ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE CERCETARE IN DOSARELE PENALE

1. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE CERCETARE IN DOSARELE PENALE

2. ACTIVITATI INFORMATIV-OPERATIVE, DE CERCETARE PENALA SI CRIMINALISTICE DESFASURATE PENTRU PRINDEREA IN FLAGRANT A AUTORILOR DE INFRACTIUNI JUDICIARE; ACTE PROCEDURALE CE SE INTOCMESC

3. a.Prinderea in flagrant de organele de politie: În vederea constatării în flagrant a infractiunilor judiciare, trebuie să se desfăsoare o temeinică activitate pregătitoare. > Activităţile preliminare constatării infracţiunii flagrante:, -Aprecierea oportunitătii si necesitătii constatării in flagrant; in practica se vor dispune masuri de constatare a infractiunii flagrante in urmatoarele situatii: a) in cazul in care intr-o anumita zona si interval orar sunt comise infractiuni judiciare cu frecventa ridicata , b) in situatia in care exista date si informatii cu privire la savarsirea de infractiuni de catre infractori sau grupuri de infractori, iar documentarea activitatii acestora nu poate fi facuta prin alte mijloace. In primul caz actiunile se vor desfasura in baza analizelor tactice intocmite de formatiunile de analiza a informatilor, avandu-se in vedere: frecvenţa acestor fapte într-un anumit loc si timp, împrejurările în care se comit, modul de operare al făptuitorilor, numărul lor, profilul victimelor, bunurile urmarite de autori, activitătile pe care le intreprind înainte si după săvârşirea infractiunii. In cea de-a doua situatie se vor avea in vedere datele obtinute despre suspecti privitoare la: domiciliu, resedinte, locuri frecventate, antecedente penale, moduri de operare folosite, eventuali complici, etc. In acest caz este de preferat ca supravegherea sa se execute cu sprijinul formatiunilor de supravegheri operative.

4. Cunoasterea unor date despre făptuitor si activitatea pe care o desfăsoară; datele despre persoană si activitatea acesteia trebuie cunoscute pentru a se stabili profilul moral al făptuitorului, dacă are antecedente penale, comportamentul în familie si societate, pozitia avută cu ocazia cercetărilor anterioare în care a fost implicat, caracterul, temperamentul. De asemenea trebuie cunoscute locurile şi mediile ce le frecventează, legăturile infractionale, mijloace de transport folosite, telefoane pe care le utilizeaza, anturajul în compania căruia este văzut, viciile, modul de viată, perioadele când lipseste de la domiciliu. • Cunoscând datele despre făptuitor si activitatea ce o desfăsoară, organul de urmărire penală are posibilitatea să stabilească modalitătile concrete în care trebuie să actioneze pentru întreruperea activităţii ilicite.

5. -Stabilirea mijloacelor tehnice; organul de urmărire penală trebuie să aibă în vedere si mijloacele tehnice pe care le va folosi în cadrul acestei activităti - aparat de filmat, aparat foto, tehnica de supraveghere video si inregistrare disimulata, etc. Cu ocazia stabilirii mijloacelor tehnice ce vor fi folosite se va avea in vedere si obtinerea autorizatiilor de interceptare si inregistrare a unor convorbiri conform art.91 indice 1 si urmatoarele din CPP. In practica sau inregistrat rezultate deosebite atunci cand autorilor le erau monitorizate convorbirile telefonice pe intreaga perioada cat se derulau activitatile de prindere in flagrant. - Stabilirea efectivelor care vor actiona, a dotării şi a atributiilor fiecărui participant; datele despre numărul autorilor, mijloacele de transport folosite de acestia, modurile de operare si altele, rezultate din verificările intreprinse, dau posibilitatea stabilirii necesarului de forţe care vor actiona în vederea constatării infractiunii flagrante. De cele mai multe ori, pe lângă efectivele făcând parte din cadrul formatiunilor de investigatii criminale, se impune participarea si a unor echipe specializate de filaj. Totodata cu ocazia instructajelor se va stabili rolul fiecarui politist in cadrul actiunii, preum si activitatile pe care le va desfasura.

6. - Stabilirea modului de actiune; în raport imprejurarile si condiţiile în care se preconizeaza ca se va desfăsura activitatea ilicită, se stabilesc modul de actiune, momentul declansării acesteia, activitătile ce vor fi desfăsurate pe timpul constatării infractiunii flagrante si imediat dupa aceasta. Stabilirii modului de actiune si a momentului interventiei trebuie să i se acorde o atentie deosebită pentru că de felul cum sunt rezolvate aceste probleme depinde, succesul sau insuccesul activitătii ce se desfăsoară. De regula, realizarea flagrantului se poate face: -inainte de consumarea actului infractional -pe parcursul comiterii faptei (prezinta risc maxim pentru politisti) -dupa savarsirea infractiunii. In cazul furturilor din locuinte si societati comerciale cel mai indicat este sa se actioneze dupa savarsirea infractiunii la iesirea din imobilul unde se afla locuinta sparta; daca nu se reuseste acest lucru un alt moment propice este atunci cand autorii ajung la autoturismul cu care se deplaseaza, dar nu trebuie lasati sa il porneasca, existand riscul sa fuga.

