ATRAGEREA DE INVESTITIII STRAINE DIRECTE (FDIs)

ATRAGEREA DE INVESTITIII STRAINE DIRECTE (FDIs) • SESIUNEA 2 • MODEL DE GÂNDIRE STRATEGICĂ. • PLAN DE MARKETING TERITORIAL PENTRUATRAGEREA DE INVESTIŢII. 25 Aprilie 2006 Autor: D. José Manuel Nocito

INDICE.

SESIUNEA 2: OBIECTIVE • Elaborarea unuimodel de gândire strategicăîn cadrul ADR orientat către atragerea investiţiilor străine. • Model teoretic de lucru cu grupuristrăine (reprezentanţiai altor agenţicare intervin în procesul de atragere de investiţiişi experţi independenţi).

Conceptede Bază1.1. Introducere. • În cadrul concurenţei actuale diferitezoneşi regiunidinlumese întrecîn atragerea de investiţii, atragerea companiilor, şia tututror tipurilor de fluxuri (capitaluri, turism, persoane, cunoştinţă, etc.). Punctul de plecare pentru strategia regională • Obiectivul nostru este atragereacompaniilor şi a noilor investiţii din exteriorcare să permitădezvoltarea economicăşi socială a regiunii, şi indirect, atragerea altor elemente fundamentale pentru competitivitate, cum ar fi persoanele calificate (sau evitarea emigrării talentelor), cunoştiinţelor, etc.).

Concepte de Bază. 1.2 Regiuni /Zoneşi competitivitate (1) • Zonele sau regiunile cu care concurează Regiuneade Vest în atragerea de ISD se pot definica spaţii geograficeşi configurare cu două elemente distinctive: • Oomogenitateîn ceea ce priveşte caracteristicile socioe conomice, nivelele de dezvoltareşi cultură. • Oanumităcapacitate de autogestiuneşi de control asupra variabilelorcheie pentru investiţia în noi resurseşi generarea de bogăţii) • Aceste două caracteristici, omogenitateşicapacitatea de autogestiune, suntcele care dau sens formulării strategiilor pentruansamblul regiunii. • În cazul Regiuniide Vest o analiză preliminarăface cunoscute ambele elemente:

Concepte de Bază. 1.2 Regiuni/Zoneşi competitivitate (2) • Objetivulacestuiplan pentru Regiunea de Vestva fiidentificarea factorilor de competitivitate, plecândde la situaţia actuală, care pot fi un succes pentru regiune încontextul mondial al atragerii de ISD. • Una din ideile cheieasupra careia ne vom centra este aceea de “competitivitate globalăa regiunii”. Această ideepresupunecăcompetitivitatea regiuniise bazeazăpecompetitivitatea individualăa fiecăruia dintre agenţii (companiile, industriile, administraţiile şi restul agenţilor), şipe asinergiilorcaresunt consecinţele relaţiilorcare se stabilesc între ele.

Conceptede bază.1.3 Elemente cheie pentrucompetitivitate (1) • Plecând de la globalizarecare crează un mediu competitiv la scară mondială, trebuiesăscoatem în evidenţăelementele locale proprii, care fac regiunea diferită, pentrua concura. • La aceste elementeglobalizareşilocalizare, trebuie să adăugăm elementul “cunoaştere”, pentru a avea modelul de competitivitateşi dezvoltare regională. GLOBALIZARE Investiţiile, personele, bunurişi ideisunt de fiecare dată mai accesibile. COMPETITIVITATE DEZVOLTARE REGIONALĂ FACTORI DE LOCALIZARE Caracteristicilediferenţiatoare a fiecărei regiunisunt elementul succesului CUNOAŞTERE Cunoştiinţele (şi, deci, persoanele) sunt cele mai importante în faţa dezvoltării.

Concepte debază.1.3 Elemente cheie pentrucompetitivitate (2) În acest model de competitivitate putem identifica câteva puncte iniţiale: • Cooperareaîntre agenţi. Sinergiiîntre agenţii cheiecare intervin în proces. • Avantaje competitive. Transformarea aspectuluilocal în element diferenţiatorşi de competitivitate. Necesitatea identificăriiavantajelor competitive ale regiunii. “ansamblul de elementecarefac ca acea regiune să fie diferită de celelalte şipe care se poate baza pentru a avea un avantaj competitiv unic“.Câteva dintre aceste avantaje competitive ale regiunilor sunt: • Punctele atractive ale Regiunii pentruatragerea de ISD. • Legături. Suporţi (fizicisau inteligenţi) care săuşureze cooperarea (internăşispre exterior) şilegătura cu alte regiuni (favorizând atractivitatea). • Gândire strategică.Regiunilecare reuşesc să atingă cele mai mari cote de competitivtate sunt aaceleacare au capacitatea de a-şi fixa obiective şi planuripe termen lung (capacitate de gândire strategică).

Concepte debază.1.4 Elementele planificării strategice • Nu există un model sautipar pentru elaborarea uneigândiri strategice; totuşi, în general, putem identifica o serie de elemente comune caresunt prezente în majoritatea planurilor strategiceale oraşelor şi regiunilor: • Diagnostic: Situaţia actualăa regiunii, necesară pentru evaluareapunctelor sale slabeşia potenţialelor. • Viziune strategică: O viziuneasupraviitorului regiuniirezumată în ansamblul redusalunor idei cheie. • Definirea liniilor strategicesau strategii globale: Ansamblul de puncte de lucru cu ajutorul cărora săavansăm pentru a obţinerezultatele propuse.

