Lab 1 Determinări hematologice. Explorarea coagulării

1. Lab 1 Determinări hematologice. Explorarea coagulării Date, Author or other info.

2. Recoltarea sângelui Tehnica recoltării sângelui venos. (venopuncţia) • Se recoltează în general din venele plicii cotului • Se aplică garoul la aproximativ 5 cm deasupra locului de puncţionare al venei. • Se dezinfectează locul cu un tampom cu betadină diluată, apoi cu un tampon cu alcool. • Se pătrunde cu acul steril în venă, se ataşează vacumtainerul • Se îndepărtează garoul, se scoate acul şi se aplică un tampon, rugând pacientul să facă o compresie venoasă 5-10 minute. Date, Author or other info.

3. Factori care influenţează rezultatul în faza de recoltare a produselor biologice. Factori care influenţează rezultatul în faza de analiză. Factori care influenţează rezultatul în faza de transport şi stocare a produselor biologice FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ REZULTATUL ANALIZELOR

4. Factori care influenţează rezultatul în faza de recoltare a produselor biologice. • Ingerarea de alimente înaintea recoltării = ↑ glicemiei, lipidelor, fierului. • Ingestia unor cantităţi exesive de alcool = ↑ γGT. Parametrii biochimici pot fi de asemenea influenţaţi de: • Tipul de anticoagulant folosit ( pentru determinarea glicemiei se foloseşte un inhibitor al glicolizei – fluorura de sodiu; rata glicolizei fiind de 7% pe oră) • În cazurile cu trombocitoză (peste 800000/μl) se recomandă ca determinarea potasiului să se facă din plasmă şi nu din ser. • Pentru anumiţi parametri determinaţi din urină este nevoie de folosirea unor conservanţi (catecolamine). • Testele de coagulare pot fi influenţate de tipul anticoagulantului folosit şi de proporţia de sânge şi anticoagulant. Date, Author or other info.

5. Factori care influenţează rezultatul în faza de transport şi stocare a produselor biologice • centrifugarea probelor de sînge să se facă în decurs de maxim o oră de la recoltare; • biochimice sunt stabili în ser aproximativ o zi la temperatura camerei, aproximativ 4 zile la 4°C. Pentru o mai lungă conservare se recomandă congelarea la -20°C, excepţie făcând enzimele; • Pentru determinarea glicemiei se recomandă centrifugarea şi separarea serului în decurs de aproximativ 30 de minute de la recoltare, dacă nu a fost recoltat pe anticoagulanţi specifici; • Pentru determinarea fibrinogenului plasma poate fi stocată până la 7 zile la frigider la 4°C.

6. Factori care influenţează rezultatul în faza de analiză. • Hemoliza: hemoliza masivă influenţează toate determinările enzimatice. • O hemoliză uşoară înfluenţează determinarea potasiului şi magneziului. • Lipemia:serurile lipemice interferă cu toate determinările fotometrice. • Serurile icterice influenţează determinarea acidului uric, a trigliceridelor şi a creatininei. Date, Author or other info.

7. Hemoleucograma • o analiza care masoara urmatoarele cantitati: • Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC); • Numarul de globule albe din sange - leucocite (WBC); • Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB); • Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT); • Media volumului globulelor (MCV) - marime globulelor rosii; • Media globulara a hemoglobinei (MCH); • Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC); • Numarul de trombocite (PLT)

8. Globulele rosii se mai numesc hematii sau eritrocite - RBC • transporta hemoglobina (HGB) care in schimb transporta oxigenul • Numararea acestora se face sub microscop, pe un volum foarte mic de sange, iar rezultatul se raporteaza la 1mmc de sange (variaza cu altitudinea): Un numar mare de celule rosii (RBC) poate indica: • presiune mica de oxigen in sange • boli de inima congenitale • fibroza pulmonara • Policitemia vera • Dezhidratare (ca la o diaree puternica) • Afectiuni renale Un numar scazut de celule rosii (RBC) indica: • Pierderi de sange • Anemie (de diferite tipuri) • Hemoragie • Distrugerea maduvei osoase (de exemplu de la radiatii, toxine, fibroze, tumori) • Deficienta eritropoietinei (efect secundar al afectiunilor de rinichi) • Hemoliza (distrugerea globulelor rosii) • Leucemie • Malnutritie (deficiente de fier, folati, vitamina B12, vitamina B6) Date, Author or other info.

9. Numararea globulelor albe (leucocite) WBC Numarul scazut de celule albe (WBC) indica: • Distrugerea maduvei osoase (de exemplu de la infectii, fibroze, tumori) • Prezenta substantelor cito-toxice • Colagenoze autoimune - boli vasculare (cum e lupus eritematos) • Boli ale ficatului sau splinei • Expunerea la radiatii WBC crescut (leucocitoza) poate sa indice: • Infectii • Inflamatii (artrita reumatoida sau alergii) • Leucemie • Stres fizic sau emotional

