M ăsuri anticriză în Uniunea Europeană 8 noiembrie 2010

1. Măsuri anticrizăîn Uniunea Europeană8 noiembrie 2010

2. AUSTRIA 1 • În 2009, deficitul bugetar: 3,4% şi datoria publică 66,5%; • Un pachet de 100 de miliarde de EUR (36% din PIB) ce include: • o schemă de garanție a depozitelor în limita a 10 miliarde; • 15 miliarde EUR pentru injecția de capital în instituțiile financiare; • 75 de miliarde de EUR pentru suportul împrumuturilor interbancare și pentru garanții guvernamentale ale emisiunilor de obligații bancare. Băncile care au solicitat aceste resurse au trebuit să semneze un acord și să se angajeze la creșterea împrumuturilor acordate. • Pachet de stimulare a puterii de cumpărare a gospodăriilor: • creșterea beneficiilor familiale; • scutirea de taxe pentru studenți; • diminuarea TVA la medicamente; • diminuări ale taxelor pe venit și investiții în infrastructură. • Creşterea treptată a vârstei de pensionare pentru femei de la 60 de ani, în prezent, până la 65 de ani în perioada cuprinsă între 2024 şi 2033; • Strategie de întărire a securităţii interne în cadrul căreia integrarea imigranţilor are un rol prioritar şi care are în vedere adoptarea unor măsuri drastice în aplicarea legii imigraţiei (eliminarea abuzurilor în procesul de obţinere a azilului politic şi combaterea traficului de fiinţe umane, pregătirea susţinută a personalului în domeniul legislaţiei privind imigraţia); • Măsuri de susținere a forței de muncă disponibilizate: • politici active de angajare a șomerilor, • acordarea de fonduri ce acoperă până la 90% din salariile respectivilor angajaţi şi încurajarea firmelor să folosească timpul angajaţilor pentru cursuri de recalificare; • de la 1 ianuarie 2011, se prevede intrarea în vigoare a legii privind politicile de dumping social şi salarial, în baza căreia companiile care acordă salarii inferioare nivelului minim stipulat în contractele colective de muncă urmează să fie amendate. • o schemă de susținere a IMM-urilor care fac angajări, etc.

3. AUSTRIA 2 • Măsuri de reglementare a sectorului financiar: • urmează să fie introdusă o taxă bancară de solidaritate, băncile urmând să contribuie cu cel puţin 500 de mil. de EUR la bugetul public, prin plata anuală a 0,07% din profiturile financiare obţinute; • reglementarea situaţiei bonusurilor plătite managerilor de bancă şi membrilor consiliilor de conducere, începând de la 1 ianuarie 2011- doar 60% din bonusuri vor putea fi plătite imediat, restul urmând a fi acordate după cinci ani de zile, cu condiţia ca banca să îşi permită acordarea respectivelor bonusuri, iar performanţa managerială să fie una susţinută şi pe măsură; • intenţia de introducere la nivelul UE a taxei pe tranzacţiile financiare prin aplicarea unei taxe uniforme de la 0.01% până la 0.05% tranzacţiilor cu acţiuni, obligaţii şi alte instrumente financiare derivate. Se estimează că aplicarea taxei ar aduce un venit total cuprins între 250 miliarde EUR, prin aplicarea celui mai scăzut nivel de taxare, iar UE va beneficia de un venit suplimentar de 100 miliarde EUR. • Reforma codului penal şi financiar – în vederea combaterii evaziunii fiscale şi a muncii la negru prin aprobarea Actului Anti-Fraudă 2010: • introducerea infracţiunii de „fraudă fiscală” a cărei pedeapsă, în cazurile grave, poate ajunge pană la 10 ani de închisoare, precum şi posibilitatea acordării de amenzi în valoare de până la 2 milioane de EUR, respectiv de 10 milioane de EUR în cazul corporaţiilor; • practica transferurilor bancare suspecte ale unor companii către terţe părţi, fără divulgarea destinatarului, urmează a fi descurajată prin introducerea unei suprataxe de 25%; • transferurile bancare a căror valoare depăşeşte 100.000 de EUR vor trebui anunţate, iar în cadrul autorităţilor însărcinate cu administrarea taxelor şi impozitelor vor fi create secţii speciale de poliţie financiară.