Concepte debază.1.5 Motive pentru realizarea planificării strategice (1) • Nevoia de dezvoltare în Regiuneade Vest a uneicapacităţi superioare pentruatragerea de ISD.

Concepte debază.1.5 Motive pentru realizarea planificării strategice (2) • Este necesarăcoordinareade acţiuni în favoarea ISDîninteriorul Programului de Dezvoltare Regională 2007-2013care va fi finanţat de UE. • Este necesară dezvoltarea modelelor de cooperareîntre toateinstituţiileşi agenţiicare intervin în procesul de atragere de ISD. • Şansa de elaborarea unei gândiri strategicecare permite crearea unei viziuni de viitor pentru regiune, împărţită, ca proces participativ între toţi agenţii din regiune. • Crearea plecând de la această gândire strategicăa uneiustensile de planificareutilăpe termen lung. .

2: Procesul de Planificare strategică (1). 2.1 Introducere • Atragerea de investiţiitrebuie să fie propusă ca “un proces” în marketing-ul strategic teritorial. • Se necesităocunoaştereprofundă a produsului (regiunea) şi a clientului (Investitor extern). • În acest moment sistemele tradiţionale bazatedoar pe stimulente/ajutoarepentru investiţie nu sunt suficiente pentruatragerea de investiţii, nune putem baza strategia doar pe ajutoarele pentru investiţie. STRATEGIA TREBUIE SĂ AIBĂ ÎN VEDERE FACTORII DE LOCALIZARE VALORAŢIDE INVESTITORI.

2: Procesul de Planificare strategică (2). 2.1 Introducere DECIZIE DE INVESTIŢIE LUATA ÎN PREALABIL BAZATĂ PE RENTABILITATE IDENTIFICARE ŞI PROMOVARE AVANTAJE COMPETITIVE ALE REGIUNII REGIUNEA DE VEST COMPANIE INVESTIŢIE STRĂINĂ Strategia ADR-lui: CADRU CONCURENŢA INTERNAŢIONALĂ INTĂRIREA DETERMINANTELORIDS ALEGEREA SECTOARELOR PRIORITARE COORDINARE INSTITUŢIONALĂ MARKETIN-UL REGIUNII Etape de luare a deciziilor în companie: DEZVOLTAREA ELEMENTELOR CHEIE ALE COMPETITIVITĂŢII • NEVOIA INTERNAŢIONALIZĂRII • ELABORAREA STRATEGIILOR ŞI A PROIECTULUI • STUDIUL ŞI ANALIZA LOCAŢIILOR ALTERNATIVE • DEFINIREA FINALĂ A PROIECTULUI • DECIZIA FINALĂ Inter-relaţii NOI OCAZII DE INVESTIŢII CRITERII PENTRU LUAREA DE DECIZIIAVÂND ÎN VEDERE ATRACTIVUL REGIUNII PROCES SISTEMATIC DE ATRAGERE A INVESTIŢILOR DEZVOLTAREA STRATEGIEIDE ATRAGEREîNDREPTATGRUPURILOR DE COMPANII (“CLUSTERS”) ŞIREŢELELOR DE COOPERARE..

2: Procesul de Planificare strategică (3). 2.1 Introducere. Analogii Marketing Marketing Strategic Teritorial Þ Þ - Produs Regiunea de Vest n : Þ - Caracteristicile Condiţiile oferite de Regiune pentru investiţie : produsului - Condiţiile factorilor de localizare din regiune (Infrastructuri , materii prime, forţă de muncă .). - Servicii de ajutorare a investitorului (Reprezentaţii îmbunătaţirea competitivităţii) - Servicii tehnologice avansate (Centre de I+D+I) Þ - Preţ - Politica preţurilor: Costul factorilor de localizare (fiscalitate, ajutoare pentru investiţii ..) Þ - Marketing-ul produsului - Promovare generală şi selectivă a Regiunii ca localizare de investiţii . - Publicitate (Mesaje către potenţialii clienţi) - Promovare (Imaginea regiunii): Misiuni directe şi inverse, prezenţă la târguri, etc. Þ - Distribuţie /Forţa - Vânzări bune interne (Reţea de agenţi, Ambasade, Birouri vânzărilor Comerciale, etc.) - Vânzări bune externe (Birouri de consultanţă, Convenţii cu prescriptori, Camere de Comerţ, etc.) Þ - Vânzările prevăzute - Estimarea vânzărilor (Atragerea de investiţii pe sector de activitate şi ţara de origine). Desarrollo exogen. Þ - Buget promoţional - Investiţii estimate pe concepte: - Cheltuieli promovarea regiunii. - Cheltuieli promovare în exterior. - Stimulente proprii ale Regiunii

2: Procesul de Planificare strategică (4). 2.1 Introducere. Analogii - tipuri de procese PERSOANE MAŞINI MATERIE PRIMĂ PRODUS FINAL UNELTE METODE MAT. AUXILIARE

2: Procesul de Planificare strategică (5). 2.1 Introducere. Analogii - tipuri de procese PERSOANE ADR / AGENŢI RESURSE FIZICE FACTORI REGIUNEA DE VEST ATRACTIVITATEA REGIUNII DE VEST PENTRU ISD TABLOU DE CONTROL. INDICATORI PROCEDURI. PROCESE DE LUCRU FACTORI REGIONALI DE NIVEL SECUNDAR

