantaje, ca posibilitatea unui control riguros şi mai ales posibilitatea îmbunătăţirii calităţii apei prin instalaţii de purificare. • Aprovizionarea centrală cu apă presupune existenţa mai multor sectoare : - sectorul captării; - sectorul de purificare; - sectorul de înmagazinare; - sectorul de distribuţie; - supravegherea continuă a apei. Alege altă temă

10. Îndepărtarea reziduurilor lichide • În colectivităţile care nu dispun de reţea de apă şi canalizare dejecţiile umane se îndepărtează prin intermediul latrinelor. Latrinele pentru a fi igienice trebuie să respecte anumite cerinţe sanitare : - să fie amplasate cât mai departe de fântână sau locuinţă; - se recomandă a fi construite lângă grajduri; - cabina este construită din lemn sau cărămidă; - acoperişul este înclinat şi depăşeşte marginile cabinei; - cabina trebuie să fie prevăzută cu un coş de ventilaţie; - groapa poate fi simplă, impermeabilizată cu argilă; după umplere grapa se acoperă iar cabina se mută pe un alt amplasament; - groapa din beton împiedică impurificarea apei; necesită evacuarea periodică a dejecţiilor. • În centrele populate îndepărtarea reziduurilor lichide se face prin intermediul canalizării. • Canalizarea conduce reziduurile lichide în afara colectivităţii care le-a produs. Reziduurile lichide pot fi făcute inofensive trecând prin : - site şi grătare care opresc impurităţile mari; - bazine de sedimentare; - filtre de cocs, pietriş sau cărămidă; - dezinfecţie. • După această curăţire, reziduurile pot fi folosite în agricultură fără nici un pericol. Alege altă temă

11. Bolile umane produse ca urmare directă a calităţii apei: • boli cauzate de infecţii răspindite prin consum de apă infectată (diareea, febra tifoida, hepatita A, salmoneloza, etc.). • boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice (bilharioza). • boli cauzate de infecţii raspindite prin insecte cu stagii acvatice (malarie, onchocercariasis). • boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice nevertebrate. • O serie intreaga de boli netransmisibile sunt considerate astazi ca fiind determinate sau favorizate de compoziţia chimică a apei: • guşa endemică; • caria dentarăşifluoroza endemică; • afecţiunile cardiovasculare; • methemoglobinemia; • intoxicaţiile cu plumb; • intoxicaţiile cu cadmiu. Alege altă temă

12. Anul 2013Anul international ONU dedicat cooperarii in domeniul apei Ziua Mondiala a Apei, sărbătorită pe 22 martie 2013, e dedicata şi cooperarii în domeniul apei. De aceea, Agentia ONU pentru Apa (UN-Water) a făcut apel la UNESCO pentru a coordona Anul International ONU dedicat cooperarii în domeniul apei, întrucât abordarea multidisciplinară unică a acesteia îmbinăîn mod armonios ştiintele naturii cu ştiintele sociale, educaţia, cultura şi comunicarea.  Anul va pune în lumina istoria iniţiativelor de succes privind cooperarea în domeniul apei şi va identifica problemele stringente în arii ca educaţie, diplomaţie, managementul transfrontalier al resurselor de apă, cooperarea financiară, cadrele juridice nationale/internationale, precum şi legăturile cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM).  Acesta va oferi, de asemenea, o oportunitate de a valorifica impulsul dat la Conferinta Natiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio+20), precum şi de a sprijini formularea de noi obiective care să contribuie la dezvoltarea resurselor de apa care sunt cu adevarat durabile. Alege altă temă

18. Alege altă temă Sfârşit