7. In cazul savarsirii unei infractiuni indreptate impotriva vietii, sanatatii sau care lezeaza in vreun fel integritatea fizica a persoanei se va actiona intotdeauna inainte ca autorul sa treaca la acte de violenta, chiar cu riscul de a nu se putea proba infractiunea ori inregistrarea acesteia la nivel de tentativa. Interventia in timpul comiterii prezinta un risc mai mare pentru politistii ce actioneaza, mai ales daca numarul autorilor este mai mare si acestia sunt predispusi la acte de violenta, in astfel de situatii impunandu-se ca in componenta echipelor de blocare si imobilizare a autorilor sa fie mai multi politisti; in astfel de situatii este indicata cooperarea si cu politisti din trupele speciale ale politiei.

8. Activitati si acte premergatoare si de cercetare penala efectuate de politisti cu ocazia prinderii in flagrant a autorilor de infractiuni judiciare

9. In momentul interventiei, dupa declinarea calitatii de politisti si de cele mai multe ori concomitent, membrii echipei de prindere in flagrant vor proceda la imobilizarea, izolarea si asigurarea integritatii fizice a autorilor (fata de eventualele agresiuni din partea persoanelor pagubite, martorilor si „opiniei publice”); • Stabilirea identitatii autorilor si martorilor; identificarea se face in baza unor acte de identitate (C.I., B.I., pasaport, permis conducere auto, s.a.), iar in lipsa acestora a datelor declarate de acestia, care obligatoriu se verifica apoi in baza de date privind evidenta informatizata a persoanei; • Perchezitia corporala sumara a autorilor la locul prinderii si controlul bagajelor si mijloacelor de transport ale acestora, in prezenta martorilor pentru identifica obiecte furate, instrumente de spargere, telefoane mobile, arme cu care pot riposta si documente de identificare;

10. Un membru al echipei de flagrant, concomitent cu aceste activitati va lua masuri pentru anuntarea evenimentului la subunitate in scopul constituirii echipei de cercetare la fata locului (daca aceasta activitate se impune) care se va deplasa in cel mai scurt timp la locul faptei: • In cazul comiterii unor furturi din locuinte,deoarece de multe ori pagubitii nu sunt la domiciliu cand se realizeaza prinderile in flagrant (este cunoscut ca infractorii actioneaza de regula in lipsa proprietarilor), se vor lua masuri pentru instiintarea acestora (de cele mai multe ori se obtin date de la vecini despre numerele de telefon, locuri de munca, rude apropiate, prieteni, etc.) si asigurarea prezentei lor la fata locului; in situatia cand prezenta acestora nu este posibila din diverse cauze (se afla in strainatate sau la distante mari de locuinta, internati in spital, s.a.) se va asigura prezenta unor rude apropiate sau a persoanelor in grija carora a fost lasata locuinta;

11. Efectuarea cercetarii la fata loculuieste o activitate ce se impune a fi efectuata in cazul comiterii multor infractiuni judiciare chiar daca autorii au fost prinsi in flagrant (omor,tentativa de omor, diverse forme de agresiuni, violuri,talharii , furturi din locuinte si societati comerciale,furturi de si din auto, distrugeri,s.a.); nu este obligatorie prezenta autorilor cu ocazia cercetarii la fata locului, acestia putand fi condusi la sediul organului de politie, separati in incaperi diferite si pusi sub paza; procesul verbal de cercetare la fata locului si celelalte acte intocmite ( planse foto, schite,s.a.) vor constitui anexe ale procesului verbal de prindere in flagrant; • Un membru al echipei de flagrant va ramane cu echipa de cercetare la fata locului si va asigura concursul acesteia,fiind in masura sa furnizeze detalii despre modul cum au actionat autorii,traseul parcurs de acestia pana cand au fost prinsi; acest traseu va fi cercetat cu atentie existand posibilitatea ca autorii sa fi abandonat obiecte corp delict; • Ceilalti membri ai echipei de flagrant se vor deplasa impreuna cu martorii oculari si autorii ( daca nu au fost transportati intre timp) la sediul organului de politie;

