Biodinamic a Segmentelor Cinetice ale Corpului

1. ass. univ. Lilian Globa Biodinamica Segmentelor Cinetice ale Corpului Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Catedra Anatomia Omului

2. Toate câte sunt în lume, de la mari până la mici, pururi sunt în mişcare…(Gh. Şincai, Î, 9) Mişcarea

3. Biomecanica Biomecanica - este o ştiinţă care analizează activitatea musculară a omului, în baza legilor mecanicii şi a particularităţilor anatomo - fiziologice ale sistemului locomotor (osteo-artro-muscular). Activitatea musculară poate fi: • Statică • Dinamică

4. Forţele de acţiune • Externe • Forţa de greutate • Forţa reacţiei de sprijin • Forţa de frecare • Forţa de rezistenţă a mediului • Interne (apar la interacţiunea diferitor segmente constitutive) • Pasive • Forţele de atracţie elastice a ţesuturilor moi – ligamente, fascii, muşchi) • Forţa de rezistenţă a oaselor, cartilajelor, coeziunea lichidului sinovial • Active • Contracţia musculară • Forţa de inerţie (se opune forţelor care sau accelerează sau frânează mişcarea)

5. Statica corpului • Pentru determinarea poziţiei statice a corpului primordial este cunoaşterea Centrului de greutate

6. Centrul de greutate • Centrul de greutate se localizează în planul sagital la nivelul vertebrei S2 anterior cu 7 cm La un bărbat cu înălţimea 170 cm CG este la 90 cm de la sol.

7. Centrul de greutate • Se localizează în planul sagital la nivelul vertebrei S2 anterior cu 7 cm • La femei centrul de greutate este amplasat ceva mai jos • De asemenea localizarea centrului de greutate depinde şi de tipul constituţional • Nou-născut centrul de greutate este la nivelul Th 5-6

8. Aria de sprijin este terenul dintre punctele extreme ale suprafeţelor de sprijin Aria de sprijin

9. Aria de sprijin

10. Ţinuta Ţinuta prezintă poziţia firească, neforţată, liberă, în care persoana este obişnuită să-şi ţină corpul în stare de repaus Tipuri ale ţinutei: • Normală • Redresată • Gârbovită • Lordotică • Cifotică °- C7,Th7 ,S1

11. Statica corpului (echilibrul)

12. Menţinerea echilibrului • Stabil • Instabil • Simetric • Asimetric • Simetric • Asimetric

13. Menţinerea echilibrului • Poziţii Statice cu sprijin inferior • Poziţia stând • Poziţia pe vârfuri • Poziţie stând asimetric • Poziţia stând cu piciorul ridicat înainte • Poziţia stând cu piciorul ridicat înapoi • Poziţia cumpănă cu braţele înainte • Poziţia de flexiune a trunchiului • Poziţia stând pe genunchi • Poziţia şezând • Poziţia stând cu genunchii îndoiţi • Poziţia stând pe mâini • Poziţia pod • Poziţia în sprijin culcat înainte

14. Menţinerea echilibrului • Suprafaţa de sprijin • 3 tipuri de poziţii verticale: • Antropometrică (poziţie echilibrată) • Comodă (liberă) • Încordată (militară)

15. Menţinerea echilibrului • Poziţii Statice cu sprijin superior • Poziţia atârnat cu braţele întinse • Poziţia atârnate echer • Poziţie atârnate planşe înainte • Poziţie atârnate planşe înapoi • Poziţia stând cu piciorul ridicat înapoi • Poziţii cu sprijin la aparate • Poziţia în sprijin la paralele • Poziţia în sprijin la inele • Poziţie cumpănă liberă l la paralele • Poziţie în sprijin orizontal la inele • Poziţia în sprijin la bara fixă

16. Miologiegenerală • Contracţie • Contracţia muşchiului scurtat • Contracţia muşchiului în poziţie medie • Contracţia muşchiului întins • Relaxare • Relaxarea muşchiului scurtat • Relaxarea muşchiului în poziţie medie • Relaxarea muşchiului întins • Tonus • Contracţie izometrică (statică) • Contracţie izotonică (dinamică)

17. Miologiegenerală • Forţa de tracţiune a muşchiului depinde de aria secţiunii fiziologice şi nu de cea anatomică. • Inserţia şi originea (punctul fix şi punctul mobil). Unghiul de fixare. Momentul forţei (oase sesamoide, ridicături, retinacole) • Scurtarea muşchiului • Legea de “aur a mecanicii”. Muşchi puternici şi muşchi rapizi • Acţiune paradoxală a muşchiului • Sinergism şi antagonism • Lucrul muşchiului: • De confruntare (efect pozitiv) • De menţinere (efect neutru) • De cedare (efect negativ) • Active • Pasive • Balistice

