ALEXANDRU LĂPUŞNEANU L DE COSTACHE NEGRUZZI

1. ALEXANDRU LĂPUŞNEANULDECOSTACHE NEGRUZZI GENUL EPIC NUVELA

2. ADEVĂRUL ISTORIC Alexandru Lăpuşneanu, pe numele său de botez Petru, a fost fiul lui Bogdan al III-lea cel Orb. Este detronat din prima domnie de un venetic crescut la curtea sa, Iacob Eraclid, poreclit Despotul. După ce Despot este ucis în 1553 de către Ştefan Tomşa, care domneşte pentru scurt timp, Lăpuşneanu reuşeşte să redobândească tronul Moldovei cu ajutor turcesc. Întâmpinat de solii lui Tomşa, Lăpuşneanu ar fi replicat: De nu mă vor, eu îi voiu pre ei şi de nu mă iubescu, eu îi iubescu pre dânşii şi tot voiu merge, ori cu voie, ori fără voie. (Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei). Alexandru Lăpuşneanu 1552-1561 1554-1558

3. ADEVĂRUL ISTORIC Acelaşi cronicar notează că, vrând să-i pedepsească pe boieri pentru vicleşugul lor, domnitorul i-a chemat la curte, iar slujitorii (…) închis-au poarta şi ca nişte lupi într-o turmă făr̛ de nici un păstor, au intrat într-înşii, de-i snopea şi-i înjunghiia (…) Şi au pierit atunci 47 de boieri… Despre moartea voievodului, Grigore Ureche relatează: Zic unii că şi moartea lui Alixandru vodă au fost cu înşelăciune, că el mai nainte de moartea lui, văzându-să în boală grea(…) au lăsat cuvântu episcopilor şi boierilor, de-l vor vedea că ieste spre moarte, iar ei să-l călugărească. Decii văzându-l ei leşinându şi mai multu mort decât viu, după cuvântul lui, l-au călugărit şi i-au pus numele de călugărie Pahomie. Mai apoi, dacă s-au trezit şi s-au văzut călugăr, zic să fie zis că de să va scula, va popi şi el pre unii. Mai apoi episcopii şi boierii şi mai cu denadinsul Roxanda, doamnă-sa, temându-se de un cuvântu ca acesta (…) l-au otrăvit şi au murit. Şi cu cinste l-au îngropatu în mănăstirea sa, Slatina, ce ieste de dânsul zidită. Acestu Alixandru vodă, zic cum că au fost scoţându ochii oamenilor şi pre mulţi au sluţit în domniia lui.

4. INTRODUCERE DACIA LITERARĂ Deşi autorulunei opereliteraredemicăîntindere,CostacheNegruzziesteconsiderat, întemeietorulprozeiromâneştimoderne. Publicată în revista Dacialiterară înanul1840 şi inclusăulteriorîn volumulPăcateletinereţelor(1857),nuvelaAlexandruLăpuşneanulesteapreciată o culme artisticăaprozeiistorice,dăinuindcaovaloarepermanentă a literaturiiromâne. PĂCATELE TINEREŢELOR

5. TEMĂ →DEFINITIE→TRĂSĂTURI Temanuvelei o constituie lupta dusăde voievodul Alexandru Lăpuşneanu împotriva marii boierimi pentruformarea unuistat feudal centralizat. Această operă literară este o nuvelă, adică o specie a genului epic cu un singur fir narativ, dar cu o acţiune mai complicată şi cu un conflict mai puternic decât al schiţei. În nuvelă accentul cade pe caracterizarea complexă a personajelor, iar nu pe acţiune. Ca în orice operă epică, sunt nelipsite cele trei elemente fundamentale ale genului: narator, acţiune în timp şi spaţiu, personaje.

6. NARATORUL Naratorul intervine relativ puţin prin consideraţii personale. Din punctul său de vedere, povestitorul îi reproşează protagonistului caracterul crud şi sângeros: „Acest fel fu sfârşitul lui Alexandru Lăpuşneanul, care lăsă o pată de sânge în istoria Moldaviei”. Totuşi principala trăsătură a stilului nuvelei este caracterul ei impersonal, vocea narativă este neimplicată afectiv şi este singura care ştie cum gândesc şi acţionează personajele (este omniscent), în spatele cărorase află şi le prezintă în diferite ipostaze. Se observă tendinţa de obiectivare, de atenuare a prezenţei naratorului care nu se implică subiectiv şi se detaşează de personaje, relatând faptele şi întâmplările la persoana a III-a singular. Naraţiune propriu-zisă se împleteşte cu dialogul, secvenţele descriptive fiind rare, pentru a nu încetini şi a întrerupe povestirea.

7. ACŢIUNE ÎN TIMP ŞI SPAŢIŢU Relaţiile temporale şi spaţiale sunt clar delimitate. Spre deosebire de schiţă, acţiunea se desfăşoară în timpuri şi spaţii diferite, construcţia epică având amploare în timp şi spaţiu. Nuvela debutează cu intrarea domnitorului în Moldova cu ajutor turcesc. Urmează primirea delegaţiei boierilor lângă Tecuci, apoi domnia voievodului la Iaşi şi moartea acestuia în cetatea Hotinului. Timpul subiectului este bine precizat, anume anii de cârmuire ai sângerosului Alexandru-vodă (1564-1568). STEMA LUI ALEXANDRU LĂPUŞNEANU MĂNĂSTIREA PUTNA

8. MOMENTELE SUBIECTULUI Acţiunea nuvelei este mai amplă decât a schiţei şi constă într-o înlănţuire de episoade, relatate într-un ritm alert, adesea în secvenţe memorabile, într-o construcţie riguroasă, pe parcursul a patru capitole precedate de câte un moto. Prima parte ( Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…) prezintă situaţia iniţială. Alexandru Lăpuşneanu soseşte în Moldova pentru a-l înlătura pe Tomşa şi a ocupa din nou tronul. Este întâmpinat de un grup de patru boieri (vornicul Moţoc, postelnicul Veveriţă, spătarul Spancioc şi Stroici) care îi cer, prin glasul lui Moţoc, să se înapoieze, deoarece norodul nu te vrea, nici nu te iubeşte (expoziţiunea). Domnitorul respinge categoric pretenţiile parlamentarilor, iar hotărârea de a pune ordine în ţară prin pedepsirea boierilor trădători este definitivă:Să măîntorc? Mai degrabă-şi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt. (intriga).

