ORGANIZAREA SI REGLEMENTAREA IN SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMANIA

1. ORGANIZAREA SI REGLEMENTAREA IN SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMANIA Prof. Dr. CristianVladescu

2. ORGANIGRAMASECTORULUI SANITAR Relaţiile dintre actorii implicaţi în sistem Curtea de Conturi Colegiul Medicilor Colegiul Farmaciştilor Casa Naţională de Asigurări Ministerul Sănătăţii Ministerul Finanţelor Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale Consiliul Judeţean Consiliile locale Casa Judeţeană de Asigurări Colegiul MedicilorColegiul Farmaciştilor -filiala judeţeană- Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică Prefectura Consiliul Director Judeţean Direcţia Judeţeană Finanţe Publice Direcţia Judeţeană a Muncii şi Protecţiei Sociale (b) (a) (c) Comisia de Control al Calităţii control contractsubordonare colaborare Spitale Ambulator Dispensare

4. L E G E95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii TITLUL I : Sănătatea publică • Obiect - reglementarea domeniului sănătăţii publice • Definireasănătăţii publice: efortul organizat al societăţii în vederea protejării şi promovării sănătăţii populaţiei. • Autoritateacentrala: MinisterulSanatatiiPublice • Autoritatealocala: AutoritateaJudeteana de SanatatePublica • Reglementarea: Legi, HG, O.M.S./Parlament, etc. • Finantarea: bugetul de stat, bugetul FNUAS, bugete locale, bugeteministere cu reteasanitaraaltele

5. Funcţiile principale ale asistenţei de sănătate publică (I) a) dezvoltarea politicilor, strategiilor şi programelor vizând asigurarea sănătăţii publice; b) monitorizarea şi analiza stării de sănătate a populaţiei; c) planificarea în sănătatea publică; d) supravegherea epidemiologică, prevenirea şi controlul bolilor; e) managementul şi marketingul strategic al serviciilor de sănătate publică; f) reglementarea domeniului sănătăţii publice, aplicarea şi controlul aplicării acestora; g) asigurarea calităţii serviciilor de sănătate publică; h) cercetare-dezvoltare şi implementare de soluţii inovatoare pentru sănătatea publică; i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alertă epidemiologică;

6. Funcţiile principale ale asistenţei de sănătate publică (II) j) protejareapopulaţieiîmpotrivariscurilor din mediu; k) informare, educare şi comunicare pentru promovarea sănătăţii; l) mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea şi rezolvarea problemelor de sănătate; m) evaluarea calităţii, eficacităţii, eficienţei şi accesului la serviciile medicale; n) dezvoltarea şi planificarea resurselor umane şi dezvoltarea instituţională pentru sănătate o) integrarea priorităţilor de sănătate publică în politicile şi strategiile sectoriale de dezvoltare durabilă; p) asigurarea capacităţilor de răspuns la dezastre sau ameninţările la adresa vieţii şi sănătăţiipopulaţiei, inclusiv prin introducerea de restricţii de circulaţie a persoanelor şi bunurilor.

7. Domenii de intervenţie ale asistenţei de sănătate publică a) prevenirea, supraveghereaşicontrolulbolilortransmisibileşinetransmisibile b) monitorizarea stării de sănătate prin: c) promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate d) sănătatea ocupaţională e) sănătatea în relaţie cu mediul f) reglementarea primară şi secundară în domeniul sănătăţii publice g) managementul sănătăţii publice h) servicii de sănătate publică specifice:

8. Principiile asistenţei de sănătate publică a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică; b) focalizarea pe grupurile populaţionale şi prevenirea primară; c) preocuparea pentru determinanţii stării de sănătate: sociali, de mediu, comportamentali şi servicii de sănătate; d) abordarea multidisciplinară şi intersectorială; e) parteneriat activ cu populaţia şi cu autorităţile publice centrale şi locale; f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi ştiinţifice existente la momentul respectiv (sănătate publică bazată pe dovezi); g) în condiţii specifice, decizii fundamentate conform principiului precauţiei; h) descentralizarea sistemului de sănătate publică; i) existenţa unui sistem informaţional şi informatic integrat pentru managementul sănătăţiipublice.