18. Miologiegenerală • Perechi de forţe musculare se sumează (legea paralelogramului) • În rotaţii vectorul forţelor sunt opuse şi paralele • Lanţuri cinematice, grade de libertate ale articulaţiilor şi sumarea lor

20. Dinamica coloanei vertebrale Articulaţiile dintre vertebre (zigapofiziale, discurile intervertebrale), amplituda mişcărilor de flexie şi extensie de 170° – 245°. Muşchii, care participă la extensia coloanei vertebrale: • m. erector spinae şi părţile lui componente: • m. iliocostalis, • m. longissimus, • m. spinalis, • m. transversospinalis: • m. semispinalis, • m. m. multifidi • et rotatores. • În partea de sus – m. trapezius, m. m. splenius capitia et cervicis. La flexia trunchiului participă: • m. m. recti abdominis, • m. m. obliqui abdominis(externi et interni), • m. m. scaleni, • m. m. longi colli, • m. m. sternocleidomastoidei.

21. Dinamica coloanei vertebrale Îndoirea laterală – în dreapta şi în stânga (din poziţia iniţială verticală) în plan frontal are loc la contractarea simultană a: • muşchilor flexori şi extensori ai trunchiului, • muşchiului pătrat lombar a părţii corespunzătoare. Amplitudinea acestei mişcări are valoare medie de 55°.

22. Dinamica coloanei vertebrale Mişcările de rotaţie (torsiune, torsio) ale coloanei vertebrale în jurul vertical (în ortostatism de 90°, în poziţie şezând – de 54 °) sunt efectuate de muşchii: • m. transversospinalis (mm. rotatores et mm. multifidi), • m. obliqus externus abdominis, • m. m. scaleni - a părţii corespunzătoare, • m. m. obliquus internus abdominis • m. m. splenii capitis et cervicis de partea opusă.

23. Dinamica coastelor (în articulaţiile costovertebrale şi sternocostale). Amplitudinea mişcărilor toracelui: la inspiraţie - în sus cu 1 cm, sternul - anterior cu 5 cm; circumferinţa toracelui se măreşte cu 10 cm.

24. Muşchii Respiraţiei La inspiraţie participă: • diaphragma, • m. m. intercostales externi, • m. m. levatores costarum, • m. m. serrati posteriores superiores, • m. m. scaleni.

25. Muşchii Respiraţiei La expiraţie participă: • muşchii toracelui: • m. transversus thoracis, • m. m. intercostales interni, • m. m. serrati posteriores inferiores; • muşchii abdomenului: • m.m. recti abdominis, • m.m. obliqui externi et interni abdominis, • m. m. transversi abdominis.

26. Dinamica capului Mişcările în articulaţia atlanto-occipitală: extensie (darea capului înapoi – retroflexie) • m. m. trapezi; • m. m. sternocleidomastoidei, • m. m. splenii capitis, • m. m. longissimi capitis, • m. m. semispinales capitis, • m. m. recti capitis posteriores majores et minores, • m. m. obliqui capitis superiores;

27. Dinamica capului Mişcările în articulaţia atlanto-occipitală: flexie (aplecarea capului înainte – anteroflexie): • mm. recti capitis anteriores, • mm. longi capitis, • mm. recti capitis laterales • muşchii supra hioidieni şi infrahioidieni

28. Dinamica capului Înclinarea laterală a capului este realizată de aceaşi muşchi flexori şi extensori, când ei se contractă exclusiv dintr-o singură parte. Rotirea capului împreună cu atlasul la dreapta sau la stânga (în articulaţiile atlantoaxiale mediană şi laterale) în jurul apofizei odontoide a epistrofeului este efectuată de următorii muşchi: • mm. splenii capitis, • mm. longissimi capitis, • mm. obliqui capitis inferiores de aceeaşi parte • m. sternocleidomastoideus de partea opusă.

29. Dinamicamandibulei În articulaţiile temporo-mandibulare muşchii realizează următoarele mişcări: • ridicarea mandibulei • mm. temporales, • mm. masseter, • mm. pterygoidei mediales; • coborârea mandibulei: • mm. digastrici, • mm. geniohyoidei, • mm. mylohyoidei, mm. • infrahyoidei; • propulsarea mandibulei: • mm. pterygoidei laterales; • retropulsarea mandibulei: • mm. temporales (fasciculele posterioare); • mişcări laterale ale mandibulei: • m. pteryhoideus lateralis (de partea opusă).