12. Dupa terminarea cercetarii la fata locului si intocmirea procesului verbal va fi invitat la sediul organului de politie si partea vatamata (in lipsa acesteia persoanele care o reprezinta care au participat la C.F.L.) pentru a participa la activitatile ce se deruleaza; • Intocmirea procesului verbal de prindere in flagrant; daca se intentioneaza aplicarea procedurii speciale de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante, in conformitate cu prevederile art. 465 si urmatoarele din C.P.P. in procesul-verbal de prindere in flagrant se vor consemna, pe langa mentiunile obligatorii prevazute de art. 91 C.P.P. (cuprinsul si forma procesului-verbal): -aspectele constatate cu privire la fapta, -rezultatul perchezitiei corporale si controlului bagajelor autorilor, -masurile luate fata de bunurile si valorile identificate, -declaratiile persoanelor ascultate (parte vatamata, martori,s.a.) ,iar ale invinuitului numai in prezenta aparatorului si cu indeplinirea procedurii prev. de art. 70 alin.2 C.P.P. (aducerea la cunostinta a invinuirii, a dreptului la aparare si de a nu face declaratii). In practica sunt foarte rare cazurile cand se aplica procedura speciala, aplicandu-se cea obisnuita. In cazul aplicarii procedurii obisnuite in continutul procesului verbal de flagrant se vor consemna pe scurt declaratiile persoanelor si ale invinuitului; Procesul verbal va fi semnat de politistii din componenta echipei de flagrant, martori, martori asistenti daca au existat si de invinuiti (daca acestia refuza sa semneze se va consemna acest fapt);

13. Inregistrarea lucrarii la secretariatul unitatii in registrul de evidenta a lucrarilor penale cu A.C. • In functie de rezultatul cercetarii la fata locului si categoriile de urme ridicate de la locul faptei precum si obiectele corp delict ridicate de la autori cu ocazia perchezitiei corporale, controlul autoturismelor si bagajelor acestora, se vor dispune constatari tehnico-stiintifice criminalistice ; • Audierea olografa a persoanei vatamate iar in situatia in care doreste sa participe in procesul penal ca parte vatamata si se constituie parte civila va fi audiata pe formular tip; in situatia cand nu intentioneaza sa participe in procesul penal ca parte vatamata, va fi audiata pe formular tip de martor; • Audierea martorilor olografa si pe formular tip de martor, inclusiv • Efectuarea de prezentari pentru recunoastere de persoane sau bunuri, daca situatia o impune; • Inceperea prin rezolutie a urmaririi penalesi daca se impune masura retinerii, incunostiintarea despre acest fapt, de indata, a procurorului; • Inregistrarea dosarului la formatiunea de cazier judiciar (luarea nr. de D.U.P.)

14. Se aduce la cunostinta invinuitului ca urmeaza sa se dispuna fata de el masura retinerii(daca aceasta masura se impune) si este necesara prezenta unui aparator (ales sau din oficiu); daca are aparator ales va fi anuntat acesta de urgenta . Daca refuza sau nu poate veni se va consemna intr-un proces verbal acest fapt, solicitandu-se telefonic Baroului Bucuresti prezenta unui aparator din oficiu. In practica, pentru a se asigura dreptul la aparare si a nu exista contestatii cu privire la folosirea aparatorilor din oficiu, se ia legatura cu familiile invinuitilor care pot angaja aparatori alesi daca au interesul sa o faca; • Verificarea in regim de urgenta a invinuitilor la cazierul judiciar; • In conformitate cu art. 70 alin. 2 din C.P.P., in prezenta aparatorului ales sau din oficiu, aducerea la cunostinta a invinuirii, a dreptului la aparare si a dreptului de a nu face nici o declaratie atragandu-i-se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa;

15. Daca invinuitul consimte sa dea declaratii i se va cere sa dea o declaratie olografa si va fi audiat pe formular tip de invinuit; • Intocmirea ordonantei de retinere si a documentatiei pentru incarcerare: -Nota de introducere in arest, -Proces verbal de verificare la evidenta informatizata a persoanei cand persoana nu are B.I. sau C.I., -Proces verbal de verificare in aplicatia URMARITI, -Fisa medicala a incarceratului, -Copia formularului tip CF 6 de verificare la cazierul judiciar, -Proces verbal de incunostiintare a familiei cu privire la masura retinerii/arestarii. • Implementare AFIS si IMAGETRACK • Intocmirea referatului cu propunere de punere in miscare a actiunii penale si de arestare preventiva a inculpatului; cand organul de cercetare penala considera ca se impune arestarea preventiva, art. 144 alin.3 din Codul de Procedura Penala, prevede ca referatul cu propunerile corespunzatoare sa se inainteze procurorului in primele 10 ore de la retinerea invinuitului. In practica nu se inainteaza numai referatul cu propunerea de arestare, ci intreg dosarul impreuna cu invinuitul in cauza, deoarece si procurorul trebuie sa efectueze ancheta proprie;