2.2 Metodologia de lucru propusă COMPANII INSTITUŢII CENTRE DE EDUCAŢIE ENTITĂŢI FINANCIARE COMPANII LOCALE GUVERN LOCAL CENTRE DE I+D+I COMPANII STRĂINE PRIMĂRII CAMEREDE COMERŢ Asociaţii de Afaceri Sindicate GUVERN CENTRAL REGIUNI COOPERATIVE Agenţia Naţională de Investiţii UNIUNEA EUROPEANĂ BIROURI COMERCIALE / AMBASADE BIROURI DE CONSULTANŢĂ • Devoltarea unui plan metodologic, îndreptat direct cătreoferirea "gândirii strategice" tuturoragenţilor (internişi externi)care intervin în regiune, şiîn afara ei, pentru ca aceştia să poată să devină chei în procesul de atragere a ISD. AGENŢI INTERNI AGENŢI EXTERNI

2.2 Metodologia de lucru propusă Etapele procesului CADRU DEFINIŢIA STRATEGICĂ ATRAGEREA DE ISD REGIUNEA DE VEST FAZA 1. PLANIFICARE FAZA 2. DIAGNOSTIC FAZA 3. DEFINIREA STRATEGICĂ FAZA 4. EVALUAREAŞI RECAPITULAREA STRATEGIEI

3: Desarrollo del proyecto. 3.1 Fase 1. Planificación Comitetul Director(CD) Comitetul Consultativ (CC) ADR Regiunea de Vest Echipa Tehnică(ET) Consultanţă externă ? (CE) • Comitetul Consultativ. Formatdintr-un reprezentant dinfiecare unul dintre agenţi. Organismul consultativ, se ocupă de fixareamarilor linii strategiceale proiectului. • Comitetul Director (Steering Comité). Organismulcare se ocupăcusupervizarea proiectuluişiţin legătura cu echipa tehnică. (Formatdintr-un număr redus de reprezentanţiai agenţilor reprezentaţiîn comitetul consultativ). • Echipa tehnică a ADR. Responsabilă cuexecutarea diferitelor activităţiîn cadrul proiectului, şicu coordinarea diferitelor proiecte/reprezentaţii derivate din Plan. Formatdin tehnicieni ai ADR şi agenţii de dezvoltare localăale regiunii.

3: Desarrollo del proyecto. 3.2 Fase 2. Diagnóstico Izvoare existente (Rapoarte, statistici, studii, etc.). DIAGNOSTIC ANTERIOR • În continuare vom dezvolta detaliatprima etapă de diagnosticanteriorplecând dela analizadocumentelor existente. În acest seminar nu putemsă dezvoltămrecapitularea diagnosticuluianterioraşa cum ar trebui, şi cum am indicatprin intermediul interviurilorluate reprezentanţilor agenţilorşigrupurilor de contrast. (ET/CE) Punct de referinţă. (ET/CE) (ET/CE) Interviuri Agenţi Interni şi Externi DIAGNOSTIC FINAL REGIUNEA DE VEST (CC/CD) Grupuri de Contrast (ET/CE)

3: Desarrollo del proyecto. 3.2 Fase 2. Diagnóstico. 3.2.1 Diagnóstico previo VIZIUNEA/ MISIUNEA ADR OBIECTIVE PRELIMINARE DIAGNOSTIC EXTERN DIAGNOSTICO INTERN Analizacapacităţilor (avantaje competitive, competenţe cheie, Puncte forteşi Puncte Slabe). Analizapieţei ISD Mediu politic, economic, social, cadru juridic-legal Analizaconcurenţei, investitori, furnizori AMENINŢĂRIŞIOPORTUNITĂŢI PUNCTE FORTEŞI PUNCTE SLABE CADRU DAFO DIAGNOSTIC ANALIZESUPLIMENTARE DEFINIRE STRATEGICĂ DEFINIREA STRATEGIEI EXECUŢIEŞI DESFĂŞURARE DEZVOLTAREA STRATEGIEI

3.2.1: Diagnóstico previo. Visión /Misión /Objetivos (1) • Vom pleca de la definiţiile actuale Viziunii , Misiuniişi obiectivelor actuale în ADR (de pe pagina sa web): http://www.adrvest.ro/index.php • Viziune Viziunea ADR Vest este, ca agenţia să devină un reper profesional de nivel european ce va mobiliza voinţa politicăşi va gestiona competent resursele financiare disponibile în vederea susţinerii şi dezvoltării intense şi armonioase a regiunii noastre. • Misiune Misiunea ADR Vest este de a se implica în programarea strategică a dezvoltării economiceşi sociale a regiunii, în parteneriat cu actorii locali, de a gestiona competent programele şi proiectele finanţate din fondurile structurale alocate pentru dezvoltarea regiunii, de a iniţia programe pentru promovarea strategică a Regiunii de Vest şi de a atrage noi resurse cu impact pentru bunăstarea comunităţii. • Principalele obiective ale ADR Vest se referă la gestionarea fondurilor de dezvoltare alocate de către Uniunea Europeană Regiunii de Vest, programarea strategică a dezvoltării economice şi sociale a regiunii în parteneriat cu actorii locali, promovarea cooperării şi transferului de informaţii şi competenţe dintre mediul de afaceri, cel ştiinţific şi cel tehnologic pentru dezvoltarea regiunii, coordonarea realizării parteneriatelor inter-regionale, intra-regionale şi a relaţiilor internaţionale ale agenţiei, promovarea Regiunii de Vest pe plan naţional şi internaţional si realizarea unor proiecte cu impact major în dezvoltarea regiunii.