30. Dinamica feţei • mimica Pars alaris m. nasalis Orbicularis oculi Procerus + pars transversalis m.nasalis Corrugaror supercilii Fronto-occipitalis

31. Dinamica feţei • mimica Levator labii superioris + depresor labii inferioris Risorius + depresor labi inferioris Risorius Zigomaticus major + minor Buccinator + orbicularis oris

32. Dinamica feţei • mimica Platisma Labi inferioris Depresor anguli oris Orbicularis oris Risorius + levator labii superioris + depresor labii inferioris

33. Dinamica membrului superior Mişcările scapulei şi ale claviculei în articulaţiile sternoclaviculare acromioclaviculare: • deplasarea anterioară şi în partea laterală: • m. serratus anterior, • m. pectoralis minor, • m. m. pectoralis major (prin intermediul humerusului); • deplasarea posterioară şi în partea medială (spre coloana vertebrală) a scapulei: • m. trapezius, • mm. rhomboidei, • m. latissimus dorsi (prin intermediul humerusului);

34. Dinamica membrului superior Ridicarea scapulei şi a claviculei: • m. levator scapulae, • mm. rhomboidei, • m. sternocleidomastoideus, • m. trapezius (fasciculele superioare); Coborârea scapulei şi a claviculei: • fasciculele inferioare ale m. trapezius • m. serratus anterior, • m. pectoralis minor, • m. sublavius;

35. Dinamica membrului superior Rotirea scapulei în jurul axului sagital: rotaţia unghiului inferior - lateral – • m. serratus anterior (digitaţiile inferioare), • m. trapezius (fasciculele superioare); rotaţia unghiul inferior - medial (spre coloana vertebrală) – • mm. rhomboidei, • m. levator scapulae • m. trapezius (fasciculele inferioare); • m. pectoralis minor.

36. Dinamica membrului superior

37. Dinamica membrului superior Mişcările braţului în articulaţia scapulohumerală: abducţia – 100 ° • mm. deltoideus, • supraspinatus; adducţia • m. pectoralis major, • m. latissimus dorsi, • m. subscapularis, • m. infraspinatus; flexie – 120 °, • m. deltoideus (fasciculele anterioare), • m. pectoralis major, m. biceps brachii, • m. coracobrachialis; extensie • m. deltoideus (fasciculele posterioare), • m. triceps brachii (capătul lung), • m. latissimus dorsi, m. teres major, • m. infraspinatus; pronaţie - 35 °. • m. deltoideus (fasciculele anterioare), • m. pectoralis major, • m. latissimus dorsi, • m. teres major, • m. subscapularis; supinaţie • m. deltoideus (fasciculele posterioare), • m. teres minor, • m. infraspinatus.

38. Dinamica membrului superior Mişcările în articulaţia cotului: amplitudinea – flexie – extensie – 140 °, pronaţie şi supinaţie – 130 °. flexie: • m. brachialis, • m. biceps brachii, • m. pronator teres; extensie: • m. triceps brachii, • m. anconeus; pronaţie: • m. pronator teres, • m. pronator quadratus; supinaţie: • m. supinator, • m. biceps brachii.

39. Dinamica membrului superior Mişcările mâinii în articulaţiile radiocarpiană şi mediocarpiană: amplitudinea – flexie – extensie – în jurul la 150 °, abducţie – 80°. Muşchii ce modifică poziţia mâinii: flexia mâinii: m. flexor carpi ulnaris, m. flexor carpi radialis, m. flexor digitorum superficialis, m. flexor digitorum profundus, m. flexor pollicis longus, m. palmaris longus; extensia mâinii: mm. extensores carpi radialis longus et brevis, m. extensor carpi ulnaris, m. extensor digitorum, mm. extensores pollicis longus et brevis, m. extensor indicis, m. extensor digiti minimi. adducţie: mm. flexor carpi ulnaris, m. extensor carpi ulnaris; abducţie : mm. flexor carpi radialis, m. extensor carpi radialis longus, m. extensor carpi radialis brevis.

40. Dinamica membrului superior Muşchii ce efctuează mişcările policelui în articulaţia carpometacarpiană: opoziţie: m. oppones policis; flexie: m. flexor pollicis longus, m. flexor pollicis brevis; extensie: m. extensor pollicis longus, m. extensor pollicis brevis; abducţie: m. abductor pollicis longus, m. abductor pollicis brevis; adducţie: m. adductor pollicis. Mişcările degetelor II – V ale mâinii: flexie – m. flexor digitorum superficialis, m. flexor digitorum profundus (la flexia falangelor proximale iau parte – mm. interossei şi mm. lumbricales); extensie – m. extensor digitorum. adducerea către degetul mijlociu – mm. interossei palmares. abducerea de la degetul mijlociu – mm. interossei dorsales. Mişcările indicelui: extensie – m. extensor indicis. Mişcările mezinului: extensie – m. extensor digiti minimi.