16. Intocmirea adresei de inaintare a dosarului, a referatului cu propuneri si a celor in cauza la parchet pentru: -acordarea numarului unic, -confirmarea inceperii urmaririi penale, -punerea in miscare a actiunii penale si promovare catre instanta de judecata a propunerii de arestare preventiva. • Intocmirea notei pentru raportarea cazului la dispecerat pentru buletinul de evenimente. • Daca parchetul isi insuseste propunerea organelor de politie prezentarea inculpatilor si a dosarului instantei de judecata pentru arestare; • Inculpatii arestati preventiv vor fi incarcerati in aresturile politiei in baza ordonantei de retinere, daca nu a expirat si a mandatului de arestare preventiva, insotite de documentatia de incarcerare aratata mai sus. Multe din activitati, in special cele de audieri de persoane, intocmirea actelor procedurale si de incarcerare, verificari in evidente si altele se realizeaza concomitent , sarcinile fiind impartite intre membrii echipei de flagrant. In colectivul ce cercetare pot fi cooptati de catre sefi si alti politisti, inclusiv de la alte formatiuni in special de la cercetari penale. Sefii vor coordona activitatea politistilor din colectivul de cercetare, urmarind in mod deosebit derularea tuturor activitatilor cerute de lege, operativitatea indeplinirii acestora, avand in vedere timpul foarte scurt avut la dispozitie, calitatea actelor procedurale intocmite si respectarea termenelor prevazute.

17. b.Prinderea in flagrant de cetateni: Prinderile in flagrant se relizeaza de regula, asa cum am aratat de catre organele politie, dar se intalnesc situatii cand infractorii sunt prinsi si de alte persoane. Conform art.465 alin.3 C.P.P., orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-l conduca inaintea autoritatii, in caz de infractiune flagranta. Sunt frecvente cazurile în care victimele, vecinii acestora ori alti cetateni surprind infractorii în timpul comiterii unor infractiuni . De asemenea s-au inregistrat cazuri cand acestia au fost prinsi de personalul unor societati de paza. In astfel de situatii organele de politie trebuie sa se deplaseze la locul prinderii pentru a prelua suspectul, a desfasura activitatile care se impun si intocmi actele corespunzatoare, care in mare parte sunt aceleasi ca cele prezentate mai sus.

18. Dacă suspectul a fost adus la sediul poliţiei de persoanele care l-au prins, se va intocmi un proces-verbal si li se va cere persoanelor respective să relateze tot ce cunosc. Este indicat ca relatările să fie făcute în altă încăpere decât cea în care se află persoana suspectă. În permamenţă, până la efectuarea percheziţiei corporale este indicat ca suspectul să nu rămână singur cu lucrătorii de poliţie. În situaţia în care martorii afirmă că suspectul avea asupra sa şi alte obiecte, care, însă au dispărut pe timpul cât a fost condus la sediul poliţiei, se va încerca recuperarea acestora, refăcând drumul parcurs. Dacă suspectul a fost adus cu vreun autovehicul, în prezenţa martorilor se va face un control în interiorul acestuia întrucât infractorii caută să scape de obiectele sau înscrisurile demascatoare. Se va întocmi un nou proces verbal în care se va menţiona locul pe care a stat suspectul şi locul unde s-au găsit obiectele sau înscrisurile. În acest document se vor insera şi declaraţiile celorlalţi ocupanţi din care să rezulte că obiectele respective nu le aparţin şi că nici nu le-au văzut în autovehicul înainte de a fi introdus suspectul.

19. Dacă sunt mai mulţi suspecţi, înainte de a fi ascultaţi, aceştia vor fi separaţi. O echipă operativa se va deplasa la locul faptei pentru efectuarea cercetării la fata locului. Suspectul va fi condus la faţa locului numai atunci când există sansa să fie recunoscut şi de alţi martori. După efectuarea cercetării, dacă există nepotriviri între depozitiile martorilor şi declaratia suspectului se va trece la efectuarea confruntărilor. În situaţia în care victimele sau martorii au prins numai unul din suspecti, identificarea celorlalţi devine o activitatea prioritară întrucât cei scăpaţi vor căuta să distrugă urmele ori să ascundă corpurile delicte în alte locuri decât cele cunoscute de suspectul capturat.Dacă se reuseste identificarea, o altă echipă va pleca în teren pentru a-i prinde şi conduce la sediul de politie.

20. Prinderea cu ocazia valorificării unor bunuri susceptibile de a proveni din infractiuni Prinderea si conducerea la sediul poliţiei se va executa, pe cat posibil, tot în prezenţa martorilor. In astfel de situatii se vor efectua de regula urmatoarele activitati: • Este obligatoriu ca, înainte de a fi condus, să i se facă perchezitie corporală sumară si controlul bagajelor si mijloacelor de transport. • Intocmirea unui proces verbal de depistare in care va fi specificat si rezultatul perchezitiei corporale si controlului bagajelor si mijloacelor de transport ( vor fi descrise detaliat bunurile identificate insistandu-se pe caracteristicile de individualizare certe); • Audierea în scris a suspectului; • Inregistrarea lucrarii la secretariatul unitatii in registrul de lucrari diverse. • Concomitent se fac verificări în evidenţa persoanelor si obiectelor urmărite si în lucrările penale ce privesc comiterea unor furturi şi tâlhării. De un real ajutor pot fi verificarile in aplicatia EGFP. • Daca nu se reuseste stabilirea provenientei bunurilor, se vor comunica prin telex caracteristicile acestora tuturor subunitatilor de politie din Capitala pentru a efectua verificari in lucrarile penale; in functie de situatie se vor comunica si I.P.J.Ilfov precum si celorlalte judete; • Când suspectul este străin de localitate se va lua legătura imediat cu unitatea de poliţie de la domiciliu, iar dacă se găsesc asupra sa bilete de tren sau de alte de alte mijloace de transport (maxi-taxi, autobuz s.a.) se va lua legătura şi cu unitatea de poliţie din localitatea care figureaza pe bilete. • Se va face şi verificarea la cazier judiciar si evidenta operativă pentru a se stabili dacă este cunoscut sau nu cu antecedente penale. • Aceleasi activităti se desfăsoară si atunci când sunt depistate persoane care transportă bunuri a căror provenienţă nu o pot justifica, ori când sunt prinse persoane urmărite asupra cărora se găsesc asemenea bunuri.