3.2.1: Diagnóstico previo. Visión /Misión /Objetivos (2) • Este inclusăîntr-o formă implicităatragerea de investiţiiîn strategia internaţională, dars-arputea face o nouă referirela obiective: • Promovarea investiţilorstrăineîn sectoareleobiectiv, ca o măsurăpentru dezvoltareaeconomicăşisocială, bazatăpe productivitateşicompetitivitate şi favorizând adaptarea lapiaţa economiei regionale. DIAGNOSTIC INTERN AL REGIUNIICARE SĂ PERMITĂ IDENTIFICAREA PUNCTELOR FORTE PENTRUATRAGEREA INVESTIŢIILOR (îndreptat cătrezona industrială)

3.2.1: Diagnostic anterior. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (1) • Izvoare principale: Plan de Dezvoltare Regională 2007-2013, Analiză Social-economică a Regiunii de Vest, Strategie Regionalăde Innovare). • Criterii: • Mediu fizic • Demografia şibursa de muncă . • Infrastructurişi comunicţii • Structura economică. Sector secundar • Potenţial tehnologic • Organizare politică • Clima socială • Bunăstare socială. • Educaţieşi cultură • Legislaţie. Rezumatulcelormai semnificative date:

3.2.1: Diagnostic anterior. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (2) 1. MEDIU FIZIC: Puncte forte Puncte slabe § Localizare geografică § Infrastructuri de comunicaţii § Resurse naturale variate (hidrocarburi, fier, § Filiale de resurse magneziu, cupru, uraniu sau, metale preţioase, cărbune) energetice § Existenţa pădurilor, zonelor înconjurătoare de valoare şi § Degradarea mediului din cauza Parcuri naturale (4) industriei 2. DEMOGRAFIA ŞI PIAŢA : Puncte forte Puncte slabe Piaţă domestică § mare (22 MM), a doua din Europa § Posibilă concentrare a Centrală după Polonia. populaţiei în jurul oraşelor principale § Calificare MOD şi MOI § Rata mare de şomaj în zonele industriale rezultat al restructurării § Existenţa MOD § ridicate pentru personal Costuri şi lipsa rigidităţii pe piaţa muncii. Conflict laboral § scăzut

3.2.1: Diagnostic anterior. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (3) 3. INFRASTRUCTURI, COMUNICAŢII: Puncte forte Punct slabe § Localizare geografică Răscruce de drumuri care să permită § Telecomunicaţii. accese la mai mult de 200 de milioane de consumatori pe o rază O mai bună § reţea de de 1.000 Km2. comunicaţii (în plin proces de § Două coridoare europene de transport: dezvoltare) Arad - Berlin - Praga Budapesta- - - Bucureşti- - Constanţa - - § Lipsa cailor ferate de mare Istambul/Salonic viteză Dunăre - Constanţa - Basarabia - - Main - Rhin § Existenţa solului industrial § Lipsa instalaţiilor detratare a apelor reziduale § Parcuri Industriale (Timişoara, Zona industrială din Arad) § A e roporturi (Timişoara, Arad, Caransebeş şi Deva) § Transport maritim Dunăre (legătura cu vestul Europei până în Germania şi Marea Neagră)

3.2.1: Diagnostic anterior. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (4) 4. STRUCTURA ECONOMICĂ. SECTORUL SECUNDAR: Punctos forte Punct slabe § Model de pr ivatizare practic terminat § Imaginea companiilor în industrie. § Presenţa de importante companii şi g rupuri de afaceri § Deteriorarea ţesutului industrial străine în special în procese intensive de forţă în sectoare aflate în Vezi N ota 1) de muncă (lemn, încălţăminte, textile) ( restructurare. Vezi N ota 1) § Potenţialul atragerii de ISD în regiune ( § Modele de gestiune tradiţională a afacerilor care trebuie să se adapteze la economia pieţei. telecomunicaţiilor şi § Oportunităţi în câmpul § Specializare industrială în tecnologiei informaţiei (foarte active în ISD) , sectorul sectoare mature sau saturate energetic şi infrastructuri, construcţie, agricultură şi la nivel internaţional. industria alimentară şi turism. § Structuri de ajutor ale ADR, administraţie § Servicii financiare şi ajutor acordat companiilor. § Existenţa din 2002 a Agenţiei Române § Inflaţie 9,3% cooperării de Investiţii Străine (ARIS) . Dezvoltarea la cel mai înalt nivel . § Creşterea PIB (2004) 8,3% § Cadrul de ajutor UE (Fonduri Structurale)

3.2.1: Diagnostic anterior. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (5) 5. POTENŢIAL TEHNOLOGIC: Puncte forte Puncte slabe § Potenţial tehnologic . Oferta a 7 Universităţi § Lipsa ofertei private de centre publice. tehnologice § Universităţi privatee de prestigiu (4) şi centre de § Centrele de I+D nu-şi potrivesc formare tehnică. investigaţia la necesităţile economice actuale. § Participare insuficientă la proiecte europene de I+D § Infrastructura în câmpul investigaţiilor : Excelente § Cădere drastică a nº de Institute de investigaţie sudură , textile, medicină şi investigatori în ultimii 10 ani. biologie) 6. ORGANIZARE POLITICĂ: Puncte forte Puncte slabe § Organizaţie care grupează 41 de judeţe în 8 regiuni § În România tranziţia la economia (Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest de piaţă a fost una dintre cele mai Centru), pentru distribirea de ajutoare dificile din regiune, a presupus o din partea statului şi din partea UE. întârziere în lansarea sa. § Administraţia locală (Consilii locale şi primari) § Lipsă de agilitate în administraţia publică, lipsa autoguvernării § Cooperare transfrontalieră . Prezenţa corupţiei § în părţi ale administraţiei