9. Modalităţile de implementare a principiilor de sănătate publică a) activitatea de reglementare în domeniile sănătăţii publice; b) activitatea de inspecţie; c) activităţile desfăşurate în cadrul programelor de sănătate publică; d) avizarea/autorizarea/notificarea activităţilor şi produselor cu impact asupra sănătăţii e) evaluarea impactului asupra sănătăţii în relaţie cu programe, strategii, politici ale altorsectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populaţiei.

10. Programele naţionale de sănătate • reprezintă cadrul implementării obiectivelorpoliticii şi strategiei sănătăţii publice de către Ministerul Sănătăţii Publice. • Programele naţionale de sănătate se adresează populaţiei şi sunt orientate cătrepromovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi prelungirea vieţii de bună calitate. • Programele naţionale de sănătate publică se adresează domeniilor de intervenţie alesănătăţii publice şi răspund priorităţilor naţionale identificate. • Programele naţionale de sănătate sunt finanţate de la bugetul de stat, bugetul Fonduluinaţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, dinvenituri proprii, donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse, potrivit legii. • Programele naţionale de sănătate sunt organizate, sunt monitorizate şi sunt supusecontrolului Ministerului Sănătăţii Publice.

11. OBIECTIVELE ANUALE, STRUCTURA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE I. PROGRAMUL DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL BOLILOR CU IMPACT MAJOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI 1. Programul naţional de profilaxie 1.1. Subprogramul de sănătate publică 1.2. Subprogramul privind bolile netransmisibile 1.3. Subprogramul de sănătate a femeii şi copilului 2. Programul naţional de sănătate mintală 2.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi pshihosocială 2.2. Subprogramul tratamentul toxicodependenţelor 3. Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie 4. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule 5. Programul naţional de tratament în străinătate 6. Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate 7. Programul naţional al rezervei Ministerului Sănătăţii Publice  8. Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară

12. PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN BUGETUL FNUAS A. Programul naţional de sănătate cu scop curativ Structura: pe subprograme de sănătate, după cum urmează: 1. Tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere 2. Tratamentul bolnavilor cu tuberculoză 3. Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovasculară şi prin cardiologie intervenţională şi electrofiziologie 4. Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice 5. Tratamentul bolnavilor cu boli neurologice: scleroză multiplă 6. Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat 7. Tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier al bolnavilor cu talasemie 8. Tratamentul bolnavilor cu osteoporoză şi tratamentul bolnavilor cu guşă datorată carenţei de iod şi proliferării maligne 9. Tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare preexistente sau dobândite şi prin implant segmentar al diformităţilor de coloană 10. Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant 11. Tratamentul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică 12. Tratamentul bolnavilor adulţi cu mucoviscidoză B. Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară

13. Autorităţile sistemului de sănătate publică • Ministerul Sănătăţii Publice • Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti : serviciipublice deconcentrate ale MSP, cu personalitate juridică • Institutele sau centrele de sănătate publică sunt instituţii publice regionale saunaţionale cu personalitate juridică • Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice • Centrulnaţionalpentruorganizareaşiasigurareasistemuluiinformaţional şi informatic în domeniul sănătăţii,

14. TITLUL IIIAsistenţa medicală primară • Definitie: furnizarea îngrijirilor de sănătatecuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, înprezenţaboliisauînabsenţaacesteia, având ca furnizorspecializatşide sine-stătător cabinetul de medicină de familie; • Finantarea AMP se poate face prin: a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate c) contracte încheiate cu societăţile de asigurări private de sănătate; d) contracte pentru servicii furnizate în cadrul programelor de sănătate publică; e) contracte încheiate cu autorităţile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii demedicină comunitară; f) contracteîncheiate cu terţi, pentruserviciiaferenteunorcompetenţesuplimentare; g) plata directă de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terţi plătitori; h) coplata aferentă unor activităţi medicale; i) contracte de cercetare; Exemplu de calcul al bugetuluiunui medic de familie cu 1800 asiguratipegrupe de varsta