21. Extinderea cercetărilor • Sunt situaţii în care, pe parcursul urmăririi penale, politistul de investigatii criminale sau cel de la formaţiunea de cercetări penale reuseste să obţină direct de la învinuit sau inculpat, ori prin surse de cameră, o serie de date din care rezultă că cel cercetat sau alti infractori, sunt autorii unor furturi prin spargeri sau chei potrivite pentru care încă nu există mijloace de probă suficiente. • Extinderea cercetărilor se realizează si atunci când se primesc semnalări sau autodenunturi din penitenciare. • Este indicat ca înainte de a fi transferati din penitenciare in aresturile politiei cei ce fac autodenunturi sa fie contactati la locurile lor de detentie pentru discutii prealabile urmarindu-se cunoasterea persoanei si a intereselor care ii anima,”pretentiile” pe care le au in schimbul colaborarii cu politia, verificarea celor afirmate in autodenunt (dacă cele afirmate corespund realitătii), întrucât sunt multi detinuţi care prin asemenea autodenunturi doresc să scape de regimul dintr-un anumit penitenciar, mai ales în sezonul de iarnă, stiind că în aresturile unităţilor de poliţie este mai multă căldură si mai puţină muncă, existând şi posibilitatea să primească mai usor pachete. • Având în vedere specificul acestor infracţiuni, cei care acţionează pe linia extinderii cercetărilor vor căuta să obţină pentru fiecare faptă si alte probe care sa fie coroborate cu recunoasterea infractorului, conducerea la locul faptei si reconstituirea (identificarea si ridicarea a cel puţin câte un obiect corp delict care să fi aparţinut cu certitudine păgubasilor, rapoarte de constatare tennico-stiintifice criminalistice, s.a.). • Există riscul, dacă ancheta se va baza numai pe recunoasterea infractorului, conducerea la locul faptei si reconstituire, ca acesta ulterior sa se razgandeasca si să insinueze în faţa instantei că a fost obligat sau constrâns să recunoască unele fapte, fiind supus unor presiuni, amenintări, torturi sau facandu-i-se diverse promisiuni.

22. Activitati informativ-operative si de cercetare pentru identificarea autorilor in dosarele penale cu autori necunoscuti

23. a. Sesizarea săvârsirii infractiunilor. Organele de politie sunt sesizate de regula despre comiterea unei infractiuni prin urmatoarele moduri: • Prin intermediul telefonului apelandu-se la numarul unic de urgenta 112; • Prin apeluri telefonice directe la sectia de politie; • Prin prezentarea persoanei care sesizeaza la sediul organului de politie. Primirea plângerilor si denunturilor prin care se sesizează săvârsirea unui furt se realizează de regula de către politistii de investigatii criminale in timpul programului normal de lucru sau de politistii care execută serviciul de zi pe unitate in afara programului. Sesizarea săvârsirii unei infractiuni judiciare va fi raportată de îndată sefului unitatii, adjunctului sau politistului aflat la comanda care va dispune imediat constituirea echipei de cercetare la fata locului daca aceasta activitate se impune; in functie de imprejurarile comiterii faptei, modul de operare, valoarea aproximativa a prejudiciului va solicita participarea la cercetarea la fata locului a echipei complexe de la D.G.P.M.B.

24. b.Cercetarea la fata locului. Cercetarea la fata locului, presupune o colaborare strânsă între politistii de investigatii criminale si criminalisti. Echipa operativa care se deplaseaza la fata locului in cazul unui furt din locuinta/societate comerciala va desfasura in principal urmatoarele activitati: -În functie de modurile de operare, consecintele comiterii faptei si alte imprejurari ale acesteia, va aprecia dacă este necesară prezenta echipei operative complexe de la nivelul D.G.P.M.B., ori daca se impune prezenta cainelui de urmarire, iar in caz pozitiv va comunica acest fapt la sectie pentru a se transmite solicitarea unităţilor respective prin Dispecerat. -Informarea detaliata cu privire la fapta prin obtinerea unor date suplimentare de la partea vatamata, martori sau politistii ajunsi primii la fata locului (daca au existat): -Examinarea/cercetarea completă a locului faptei, a împrejurimilor, a itinerariul urmat de către autori,a cailor de acces in locuinta folosite de acestia. -Căutarea, descoperirea, colectarea, ambalarea, protejarea şi transportul urmelor şi mijloacelor materiale de probă. -Efectuarea fotografiilor de orientare, schiţă, a obiectelor principale şi de detaliu a locului faptei şi a poziţiei urmelor prezente. -Întocmirea fiselor de eliminare ale tuturor persoanelor care au adus modificări locului faptei, înainte sau după comiterea furtului (pentru excludere). -Redactarea procesului verbal de cercetare la faţa locului şi semnarea acestuia de către partea vatamata, martorii asistenţi şi membrii echipei de cercetare la faţa locului. -Efectuarea de investigatii in zona; vor fi contactati vecinii, administratorul imobilului, femeia de serviciu, comerciantii de la tonetele sau chioscurile din apropiere, etc.