4. AUSTRIA 3 • “Master Plan pentru locuri de muncă verzi” prin care se urmăreşte suplimentarea numărului de locuri de muncă verzi cu 100.000 (faţă de cele 185.000 existente) până în 2020, astfel: 35.000 de locuri de muncă în cadrul proiectelor de reabilitare termică, 6.000 create prin creşterea exporturilor în domeniu, 13.500 ca urmare a cererii crescute de eco - turism, 6.500 ca urmare a folosirii sporite a energie asociată biomasei forestiere, 15.000 prin extinderea şi îmbunătăţirea serviciilor de transport public, 20.000 ca urmare a investiţiilor în sistemele de energie care vor constitui baza e-mobilităţii (maşini electrice), 4.000 ca urmare a cererii de servicii ecologice; nivelul bonusurilor acordate pentru cercetare şi dezvoltare pentru întreprinderile naţionale din domeniul tehnologiei verzi care activează la nivel internaţional ca creşte de la 8% la 12 %; • Reducerea cheltuielilor publice, în vederea prezentării în faţa Parlamentului a unui buget de 69,099 miliarde EUR pentru anul 2011, acesta fiind redus cu 3% (2,172 miliarde EUR) faţă de cel din 2010: • reducerea alocărilor pentru sectorul legislativ şi siguranţa statului de la 8,103 miliarde EUR (2010) la 7,920 miliarde (2011), scădere de 183 milioane EUR (-2,3 %); • acordarea către instituţiile administrative supreme a 225 milioane EUR (2011), faţă de 232 milioane EUR (2010), scădere de - 7%; • bugetul Cancelariei Federale va scădea la 332 milioane EUR (2011), faţă de 344 milioane EUR (2010); • bugetul Ministerului de Interne va fi de 2,354 miliarde EUR (2011), faţă de 2,401 miliarde EUR (2010); • bugetul Ministerului pentru Afaceri Europene va fi de 427 milioane EUR, (2011), faţă de 443 milioane EUR (2010); • bugetul Ministerului Justiţiei va fi de 1,151 miliarde EUR faţă de 1,193 miliarde EUR (2010); • bugetul Ministerului Apărării şi Sportului va fi redus la 2,186 miliarde EUR (2011), faţă de 2,267 miliarde EUR (2010), mai puţin cu 81 de milioane EUR (-3,5 %); • bugetul total al sectorului de muncă, asistenţă socială şi de sănătate va fi diminuat cu -872 de milioane EUR (-2,6 %), de la 33,522 miliarde EUR, (2010) la 32,650 miliarde (2011) astfel: sectorul de muncă va primi 6,151 miliarde EUR faţă de 6,415 miliarde EUR în 2010, mai puţin cu 264 milioane de EUR, adică - 4,1 %; alocările pentru sectorul de asistenţă socială şi de subvenţii pentru consum vor fi reduse cu 86 de milioane de EUR, de la 2,417 miliarde EUR în 2010 la 2,331 miliarde EUR în 2011; respectiv bugetul de asigurări sociale va fi redus cu 204 milioane de EUR (-2,2 %) de la 9,313 miliarde EUR (2010) la 9,109 miliarde EUR în 2011; • bugetul Ministerului Sănătăţii se va diminua cu 18 milioane EUR (-2,1 %), ajungând la 786 milioane EUR faţă de 804 milioane EUR (2010); • bugetul alocat Familiei şi Tinerilor s-a diminuat cu -3,5 %., ajungând la 6,391 miliarde EUR (2011) faţă de 6,626 miliarde EUR (2010); • bugetul total pentru sectorul educaţiei, cercetare, artă şi cultură a fost, de asemenea, redus cu 157 milioane EUR (-1,3 %), de la 11,923 miliarde EUR la 11,766 miliarde EUR în 2011; • sectorul Economiei, Mediului şi Infrastructurii are o alocare bugetară totală, pentru 2011, de 7,744 miliarde EUR, mai mică cu 243 de milioane de EUR (-3 %), faţă de 7,987 miliarde EUR, în 2010 după cum urmează: economia va primi 386 milioane EUR, cu 14 milioane mai puţin faţă de 2010; Transporturile, Inovaţia şi Tehnologia vor avea o alocare de 2,707 miliarde EUR, în 2011, cu 75 de milioane EUR mai puţin decât în 2010; pentru Mediu va fi alocată suma de 796 de milioane de EUR, mai puţin cu 29 de milioane de EUR, de la 825 de milioane EUR, în 2010. • Ministerul Finanţelor va beneficia de o creştere a bugetului de la 1,220 miliarde EUR (2010) la 1,233 miliarde EUR (2011), adică un plus de 13 milioane EUR (+1,1%); • Cel mai sensibil subiect îl reprezintă bugetul de pensii, discuţiile pe marginea acestuia fiind reluate. Bugetul de pensii a fost redus cu 75 de milioane de EUR, de la 7,946 miliarde EUR (2010) la 7,871 miliarde EUR (2011). Creşterile programate de pensii nu au în vedere decât pensiile mici, sub 700 de EUR, iar majorările în 2011 ar urma să fie de 1,2 %.