3.2.1: Diagnostico anterior. 3.2.1.1 Diagnostic Intern (6) 7. CLIMA SOCIALĂ: Puncte forte Puncte slabe § Rata de şomaj pe ţară în jur de 5,5% § Pot apărea conflicte la lucru datorită din populaţia activă reconversiilor în companii publice datoare (în special în sectorul minier . 8. BUNĂSTARE SOCIALĂ: Puncte forte Puncte slabe § Asistenţă sanitară Putere mică de achiziţie din partea populaţiei § § Acces la locuinţe § Nivelul şomajului Cost ridicat al nivelului de trai § § Protecţie socială 9. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ: Puncte forte Puncte slabe § Infrastructura sistemului educaţional Diferenţă între oferta sistemului educaţional şi § cererea actuală § Acoperirea sistemului 10. LEGISLAŢIE: Puncte forte Puncte slabe § Legislaţie atractivă a investiţiilor pentru Legislaţie avansată dar în schimb constant § investiţie (acces liber, fără discriminări la sistem judiciar cu mijloace limitate care duc la pieţe şi sectoare), repatrierea beneficiilor aplicarea deficitară a legislaţiei.

3.2.1.1 Diagnostic Intern. Date ISD (1) Nota 1. Nu există informaţii actualizateale ISD în Regiune. Propunemo analizăplecând de la datele naţionale. • Structura pe sectoare ISD în România 2005 şi %/total ISD 2005 (Sursă: ARIS annual report 2005http://www.arisinvest.ro/): • Telecomunicaţii (1162 milioane USD - 22,61% din totalul investiţiilor) • Industria lemnului celulozei şi hârtiei (682 milioane USD- 13,28%) • Servicii (623 milioane USD – 12,12%) • Comerţ (496 milioane USD – 9,59% ) • Industria energetică (431 milioane USD – 8,38% ) • Industria constructoare de maşini (422 milioane USD - 8,2%) • Construcţii şi materiale de construcţii (421,5 milioane USD – 8,2%) • Industria metalurgică (219 milioane USD – 4,26%) • Industria electronicăşi electrotehnică (208 milioane USD – 4,04%)

3.2.1.1 Diagnostic Intern. Date ISD (2) Date ARIS raport anual 2005 : Anul 2005 Anul 2004 Nº de proiecte administrate de 74 52 § ARIS Totalul investiţiei acumulate ARIS 2.870 MM€ 55%/Total 2.399 MM€ 58%/Total § Total ISD 5.197 MM€ 27% 4.098 MM€ ARIS a administrat în 2005 26 mari proiecte care presupun o investiţie de 1.423,1 MM€. Principaleleţări investitoare:

3.2.1.1 Diagnostic Intern. Date ISD (3) • Analiza datelor ISD: • ARIS este principalul prescriptor al statuluiîn ISD. • ARIS îşi centreazătoate forţeleîn atragerea investiţilor mari şi mijlocii. (26 proiecte, presupun 27% din ISD în România). • Dincele 11.719 companii străine noi în 2005 ,74 din ele (0,63%) administrate de ARIS presupun 55% din totalul ISD atrase. • Concluzii: • Trebuie stabilită ocooperare adecvată cu ARIS. • Trebuie centrateforţele şi resurseleîn atragerea de ISD mai mult învolum de investiţiidecât în numărulcompaniilor. • Dezvoltarea măsurilor specifice pentru cele mai activesectoare obiectivealer ISD.

3.2.1.1 Diagnostic Intern (1) PUNCTE FORTE. • Localizare geografică strategică (5 drumuri europene. Prin Regiuetrec 2 autostrăzi pan europeneprincipale, pe şoseaşi fluvială. Tren). • Tradiţie industrialăşi diverse activităţi industrialeîn Timişşi Arad • Forţă de muncă calificată • Potenţial de dezvoltarea activităţilor în ceea ce priveştelemnulşi mobilaîn zonelemai deprimate(Caraş-Severin şi Hunedoara) • Existenţa materiei prime. • Devoltarea de infrastructuriîn Timişşi Arad. • Nº de Universităţişişcoli superioare. • Experienţăîn I+D al personalului investigatorîn instituteşi universităţi. • Sprijin dinpartea administraţiei localepentru centrele de investigaţie. • Stabilitate politicăşi economică. • Apartenenţă la UE • Condiţiiavantajoase (Costulforţei de muncă şia calificării, sol industrial, costuri energetice, stimulente pentru investiţii, Fonduri structurale UE 2007-2013 etc.) • Dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologiceîn regiune. • Politici locale de sprijinpentru investitori. • Alinierea legislaţiei Românecu cea a UE.

3.2.1.1 Diagnostic Intern (2) PUNCTE SLABE (1). • Puternicediferenţeîntre judeţele regiuniiîn ceea ce priveşte dezvoltarea economică. • Mono industriiîn Caraş-Severin şi Hunedoaraafltae în proces de reconversie (metalurgie, sector minier). Riscde conflict social. Rata mare a şomajului. • Neîmplinireacondiţiilor mediului înconjurător. • Număr scăzut de companii cu tehnologie avansată. • Cultură şi cooperare. Cooperare scăzutăîntre industrieşi centrele de I+D+I. • Competitivitate scăzută (companii intensiveîn forţă de muncăşi utilizare de materii prime). • Mărime redusă acompaniilor (94% micro-companii, mai puţin de 10 angajaţi) • Servicii bancare reduse. • Densitatescăzută de şosele reparate. Nu există autostrăzi. • Diferenţeîntre I+D+I desfăşurată şinevoilecompaniilor. • Pierderea personaluluiîn centrele de I+D (Puţini investigatori tineri). • Echipament vechiîn centrele de I+D+I • Participare slabă a ADR Vest în strategiile ARIS • Schimbări rapidealelegislaţiei. • Inflaţie (9,3% en 2004) • Şomajîn Caraş-Severin şiîn special în Hunedoara (dublul mediei din România, 6,2% în 2004). • Lipsa strategieiîn atragerea de ISD. • Capacitate scăzută de autoguvernare regională.