41. Dinamica membrului inferior Mişcările în articulaţia coxofemurală: amplitudinea flexiei şi extensiei coapsei – 80 ° (în poziţie de redresare a mebrului inferior) şi 120° (în poziţie de flexie în articulaţia genunchiului); abducţie – adducţie – 70 ° – 75 °, rotaţie în jurul axului longitudinal – 55 °. flexia coapsei: • mm. iliopsoas, • m. rectus femoris, • m. sartorius, • m. tensor faciae latae, • m. pectineus; extensia coapsei: • m. gluteus maximus, • m. biceps femoris, • m. semimembranosus, • m. semitendinosus;

42. Dinamica membrului inferior adducţia coapsei (adductio): • m. adductor magnus et minimus, • m. adductor longus, • m. adductor brevis, • m. pectineus, • m. gracilis; abducţia coapsei (abductio): • m. gluteus medius, • m. gluteus minimus; rotirea coapsei înăuntru: • m. gluteus medius (fasciculele anterioare), • m. gluteus minimus, • m. tensor fasciae latae; rotirea coapsei în afară: • m. gluteus maximus, • m. gluteus medius (fasciculele posterioare), • m. gluteus minimus, • m. sartorius, • m. iliopsoas, • m. quadratus femoris, • m. obturatorius externus et m. obturatorius internus. i p

43. Dinamica membrului inferior • Mişcările în articulaţia genunchiului: amplitudinea flexiei – extensiei gambei – 135 ° (extensie 30 °), rotaţie în jurul axului longitudinal – 40 °; • flexie: m. biceps femoris, m. semimembranosus, m. semitendinosus, m. popliteus et m. gastrocnemius, m. sartorius; • extensie: m. quadriceps; • pronaţie (în poziţie de flexie): m. semimembranosus, m. semitendinosus, m. sartorius, m. gracilis, m. popliteus, m. gastrocnemius (capătul medial); • supinaţie: mm. biceps femoris, m. gastrocnemius (capătul fibular).

44. Dinamica membrului inferior Articulaţiile piciorului (talocrurală şi talocalcaneonaviculară): amplitudinea flexie – extensie – 59 °, abducţie – adducţie – 17 °, rotaţie (pronaţie-supinaţie) – 22 °; flexie: m. triceps surae, m. flexor digitorum longus, m. tibialis posterior, m. flexor hallucis longus; extensie: m. tibialis anterior, m. extensor hallucis longus; m. extensor digitorum longus; adducţia: m. tibialis anterior, m. tibialis posterior; abducţie: mm. peroneus longus, peroneus brevis; pronaţie: m. peroneus longus, m. peroneus brevis; supinaţie: m. tibialis anterior, m. tibialis posterior, m. flexor digitorum longus, m. flexor hallucis longus. Mişcările halucelui: flexie: m. flexor hallucis longus, m. flexor hallucis brevis; extensie: m. extensor hallucis longus, m. extensor hallucis brevis; adducţia : m. adductor hallucis; abducţia : m. abductor hallucis. Mişcările degetelor II – V: flexie – m. flexor digitorum longus, m. flexor digitorum brevis, extensie – m. extensor digitorum longus, m. extensor digitorum brevis.

45. Dinamica corpului (mersul) Mersul prezintă o formă cea mai frecventă de deplasarea corpului în spaţiu. Ciclul mersului este Pasul dublu alcătuit: a) semi-pas posterior şi b) semi-pas anterior (cu sprijin dublu) Sunt următoarele faze ale mersului: I fază – atingerea călcâiului piciorului anterior a sprijinului şi apoi rostogolirea tălpii de la călcâi spre vârf II fază – fiind în sprijin pe toată talpa; tot membrul inferior se verticaliziază; corpul este în punctul cel mai superior III fază – toată greutatea se deplasează pe vârfurile piciorului de sprijin şi se finisează cu respingerea posterioară; sprijin dublu IV fază – piciorul devine liber; se flectează în articulaţia genunchiului V fază – piciorul liber vine în poziţie verticală; greutatea corpului se deplasează spre piciorul liber VI fază – gamba piciorului liber este extinsă la max.; se finisează cu atingerea sprijinului (trece în faza I); sprijin dublu Membrele superioare se mişcă înainte şi înapoi, formând balanţă anterioară şi posterioară

46. Dinamica corpului (mersul) • Mers înapoi • Mersul pe vârfuri • Mers sportiv • Mers cu picioarele semiflectate • Urcarea pe scări • Coborârea de pe scări

47. Dinamica corpului (mersul)

49. Dinamica corpului (alergarea) Alergarea fiind de asemenea mersului o mişcare complexă, ciclică se deosebeşte de ultima prin lipsa sprijinului dublu şi apariţiei în schimb a momentului de zbor

50. Dinamica corpului (alergarea)