9. MOMENTELE SUBIECTULUI Partea a doua ( Ai să dai samă, Doamnă!)se compune din faptele crudului voievod şi conţine desfăşurarea acţiunii. După ce ia tronul, domnitorul porneşte prigoana împotriva boierilor sfătuit şi ajutat de vornicul Moţoc: îi omora şi le confisca averile. La intervenţia doamnei Ruxanda, înduioşată de lacrimile văduvelor şi orfanilor şi speriată de ameninţările unei jupânese, soţul îi promite că se va împăca cu dregătorii, iar ei îi va da un leac de frică. Punctul culminant se află în partea a treia, intitulată Capul lui Moţoc vrem… Lăpuşneanu asistă împreună cu boierii şi norodul la slujba de la mitropolie unde îşi cere iertare pentru crimele săvârşite şi îi invită pe boieri la curte pentru a lua prânzul în semn de reconciliere. La acest ospăţ, asistăm la un tablou înfiorător: sunt ucişi şi decapitaţi 47 de boieri ale căror capete sunt clădite într-o uriaşă piramidă după rang şi după neamuri, leacul de frică promis soţiei sale. Urmează pedepsirea vornicului Moţoc care este aruncat mulţimii răsculate pentru a fi sfâşiat.

10. MOMENTELE SUBIECTULUI Partea a patra, cu motoul De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu…, constituiedeznodământulnuvelei. Timp de patru ani Lăpuşneanu nu mai omoară niciun boier, dar inventează diverse schingiuiri. Neliniştit că Spancioc şi Stroici reuşiseră să scape de măcel, domnitorulse refugiază în Cetatea Hotinului pentru a-i supraveghea. Aici se îmbolnăveşte grav şi îşi exprimă dorinţa de a fi călugărit. În timpul unei crize, mitropolitul Teofan, crezând că i se apropie sfârşitul, îi îndeplineşte cererea. Trezit din letargie şi văzându-se în rândul monahilor, Alexandru-vodă se înfurie şi îi ameninţă pe cei din jur. De frică să nu-şi ucidă fiul, doamna Ruxanda îşi otrăveşte soţul îndemnată de Spancioc şi Stroici, care îi dau lovitura de graţie.

11. CONFLICTUL Conflictul, care pune în mişcare acţiunea şi determină comportamentul şi reacţiile personajelor, reiese din ciocnirea de interese dintre domnitor şi boieri. Este un conflict social linear care evoluează ascendent începând cu respingerea categorică a pretenţiilor delegaţiei la Tecuci, când se conturează doleanţele celor două părţi aflate în opoziţie:Lăpuşneanu doreşte a stăpâni tiranic, iar boierii vor un domnitor slab. Astfel, acţiunea se axează pe un singur aspect , considerat a fi esenţial pentru ca voievodul să-şi atingă unicul ţel: pedepsirea boierilor trădători. În relatare se intercalează secvenţele dialogate prin care se obţine impresia de desfăşurare a conflictului, puternic concentrat, chiar în faţa ochilor cititorului. În felul acesta asistăm la derularea continuă a dezacordului dinte combatanţi: persecuţia, pledoaria doamnei Ruxanda, măcelărirea necredincioşilor, sacrificarea lui Moţoc.

12. PERSONAJELE Construcţia riguroasă a subiectului implică un număr relativ redus de personaje. Personajul principal, Alexandru-vodă, este construit din trăsături morale antagonice, deoarece se află într-un intens conflict, menit a-i pune în lumină caracterul. Pe de o parte, voievodul manifestă o voinţă de neclintit, hotărâre în acţiuni şi curaj în faţa pericolului. Este diplomat şi inteligent, se preface credincios şi înţelept în biserică. Pare devotat poporului când îl sacrifică pe vornic. Pe de altă parte, demonstrează un caracter violent şi o cruzime diabolică fiind un tiran însetat de sânge. Doamna Ruxanda se prezintă în antiteză cu protagonistul: suavă şi miloasă. Vornicul Moţoc, personaj secundar, simbolizează tipul boierului linguşitor, trădător şi intrigant. Personajele sunt înfăţişate în mediul lor de viaţă, în Moldova feudală, cu un decor tipic, cu descrieri amănunţite ale portului, ale obiceiurilor şi ale ospăţului de la curte.

13. ÎNCHEIERE Prin toate aceste trăsături specifice ( caracter epic, acţiune complicată, caracterizare complexă a personajelor, prezenţa unui conflict puternic tensionat), opera literară Alexandru Lăpuşneanu are toate notele definitorii ale unei nuvele. Se poate în adevăr spunecă în prim plan al nuvelei lui Negruzzi nu se impune nici povestitorul faptelor şi nici povestirea lui, ci faptele povestirii. Tudor Vianu Arta prozatorilor români