15. TITLUL VII - Spitalele Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale. Spitalul - poate fi public, public cu secţii private sau privat. Spitalele de urgenţă seînfiinţează şi funcţionează numai ca spitale publice. Organizare: pe criteriul teritorial, în spitale regionale, spitale judeţene şi spitale locale (municipale, orăşeneşti sau comunale). Din punct de vedere al învăţământului şi al cercetăriiştiinţifice medicale, spitalele pot fi: a) spitale clinice cu secţii universitare; b) institute. Conducere: Spitalul public este condus de un manager,persoanăfizicăsaujuridică. un comitet director, format din managerulspitalului, directorul medical, directorul de cercetare – dezvoltarepentruspitalele clinice, directorul financiar-contabil, şi după caz, directorul de îngrijiri, În cadrul spitalelor publice funcţionează • un consiliu etic, • un consiliu medicalşi • un consiliuştiinţific, pentruspitalelecliniceşiinstituteleşicentrelemedicaleclinice. Directorul medical estepreşedinteleconsilului medical. Directorulştiinţificestepreşedinteleconsiluluiştiinţific. Spitalele – sunt finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Metode de finantare a spitalelor – Buget global, DRG, plata pe caz, pe zi de spitalizare, combinatii.

16. TITLUL VIII : Asigurările sociale de sănătate(I) Principii in organizarea si functionarea sistemului de asigurari: • a) alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări; • b) solidaritate şi subsidiaritate în constituirea şi utilizarea fondurilor; • c) alegerea liberă de către asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente şi dedispozitive medicale, în condiţiile prezentei legi şi a contractului-cadru; • d) descentralizarea şi autonomia în conducere şi administrare; • e) participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru • formarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; • f) participarea persoanelor asigurate, a statului şi a angajatorilor la managementul fondului • naţional unic de asigurări sociale de sănătate; • g) acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, • oricărui asigurat; • h) transparenţa activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate; • i) libera concurenţă între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate.

17. TITLUL VIII : Asigurările sociale de sănătate(II)FNUAS – Contributii de AsigurariSociale de Sanatate, • AngajatsiAngajator (5,5% + 5,5%) • Structura : CNAS si CJAS, si CASOPSNAJ SI CAST • Pachetul de ServiciiMedicale de Bazasipachet minimal de serviciimedicale – Stabiliteprin Contract Cadru (HG) siNorme C.C. (Ordincomun MSP/CNAS) • Medicamente compensate ambulator – 90%, 50%, 100% • Pret de referinta, prescriere DCI • Plata contractuala cu furnizorii de serviciisanitare: • Medicii de familie – capitatie (pasiva) siplata per act • Medicii din ambulator – plata per act • Spitalele – prinmecanismul DRG; • Plata personalului din spitale – salarii • Conducere CNAS: a) adunareareprezentanţilor; • b) consiliul de administraţie; - 17 Membrii: 5 - Guvern, 5 - Sindicate, 5 - Patronate 2 - Pensionari • c) Preşedintele - numit de PM • e) 2 vicepreşedinţi - numiti de SindicatesiPatronate • f) directorul general – contract de management.

18. TITLUL VIII : Asigurările sociale de sănătate(III) Mecanismul de plata in contractul CNAS - Spital Metoda DRG (Diagnostic Related Groups, grupuri de diagnostice asociate) • 1983, SUA, Medicare spitalele cu costuri mai mari decât costul mediu vor reduce costurile, calitatea îngrijirilor rămânand neschimbată • DRG = încercare de a standardiza şi defini din punct de vedere operaţionalcare este producţia unui spital. • 467 grupuri de pacienţi, ordonate în funcţie de organele anatomice, în 23 de categorii majore de diagnostic. Clasificarea pacienţilor în DRG se realizează în funcţie de: diagnosticul principal, intervenţiile chirurgicale, diagnosticul secundar (comorbiditate sau complicaţii), vîrstă, sex şi situaţia la externare. Grupurile sunt coerente din punct de vedere clinic şi presupun un consum similar de resurse. • DRG ca un mecanism de finanţare per caz a spitalelor • sistemul de plată per caz în asociere cu un buget global. Probleme legate de sistemul DRG • Manipularea codificării • Mişcarea pacienţilor • Transferul costurilor ICM, TCP - Exemple