25. Categorii de urme care se intalnesc mai frecvent in campul infractional in cazul comiterii unei infractiuni judiciare: -Urme papilare; -Urme de ureche; -Urme ale instrumentelor de spargere (urme de lovire, de apasare, de frecare, de taiere, lasate de chei potrivite,s.a.). Urmele de spargere pot fi lasate de rangi, leviere, surubelnite, ruptoare, chei reglabile, chei contrafacute, gura de lup, cleste, dalta etc.; -Urme de incaltaminte; -Urme biologice dintre care amintim: sânge, salivă, urină, materii fecale etc., acestea fiind foarte importante pentru stabilirea ADN-ului. Tipurile de probe biologice ce pot fi supuse analizei ADN sunt: a. Sânge sau pete de sânge b. Spermă sau pete care conţin spermă c. Ţesuturi biologice sau celule transferate pe obiecte (prin frecare, atingere etc.) d. Ţesut osos e. Fire de păr cu folicul f. Urină sau salivă (în măsura în care conţin celule nucleate). In cazul furturilor pot fi gasite in campul infractiunii urme de sange, tesuturi biologice transferate pe diverse obiecte, fire de par saliva, urina, materii fecale, s.a.

26. Ridicarea, ambalarea si conservarea urmelor biologice se va face cu respectarea stricta a prevederilor Dispozitiei I.G.P.R.nr. 373/2003 (Metodologia de ridicare, ambalare si conservare a probelor biologice provenite din campul infractional, destinate analizei genetice) De fiecare dată când pe parcursul unei cercetări la faţa locului se colectează probe biologice, indiferent de natura lor, trebuie să se facă menţiune despre acestea în procesul-verbal în care să se descrie precis probele strânse, locul în care se aflau, modalitatea de recoltare şi ambalare, persoana ce a realizat aceste activităţi, persoana în custodia căreia rămân. Probele vor fi strânse în prezenta reclamantului sau a unui martor, aceştia trebuind să semneze, alături de poliţistul care efectuează colectarea probelor, procesul verbal redactat cu acest prilej.

27. c.Audierea partii vatamate. Se va face cu mare atenţie, urmărindu-se ca reclamantul să relateze aspecte despre: -imprejurarile comiterii faptei, numarul si semnalmentele autorilor precum si mijloacele de transport cu care se deplaseaza (daca se cunosc). -bunurile şi valorile sustrase, pe care le vor descrie în amănunţime, cu indicarea locurilor unde se aflau; se va insista in mod deosebit pentru precizarea caracteristicilor certe de identificare ale bunurilor (marca, serie, semne particulare, serie IMEI si nr. de apel pentru telefoanele mobile); -persoanele pe care le bănuiesc de comiterea furtului; -martorii oculari sau alte persoane care au luat la cunostintă de comiterea infracţiunii; -alte mijloace de probă, în functie de fiecare caz în parte.

28. d.Audierea martorilor. Ascultarea si consemnarea declaratiilor acestora se va face cu indicarea cât mai exactă a modului în care au procedat autorii la săvârsirea faptei, a numarului si semnalmentelor acestora, a bunurilor si valorilor pe care au observat că le-au sustras, a autoturismelor sau altor vehicule, când este cazul, cu care s-au deplasat făptuitorii etc. e.Daca intre momentul savarsirii faptei si cel al sesizarii acesteia organelor de politie a trecut putin timp, iar partea vatamata sau martorii au furnizat date despre mijloacele de transport folosite de autori,numarul si semnalmentele acestora se vor lua masuri imediate pentru declansarea actiunii NAVODUL f.Intocmirea notei de caz pentru raportarea evenimentului la Dispeceratul Central; g.Darea in urmarire prin telex a bunurilor cu caracteristici certe de identificare; h.Intocmirea fisei tip pentru implementarea cazului in aplicatia informatica EGFP (evidenta grafica a faptelor penale); i.Inregistrarea lucrarii la formatiunea de evidenta operativa in registrul de evidenta a lucrarilor penale cu A.N. si solicitarea la unitatea de parchet a numarului unic;