10. Date, Author or other info.

11. Hematocrit HCT (variaza cu altitudinea): Barbati: 40.7 - 50.3 % Femei: 36.1 - 44.3 % Valoarea scazuta a hematocritului (HCT) indica: Anemii de diferite tipuri Hemoragii Distrugerea maduvei osoase (de exemplu de la radiatii, toxine, fibroze, tumori Hemoliza (distrugerea globulelor rosii) ca reactie la transfuzie Leucemie Malnutritie sau deficiente nutritionale Mielom multiplu Artrite reumatoide Valoarea crescuta a hematocritului (HCT) indica: Dezhidratare Policitemia vera Oxigenare defectuoasa (fumat, boli de inima congenitale, altitudine mare) Hemoglobina HGB (variaza cu altitudinea): Barbati: 13.8 - 17.2 g/dl Femei: 12.1 - 15.1 g/dl Valoarea scazuta a hemoglobinei (HGB): Anemii de diferite tipuri Hemoragii

12. Trombocitele • sunt responsabile de coagularea sangelui; • in cazul hemoragiilor sau ranilor acestea se aduna in gramezi si contribuie pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci la oprirea henoragie; • VALORI NORMALE 150000-300000 pe 1mmc • scaderea numarului de trombocitelor sub 80000-100000 pe 1mmc = predispune la sangerari abundente chiar daca leziunile sunt mici; • cresterea numarului de trombocite, peste 400000 poate duce la o coagulare accentuata a sangelui impiedicand circulatia sanguina, iar chiagurile formate au ca urmari tromboflebite, infarcte, etc. Date, Author or other info.

13. Polinuclearele sau granulocitele neutrofile - procentul cel mai mare de leucocite din sange; • ↑se intalneste in bolile infectioase acute, de obicei atunci cand creste si numarul de leucocite; • ↓se produce in bolile infectioase cronice. • Polinuclearele sau granulocitele eozinofile - procent ↑mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile alergice. • Monocitele - se gasesc ↑in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange. • Limfocitele - Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice, in bolile virale si bolile de sange; • scaderea relativa a limfocitelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile.

14. Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) • Este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta, de a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta; • VSH se deosebeste dehematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii, fara ca sa fie centrifugat in prealabil; • Daca un tub subtire, inalt de 200 mm, se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra se separa plasma; • Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore.  • Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor:  - la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore ; - la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore ; - la copii mici = 7-11 mm la o ora.  Date, Author or other info.

15. Cresterea VSH arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (ficat, rinichi, plamani, etc.).  • Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma, chiar in lipsa altor simptome de boala. In acest caz, repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. • Dupa cum valorarea VSH scade, se mentine sau creste, medicul isi poate da seama si de evolutia bolii. • VSH poate creste si in unele conditii fiziologice, asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau dupa luna a patra de sarcina, ori la persoanele mai in varsta. • Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional. • Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale, intuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in boli tumorale, etc. 

16. Valori normale: adulţi 200 – 400mg% copii 150 – 300mg% Valori crescute: - boli inflamatorii şi infecţioase (poliartrită reumatoidă, pneumonia, tuberculoză, etc), infarct miocardic acut, sindrom nefrotic, mielom multiplu, boala Hodgkin, sarcină. Valori scăzute: boli hepatice grave, CID, fibrinoliză primară. Contraceptivele orale pot determina valori crescute ale fibrinogenului. Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.  Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute.  Depasirea acestui timp (T.C. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii.  Un T.C. scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum se intampla in unele infectii microbiene. COAGULARE – FIBRINOLIZĂTimpul de coagulare (T.C.) Date, Author or other info.

17. Este o analiza care se efecteaza tot in scopul cercetarii puterii de coagulare a sangelui. Analiza nu se face pe lama, in afara corpului ci chiar pe organismul omului. Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza.  Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute.  Prelungirea T.S. indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta la hemoragie.  Este un test de coagulabilitate globală Este un test folosit în monitorizarea tratamentului cu heparină, după gradul alungirii timpului de recalcifiere se realizează o conduită corectă a tratamentului. Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop, heparina, etc.). Depasirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelui, fapt ce predispune la hemoragii. Rezultatul analizei se exprima in timpul necesar pentru coagularea plasmei, dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu.  Valori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde.  Timpul de sangerare (T.S.)Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei

18. Timpul Quick sau timpul de protrombina • Protrombinaeste o proteină produsă de ficat pentru coagularea sângelui. Producţia de protrombină depinde de vitamina K. • Este un test simplu de explorare a căii extrinseci a coagulării (factorii X, V, VII, II, fibrinogen). Este utilizat pentru monitorizarea tratamentului anticogulant oral, cu antivitamine K. • Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. Intr-o eprubeta peste plasma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul, in secunde, necesar pentru coagularea plasmei. • Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde. • Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (boli de sange, boli de ficat), in lipsa vitaminei k,dupa un tratament cu medicamente anticoagulante, cu aspirina, salicilati, etc. In afara de analizele mentionate, in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelui, medicul mai poate recomanda si alte analize. Toate aceste analize sau "probe de coagulare" a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta, fapt ce predispune la hemoragii, ori prea rapida, situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine. De asemenea, aceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale, pentru a se stabili daca nu exista riscul unei hemoragii, la persoanele care prezinta sangerari repetate din cavitatea nazala (epistaxis), gingii (gingivoragii), etc., precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora. Date, Author or other info.

19. Timpul de tromboplastină parţial activat (APTT) • Este un test simplu, care identifică deficienţele în calea intrinsecă a coagulării şi monitorizează heparinoterapiei. • Principiu: plasma se incubează cu un activator de contact., care activează factorul XII, plachetele sanguine fiind inlocuite cu fosfolipide, iar ionii de calciu declanşează activarea căii extrinseci. • Valori normale: 21 – 35 sec.