3.2.1.1 Diagnostico Intern (4) Puncte slabe (2). • Lipsaspecializăriiîn zonele mono-industriale (Caraş-Severin şi Hunedoara), lipsa atracţiei pentru investiţii. • Dificultăţi de adaptare la condiţiile de calitateşi mediu înconjurătorstabilitede UE. • Dificultăţiînşcolarizarea forţei de muncăamarilor companii de stat. • Amânarea construcţiei de infrastructuras. • Fixarea în mod arbitrar de preţuripentru materia primăşi energie (monopolul statului). • Impozite mari. • Economieabsorbită. Deformare dinpartea concurenţei. • Pierderea potenţialului investigator. Nu se atrag tinerii. • Complexitatea legislaţiei. Proceduri administrative. • Neadaptareainfrastructurilor de transport la cerinţe. • Emigrareamuncitorilor calificaţisprealte ţări ale UE .

3.2.1.2: Diagnostic extern (1) Politici Economici Concurenţa Clienţi / Investitori MEDIU EXTERN MEDIU APROPIAT Servicii / Ciclu de Viaţă Sociali Tehnologici Furnizori • Neva permite construirea scenariului prezent-viitoral mediului. • Dintre factoriicare se analizează de obicei pentru a cunoaşte situaţiamediului competitiv şisăaflăm dacă aceştia şi evoluţialor în viitor pot reprezenta ameninţărişi oportunităţi pentru activitatea noastră, neîndreptăm atenţia asupra celor care potavealegătură cu atragerea de ISD, factoridinMEDIUL EXTERN (Politic - legal, Economici, Social – cultural - demografic, Tehnologic) şi dinMEDIULAPROPIAT (Furnizori, Concurenţă, Cunoaşterea părerilor clientului, Servicii-ciclu de viaţă). • Pentru fiecare criteriu propunem celor prezenţidiferiţi factori , şivom determina pentru fiecare din eidaca poate fi o ameninţaresauo oportunitate.

3.2.1.2: Diagnostic extern (2) Ameninţări Opo rtunităţi MEDIU EXTERN • a) Mediu politic legal • Evoluţieprevăzută a normelor legale şi/sauschimbări politicecare să afecteze activitatea ADR în ceea ce priveşte continuitateamodeluluiactual pentruatragerea ISD. • Factori: • Schimabrea legislaţiei comunitareîn ceea ce priveşte sprijinul statului. • Reforme legislativeale statuluiîn ceea ce priveşte investiţiastrăină. • Reformeindustriale • Stabilitatea politică a ţării. • Apartenenţa la UE.

3.2.1.2: Diagnostic extern (3) b) Mediu economic:Evoluţieprevăzută a variabilelor economicecare pot afecta atragerea ISD. • Factori: • Evoluţieprevizibilă a ISD în lume. • Tendinţăşi creşterea ISD în ţară (5.197 MM€ în 2005 faţă de 4.098MM€ în 2004). • Concentrare sectorială a ISD în regiuneîn industria uşoară, construcţie, serviciişi comerţ • ISD în Regiunea de Vestpresupune 12,93% din totalulpe stat, pe locul treiîn atragerea ISD ale statului (după Bucureşti, şiuşor în urma Regiunii de Sud Est). • Concentrare teritorială. Dincele 71.013 de companii existente în anul 2000 în regiune, 58,1 % se aflau în judeţele mai dezvoltate (32,6% în judeţulTimiş, şi 25,5% în Arad), restul, 24,2% în judeţul Hunedoara şi 17,66% în judeţul Caraş-Severin. • ISD şicompaniile străine se îndreaptă în mare majoritate mai spre vestulţării, ca rezultatal locaţiei, tradiţiei sale industrialeşiculturii industriale, astfelîn Timiş, 20% dincompaniile existente au un capital străin, şiîn Arad 12%.În Hunedoara presupune 5,5% şi 4,7% în judeţul Caraş-Severin. • Declararea zonelor de interes special în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin nureuşeşteschimbarea tendinţelor ISD în regiune. (Economia Hunedoareişia Caraş-Severinului mono industrial, lipsa mentalităţii industriale)

3.2.1.2: Diagnostic extern (4) • Creşterea PIB (8,3% en 2004) • Inflaţie (9,3% en 2004) • Şomaj (6,2% en 2004) • Cadru de stabilitate economicăşi politicăîn UE. • Evoluţia productivităţiiîn comparaţie cuţările din jur. • Globalizareapieţelorşinoi pieţe atrăgătoare pentru investiţiastrăină. Concurenţa dinţările asiaticeşi noi economii mai competitive. • Evoluţiacosturilor factorilor de producţie. • Reprezentaţii prevăzuteîn regiune(StrategiepentruDezvoltare Regională 2007-2013)înglobate în strategiile naţionale prezentate UE pentru a fi finanţate: • Infrastructuri (ÎnPunctul 1 naţional: Dezvoltareşi modernizarea infrastructurilor). • Mediu înconjurător (În punctul 2 naţional). • Innoire tehnologică, investigaţieşi dezvoltare (În punctul 5 naţional). • Dezvoltare Pymes (În punctul 6 naţional). • Tratamentul desechilibrului teritorial (În punctul 6 naţional).