19. SITUATIA COMPARATIVA A COSTULUI / ASIGURAT IN ANUL 2006 FATA DE ANUL 2004 IN CENTRELE UNIVERSITARE LA MEDICAMENTE

20. EVOLUTIE CHELTUIELI TOTALE 2004-2007

21. EVOLUTIA CHELTUIELILOR CU MEDICAMENTELE 2004 - 2007

22. TITLUL XIIExercitareaprofesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(I) Profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate prin prevenirea îmbolnăvirilor, promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţiiindividului şi acolectivităţii. Profesia de medic are la baza exercitării sale independenţa şi libertatea profesională a medicului, precum şi dreptulde decizie asupra hotărârilor cu caracter medical, nefiindfunctionar public. ColegiulMedicilor din Romania – Organele de conducere : a) adunarea generală naţională; b) consiliulnaţional; c) biroulexecutiv; d) preşedintele. ColegiulJudetean al Medicilor– • 11 membri, pentru un număr de până la 500 de medici înscrişi; • 13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de medici înscrişi; • 19 membri, pentru un număr de 1.001 până la 2.000 de medici înscrişi; • 21 membri, pentru un număr de peste 2.000 de medici înscrişi. • Consiliulconstituit la nivelulmunicipiuluiBucureştieste format din 23 de membri. Organele de conducere • adunarea generală; b) consiliul; c) biroulconsiliului; d) preşedintele. Norma de reprezentare în adunarea generală naţională este de 1/200 de membri.

23. Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(II) ObligaţiilemembrilorColegiuluiMedicilor din România: a) să respecte şi să aplice, în orice împrejurare, normele de deontologie medicală; b) să nu aducă prejudicii reputaţiei corpului medical sau altor membri, respectând statutul decorp profesional al Colegiului Medicilor din România; c) să acorde, cu promptitudine şi necondiţionat, îngrijirile medicale de urgenţă, ca oîndatorire fundamentală profesională şi civică; d) să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului depregătire profesională; e) să aplice parafa, cuprinzând numele, prenumele, gradul, specialitatea şi codul, pe toateactele medicale pe care le semnează; f) să respecte drepturile pacienţilor. g) să efectueze un număr de cursuri de pregătire şialte forme de educaţie medicală continuă şi informare în domeniul ştiinţelor medicale,cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România.

24. Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(III) Incompatibilitati Nu pot primisauexercitamandatul de membru al organelor de conducere ale ColegiuluiMedicilor din România, atât la nivelnaţional, câtşiteritorial, medicii care deţinfuncţiide conducere în cadrul Ministerul Sănătăţii Publice, respectiv al ministerelor şi instituţiilor cu reţeasanitară proprie, al structurilor deconcentrate ale acestuia ori în cadrul CNAS, CJAS şi a CASMB, al patronatelor şisindicatelor profesionale, precum şi orice fel de funcţii de demnitate publică. (2) Mediciipentru care, întimpulmandatului de membru al organelor de conducere, a survenit situaţia de incompatibilitate sunt suspendaţi din funcţie. Suspendarea durează până la încetareasituaţiei de incompatibilitate sau până la expirarea mandatului. (3) Numărul de mandate înorganele de conducere de la nivel teritorialşinaţional este de maxim două, care pot fişi consecutive.

25. Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMRCMR(IV) Răspunderea disciplinară Medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite înlegătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale CMR. La nivel teritorial se organizează şi funcţionează comisia dedisciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3membri abateriledisciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu. La nivelul CMRse organizează şi funcţionează Comisiasuperioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.

26. Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(V) Sancţiunile disciplinare : a) mustrare; b) avertisment; c) vot de blam; d) amendă de la 100 lei (RON) la 1.500 lei (RON). e) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună f) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România. Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile. Asigurare de Malpraxis • Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, medicul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. • Personalul medical nu este răspunzător pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii: a) când acestea se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament, infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicaţiilor şi riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigaţie şi tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicale şi sanitare folosite; b) când acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă cu respectarea competenţei La nivelul AJSP - Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, Dir. Adj. AJSP - decide asupra existentei malpraxisului

27. Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(VI) Acordul pacientului informat • pacientului i se solicită acordul scris, dupa ce in prealabil a fost informat intr-un limbaj accesibil despre diagnosticul, natura şi scopul tratamentului, riscurile şi consecinţele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile şi consecinţele lor, prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului. • Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaşa nu pot refuza să acorde asistenţămedicală/îngrijiri de sănătate pe criterii etnice, religioase şi orientare sexuală sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege. • Relaţia cu pacientul poate fi întreruptă: a) o dată cu vindecarea bolii; b) de către pacient; c) de către medic, în următoarele situaţii: (i) atunci când pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale obţinute, care justifică asistenţa altui medic cu competenţe sporite; (ii) pacientul manifestă o atitudine ostilă şi/sau ireverenţioasă faţă de medic.