29. j.Dispunerea si efectuarea de constatări si expertize tehnico-stiintifice. Pentru toate obiectele, instrumentele, înscrisurile şi alte categorii de urme găsite si ridicate de la faţa locului, în mod obligatoriu, în funcţie de natura lor, se va solicita prin rezolutie motivata, efectuarea de constatări tehnico-stiinţifice sau expertize criminalistice. Cele mai frecvente constatari tehnico stiintifice si expertize criminalistice care se solicita in cazul furturilor din locuinte: • dactiloscopice pentru urmele papilare • traseologice pentru urmele instrumentelor de spargere • analiza ADN, in cazul urmelor biologice

30. k.Prezentarea fotografiilor infractorilor spargatori aflate in aplicatia IMAGETRACK precum si a albumelor foto cu infractori intocmite de formatiunile de analiza a informatiilor În cazurile in care partile vatamate sau martorii au observat autorii si le-au retinut semnalmentele, acestora li se vor prezenta albumele foto si casetele video cu elementele care au săvârsit asemenea infractiuni, precum si aplicatia informatica IMAGETRACK.. În acest sens este obligatorie implementarea cu regularitate a suspectilor pe linie judiciara in aplicatia IMAGETRACK precum si actualizarea permanentă a evidentelor si a albumelor foto cu infractori . l.Intocmirea portretului robot al autorilor În situaţia când victimele şi martorii nu au recunoscut autorii prin prezentarea albumelor foto si a aplicatiei IMAGETRACK, se va proceda la întocmirea portretelor robot sau vorbite ale făptuitorilor de catre specialistii Serviciului Criminalistic.

31. m.Darea in urmarire a autorilor dupa semnalmente si portretele robot n.Efectuarea de investigaţii şi verificări. Acestea constituie principalele metode folosite de poliţişti în activităţile imediate de identificare a autorilor, care, în bună parte, sunt orientate de datele rezultate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului si audierii victimelor şi martorilor. În situatia în care victimele si martorii nu au avut posibilitatea să furnizeze date suficiente, investigatiile si verificările vor fi efectuate în locurile si mediile frecventate de elementele cu preocupari pe linia infractiunilor de genul celei reclamate.

32. o.Executarea de supravegheri operative, pânde şi utilizarea surselor de informare. În solutionarea unor infractiuni, mai ales a celor săvârşite repetat în anumite locuri sau zone, pentru prinderea autorilor se impune efectuarea de supravegheri operative, avându-se în vedere si persoanele aflate în atenţie. De asemenea, în funcţie de situatie, se pot organiza şi executa pânde, care să se finalizeze cu prinderea în flagrant a autorilor. Concomitent, vor fi utilizaţi şi informatorii din legătură, ce vor fi instruiti, prezentându-li-se datele necesare, în primul rând semnalmentele autorilor si caracteristicile bunurilor furate, în scopul culegerii si furnizării de informaţii care să ducă la identificarea acestora. În cazurile în care furturile au fost comise de AN dar s-a reusit stabilirea semnalmentelor acestora si li s-au întocmit portretele robot sau vorbite, se va proceda la efectuarea de controale, actiuni si razii în locurile si mediile frecventate de elemente ce au săvârsit sau sunt pretabile la comiterea de asemenea fapte. Cu această ocazie, se va urmări identificarea de elemente cu semnalmente asemănătoare cu cele ale autorilor, după care se va trece la verificarea şi cercetarea lor. Totodată, se va urmări depistarea elementelor urmărite care se sustrag de la efectuarea cercetărilor, arestării preventive ori executării unor pedepse

33. p.Efectuarea de percheziţii domiciliare. În cazul identificarii autorilor, în mod obligatoriu, cu respectarea normelor legale în vigoare li se vor efectua percheziţii domiciliare. Cu ocazia efectuării percheziţiilor, se va urmări, in functie de genul infractiunii si modul de operare folosit, găsirea, cu prioritate, obiectelor corp delict si a celor purtatoare de urme, ce intereseaza cauza. De asemenea, când este cazul, se va urmări găsirea autoturismelor sau altor vehicule pe care le-au folosit pentru deplasare. Se va întocmi proces-verbal de percheziţie iar bunurile, valorile, obiectele, instrumentele si înscrisurile care prezintă interes probatoriu se vor ridica si fotografia în vederea întocmirii de planşe foto si prezentării pentru recunoastere de către victime si martori

34. r.Cercetarea infractorilor depistaţi si cercetati în alte cauze. Practica judiciară a demonstrat că în multe cazuri când autorii acestor fapte nu au fost identificati si prinsi cu operativitate, au continuat să comită alte infractiuni, fiind depistati ulterior de alte unităti sau formatiuni de politie. Ca atare, trebuie să se studieze în permanentă notele de evenimente si să se faca conexiunisi cu alte fapte cu acelasi mod de operare pe raza celorlalte unităti de politie si dacă autorii au aceleasi semnalmente. Când există concordantă, se impune coroborarea datelor si conexarea cauzelor în scopul identificării si prinderii autorilor. În situaţia identificării autorilor într-o altă cauză, se va efectua cercetarea acestora cu maximă exigenţă pentru stabilirea întregii activităti infractionale.