3.2.1.2: Diagnostic extern (5) c) Mediu socio cultural şi demografic • Schimări sociale şiobiceiuri de consum ale populaţieicare nu afectează doarbunurile de consum ci şi pe cele industriale pe termen lung şi mediu. Acest tip de schimbări suntfoarte solidechiar dacă se produc pe ascuns. • Asupra acestui factor vom încerca să analizămnumărulschimbărilor socio-culturale care pot afecta activitatea actualăsau viitoare a companiilor instalateîn Regiunea de Vestla fel ca posibilitatea atragerii de noi investiţii. • Factori: • Demografia. NaşteriÎmbătrânirea populaţiei. • Mobilitate socialăşi geografică. Fixarea populaţiei. • Schimbări în modul de viaţă. Societate de consum. • Creşterea nivelului de viaţăa populaţiei. • Divertisment şi cultură. • Impactul noilor tehnologii.

3.2.1.2: Diagnostic extern (6) d) Mediu tehnologic • Evoluţiaşi schimbările tehnologicesunt puncte cheieşifoarte periculoaseavând în vedere ca regiuneasă nu se adaptezela ele, sau să nu anticipezedin timp pentru a asimila schimbulsau să se adaptezela noile tehnologiişicereri ale pieţei. • Vom lua în considerare evoluţia tehnologieiîn atragerea ISD, înmare parte condiţionatăde acordurile Regiune – Statîn materie de infrastructurişide capacitatea de autoguvernare a regiunii. • Factori: • Spaţii tehnologice (Parcuri tehnologiceşi Parques empresariales). • Infrastructuri de servicii avansateîn telecomunicaţii. • Servicii tehnologice adaptatela nevoile companiilor (Centre de I+D+I cu modele de administrarea afacerilorşiconduse de companii). • Structuriîn sânul administraţiei pentrua sprijini proiecte de I+D+I încompanii. • Dezvoltarea de servicii avansate (Certificare electronică, mijloace de plată, departamente de formare, etc.).

3.2.1.2: Diagnostic extern (7) MEDIU APROPIAT a) Furnizori • Atragerea ISD nu depinde doar de ADR ci şi de alţi agenţi (UE, Organisme Internaţionale, Guvern, Departamentul de Comerţ Exterior, Agenţia de InvestiţiiStrăine ARIS, etc.), coordinareacuaceştiagenţi – furnizori, esteimportantă în proces. În acest caz existăcâţivafurnizoriunicişi criticiîn proces, de care depindem foarte mult. • Trebuie dezvoltată climăadecvată de “cooperare” cufurnizorii, mai ales cu cei de stat, pentru a profita de resursele de care dispune pentruatragerea de ISD, de exemplu: • Materiale de promovare. • Participarela evenimente în străinătate. • Reţea exterioară de ambasadeşibirouri comerciale, etc. • Pede altă parte, majoritatea furnizorilor noştriisunt de asemenea furnizorii celorlalte ADR ale statuluişiaaltor regiuni concurente. • Factori: • Nivelul de dependenţăal procesului de atragere de ISD alfurnizorilor Statului. • Nivelul de dependenţăal procesului de atragere de ISD alfurnizorilor internaţionali (UE, Naţiunile Unite, etc.) • Alţi prescriptori

3.2.1.2: Diagnostic extern (8) b) Concurenţi. Nivelul turbulenţelorşi a rivalităţii • Existăo dură rivalitateîntre concurenţicarepresupune o ameninţare şiun risc permanent. • Ameninţărileintrării noilor concurenţi, provenienţi dinţări în dezvoltare poateschimba scenariulcompetiţieipe termen mediu. • Ppropunerea unei gândiri grupului: • Care sunt viitorii noştrii concurenţi? c) Cunoaşterea vocii clientului – pieţei • Necunoaşterea factorilor de cumpărare (criterii de localizare) şiaexigenţelor clienţilor pentrua decidelocalizarea investitorilor poatefi o ameninţare pentru Regiune, pentru că necunoaştereaacestor factori, va duce la o organizare proastă a reprezentaţiilor pentru atragerea ISD. • Dimpotrivă, cunoaşterea factorilor de cumpărarepresupune o oportunitatepentru ajustareareprezentaţiilor ADR pe piaţă, prin intermediul dezvoltării de noi servicii. d) Servicii de atragerea ISD. Ciclu de viaţă • Strategiile pentruatragerea de IED de către diferitele regiuni nu se bazeazădoar pe stimulentele economiceci şi pe unelteşitehnicifoarte sofisticateîn continuă evoluţie. • Dezvoltarea acestorunelte - noi serviciiîn ADR care concurează cu Regiunea de Vest în atragerea de ISD , şicareţin locul celor existente în actualitate, potînsemna o ameninţare, ceea ce face necesar un sistem de securitate adecvat al mediului.

3.2.1.2: Diagnostic extern (9) OPORTUNITĂŢI(1). • Se aşteaptăcreşterea ISDîn Europa centrală. • Tendinţă de creşterea ISD în România (% creştere IED 2005/IED 2004 26,8%). România după Polonia atrage cea mai mare investiţie dintrenoii membrii ai UE, înainte de Republica Cehă. • Prezenţa companiilor străinedupă ţara de origine,în această ordine: Italia, Germania, Turcia, Statele Unite, Franţa, Austria, Olanda, Marea Britanie, Cipru. • Reforme legislativeale statuluiîn armonie cu UE în materie de investiţiestrăină. • Siguranţă juridică. • Stabilitate politicăaţării. • Creşterea PIB (8,3% în 2004) şi a producţiei industriale – Rata creşterii producţiei industriale (4% în 2004) • Îmbunătăţiri aleproductivităţii. • Nivelul de viaţăal populaţiei. Piaţăconsum intern. • Amplierea pieţelor derivate dinPiaţaUnică Europeană. • Investiţiiîn infrastructuri prevăzuteîn stat 2007 – 2013 şi efectulacestora asupra planului de dezvoltare regională. • Spaţii tehnologice (parcuri tehnologiceşi parcuride afaceri) • Infrastructuri avansate de telecomunicaţii. • Cooperare cu serviciile statului (ARIS şi Departamentul de Comerţ Exterior)