35. s.Inceperea urmaririi penale „in rem” si inregistrarea dosarului in evidenta cauzelor cu A.N. In situatia in care dupa efectuarea primelor verificari nu s-a reusit identificarea autorilor, iar din actele premergatoare intocmite nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale organul de urmarire penala in conformitate cu prev. art. 228 C.P.P. va dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale in cauza („in rem”); in termen de 48 ore rezolutia de incepere a urmaririi penale impreuna cu dosarul cauzei vor fi inaintate procurorului pentru confirmarea inceperii urmaririi penale; dupa confirmare dosarul va fi inregistrat la formatiunea de cazier judiciar, statistica si evidenta operativa in registrul de evidenta a dosarelor penale cu A.N., cu respectarea prevederilor Ordinului comun nr. 10/121/2004

36. t.Elaborarea ipotezelor, formarea şi verificarea cercurilor de bănuiţi în cazurile infractiunilor comise de AN. Intocmirea planului de masuri informativ operative, de cercetare si criminalistice presupune elaborarea ipotezelor şi formarea cercurilor de bănuiţi în cazuri de infractiuni în care nu s-a reuşit identificarea autorilor după executarea primelor activităţi, constituie un moment important de analiză si de orientare pentru stabilirea măsurilor ce urmează a fi întreprinse.

37. Ipotezele vor fi elaborate pe baza datelor cu valoare operativă obtinute iar cercurile de bănuiti vor fi formate din persoane care fac parte din următoarele categorii: • cu antecedente penale, cunoscute cu mod de operare similar sau infractori primari, mai ales din rândul elementelor fără ocupaţie si al tinerilor semnalati informativ că săvârsesc fapte de acelasi gen gen; • care corespund semnalmentelor autorilor stabilite în cauză ori prezentate, chiar si incert, de către victime si martori; • indicate ca suspecti de faptul că poartă obiecte din cele furate sau care puteau produce urmele relevate cu ocazia cercetării la fata locului ori pe parcursul altor verificări sau că manifestă un interes nejustificat fată de mersul cercetărilor; • semnalate informativ sau stabilite din investigatii si verificări că au fost prezente în zona locului faptei anterior, în timpul sau ulterior comiterii infractiunii ori au avut o atitudine suspectă în timpul efectuării cercetării la faţa locului; • care au părăsit nejustificat domiciliul după eveniment sau care nu justifică timpul în perioada comiterii faptei ori care îl justifică cu lux de amănunte, în mod nefiresc de exact; • la domiciliul cărora a condus câinele de urmă, atunci când s-a folosit.

38. Persoanele incluse în cercurile de bănuiţi vor fi verificate prin întreprinderea activităţilor informativ-operative ce se impun, cu prioritate a celor care asigură eficienţă maximă la identificarea autorilor si probarea vinovătiei acestora. Până la efectuarea cercetărilor directe asupra suspectilor, se vor efectua investigatii si prin serviciile specializate, pentru cunoasterea cât mai bine a acestora si a stabilirii faptelor pe care le-au săvârsit. În acelasi timp, suspectii vor fi luati în atentie si vor fi încadrati si lucrati informativ folosindu-se toate metodele,tehnicile si procedeele urmaririi informative.

39. IMPORTANT ! In cazul in care printre bunurile furate, sunt si telefoane mobile, obligatoriu la consemnarea sesizarii se cere persoanei vatamate sa solicite, atat identificarea autorilor, tragerea la raspundere penala a acestora si recuperarea prejudiciului cat si interceptarea convorbirilor telefonice efectuate/primite de la telefoanele furate cat si localizarea acestora. In conformitate cu prevederile art.91 indice 1,alin. 1 din CPP, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, judecatorul poate autoriza interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: -daca sunt date ori indicii temeinice privind pregatirea ori savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, -interceptarea si inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata.

40. In astfel de situatii politistul care instrumenteaza cauza va solicita motivat procurorului care supravegheaza urmarirea penala in cauza, sa ceara judecatorului competent, autorizarea interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice si localizarea telefoanelor furate. Punerea in executare a autorizatiei se poate face prin: -S.R.I. – UM 0894, -I.G.P.R. – D.G.C.C.O. – DIRECTIA DE OPERATIUNI SPECIALE - D.G.I.P.I. Procurorul cand trimite autorizatia acestor institutii in vederea punerii in executare, va putea delega sa ridice materialele rezultate in urma punerii in executare a autorizatiei si sa transcrie convorbirile in procese verbale conform prevederilor legale, politistii de caz care obligatoriu trebuie sa posede autorizare de acces la informatii clasificate STRICT SECRET. In situatia in care acesti politisti nu au astfel de autorizare procurorul poate dispune ca alti politisti din structurile politiei judiciare sa indeplineasca aceste activitati, dar poate sa le efectuaze si personal.