3.2.1.2: Diagnostic extern (10) OPORTUNITĂŢI (2). • Creşterea ISD în regiunile mai deprimate Caraş-Severin şi Hunedoara (Industria lemnuluişialtele). • Transfer tehnologicalcompaniilorcu capital străin, transferulîn modelele de administrare. • Dezvoltarea parcurilor de furnizori pentrucompanii cu capital străin plecând de la companiile mici. • Noi oportunităţi de creare de companii derivate din dezvoltarea pieţei interioare (industrii de împachetat, logistică, etc) • Creştereacapacităţiipieţei interneşiurmătoare/Zona de influenţă. • Infrastructuri prevăzute (Autostrăzi) • Reorientarea servicilor bancare pentru finanţarea micro-companiilor. • Uşurinţă în achiziţia solului industrial care aparţine statului (privatizări). • Programe de perfecţionarepentruconsiliul director în ceea ce priveşte management-ul companiilormici. • Crearea unuiplan cu Centre de I+D+I, companiişi administraţiial unei“Regiuni favorabile pentru innovare”. • Oportunităţi de creare de companii pentru programe de protecţiea mediului încpnjurătorşi industrii de recuperareşirefolosireadeşeurilor. • Dezvoltarea cooperării transfrontaliere pentru infrastructuri.

3.2.1.2: Diagnostic extern (11) AMENINŢĂRI. • EvoluţiaInflaţieişiaşomajului. • Evoluţiacosturilor factorilor de producţie. Monopol al statuluiîn materii primeşi energie. • Pierdereapopulaţiei calificate (emigrare) • Dependenţa la serviciile statului (ARIS şi Departamentul de Comerţ Exterior). • Legislaţie naţionalăîn continuă schimbare. • Schimbare pe termen mediu acadrului de sprijin dinpartea UE. • Aplicareadirectivelor UEla companiiîn ceea ce priveştemediul inconjurător. • Dezechilibre socio-economice teritoriale. • Centralizare administrativăîn mâinile statului. • Agilitateînadministraţie • Concurenţacu alte regiunidin ţarăşitransfrontalieră. • Concurenţă mai mare din partea ţărilor asiatice.

3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii (1). Analiză Externă Regiunea Vest Analiză Internă Regiunea Vest ISD

3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii (2). DAFO ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PUNCTE SLABE CORECTAREA PUNCTELOR SLABE AMENINŢĂRI ÎNFRUNTAREA AMENINŢĂRILOR PUNCTE FORTE MENŢINEREA PUNCTELOR FORTE OPORTUNITĂŢI EXPLOATAREA OPORTUNITĂŢILOR • Odată realizat rezumatul cadrului DAFO, putemface o primă aproximaţie strategică utilizând tehnica: CADRU CAME (Exploatarea directă) • În baza celor aflate din DAFO se va realizaconstrucţia paralelăa cadrului de sugerinţe de acţiuni strategice CAME (Corectareapunctelor slabe; Înfruntarea ameninţărilor; Menţinerea punctelor forte; Exploatarea oportunităţilor).

3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii. Rezumat (1). PUNCTE SLABE • Puternicediferenţeîntre judeţeleîn dezvoltare economică. • Mono industriiîn Caraş-Severin şi Hunedoaraîn proces de restructurare. • Risculconflictuluide muncă. Rată ridicată aşomajului. • Şomajulîn Caraş-Severin şiîn specialîn Hunedoara (dublul mediei din România, 6,2% în 2004). • Dezechilibru teritorial în atragerea de IEDşiîn prezenţacompaniilor cu capital străin. • Nerespectarea condiţiilormediului inconjurător. • Număr scăzut de companii cu tehnologie avansată. • Slabăcooperareîntre industrieşi centre de I+D+I. • Competitivitate scăzută (companii intensiveîn forţă de muncăşi utilizare de materii prime). • Mărime redusă a companiilor (96% micro-companii) • Orientarea serviciilor bancareîndreptate către companii • Densitate scăzută a şoselelor remodelate. Nu există autostrăzi. • Schimbări periodiceale legislaţiei. • A treia poziţie în stat în captarea de IED

3.2.2 Cadru DAFO al Regiunii. Rezumat (2). PUNCTE FORTE • Localizare geografică strategică. • Tradiţie industrialăşidiversitateindustrialăîn TimişşiArad. • Forţăde muncă calificată • Potenţial de dezvoltareasectoruluilemnuluişi mobileiîn zonele mai deprimate (Caraş-Severin şi Hunedoara) • Existenţa materiei prime. • Dezvoltarea infraestructurilorîn Timişşi Arad. • Universităţişişcoli superioare. • Experienţa în I+Da personalului investigator în cadrul institutelorşi universităţilor. • Sprijin din partea administraţiei localepentru centrele de investigaţie. • Apartenenţa la UE • Condiţiiavantajoase (Costulforţei de muncăşi calificare, sol industrial, costuri energetice, stimulentepentru investiţii, etc.) • Dezvoltareaparcurilor industriale şi tehnologiceîn regiune. • Politici locale de sprijin pentru inves.

ATRAGEREA DE INVESTITIII STRAINE DIRECTE (FDIs)