5. AUSTRIA 4 • Majorarea etapizată a pensiilor brute de până la 2.000 de EUR în 2011, cu o creştere medie de 0,9% a primei de asigurare, diferenţiat, până la nivelul de 1,2% - dar această majorare se va aplica numai pensiilor brute; • Introducerea de la 1 ianuarie 2011 a 3 noi taxe: creşterea preţului benzinei, inclusiv a kerosenului pentru avioane (cu 4 eurocenţi pe litru, estimându-se implicit o creştere cu 40% a costului biletelor de avion), majorarea preţului motorinei (cu 5 eurocenţi pe litru) şi scumpirea produselor de tutun (cu 25 până la 35 de eurocenţi pachetul); • Impozitarea cu 25% din valoarea sponsorizărilor fundaţiilor non – profit; • Condiţiile de acordare a pensiei pe caz de boală vor deveni mult mai rigide; • Acordarea alocaţiei de asistenţă socială numai pentru cazurile de boală gradul unu şi doi; • Reducerea alocaţiilor sociale pentru familie: • Alocaţia de asistenţă pentru copii nu va depăşi 100 de EUR pentru copiii între 6 şi 15 ani; • Eliminarea ajutorului de şomaj pentru tineri; • Eliminarea alocaţiei pentru familiile cu mai mult de trei copii, care nu va mai fi plătit decât până la al treilea copil din familie.

6. BELGIA • În 2009, deficitul bugetar 6,0% şi datoria publică 96,7%. Ţinta este reducerea deficitului bugetar la 4,8% din PIB în 2011; • Creşterea procentului de scutiri de la plata taxelor către stat din salarii, pentru salariile din munca de noapte, în ture, peste program şi a personalului din cercetare şi dezvoltare (R&D); de asemenea, creşte procentul de scutiri generale; • Reducerea TVA-ului pentru construcţiile de proprietăţi private de la 21% la 6% în 2009 (limitată la o bază taxabilă de 50 000 EUR, care a fost menţinută şi în 2010); • Extinderea reducerii TVA-ului la 6% pentru demolarea sau refacerea de proprietăţi private, pe întreg teritoriul Belgiei (a fost o măsură luată în 2009, care se menţine cel puţin până la sfârşitul anului în curs).

7. BULGARIA 1 • În 2009, deficitul bugetar era de 3,9%, cu 14,8% datorie publică; • Reducerea cu 15% a personalului instituțiilor publice sau cu 10% a cheltuielilor bugetare cu salariile în acele instituții publice care nu reduc numărul angajaților în plafonul de 15%; • Privatizarea companiilor de stat prin vânzare la Bursa de Valori din Bulgaria; • Îngheţarea salariilor magistraţilor; • Desfiinţarea unor agenţii guvernamentale; • Oferirea de resurse financiare suplimentare pentru întreprinderi; • Dublarea taxelor anuale pentru casele a căror valoare depășește 207.421 dolarişi pentru autovehiculele a căror valoare este de peste 48.398 dolari; • Introducerea taxei pe lux: taxa pe yaht, taxa pe maşini cu capacitate cilindrică ce depăşeşte 150 cc, taxa pe casă atunci când depăşeşte 250 mp., taxa pe conturile ce depăşesc 100.000 leva; • Introducerea impozitului pentru banii câştigaţi din jocurile de noroc; • Înghețarea pensiilor persoanelor văduve și a persoanelor peste 75 de ani; • Bulgaria va introduce o cotă unică de TVA de 9% în sectorul turistic din luna aprilie 2011, ca urmare a cerinţei Uniunii Europene de armonizare a TVA din turism. În prezent TVA pentru turism este de 7 % pentru grupurile organizate şi 20% pentru turistul individual; • Vânzarea a 10% şi concesionarea restului de 90% din terenurile deținute de stat care în prezent nu sunt utilizate; • Bulgaria își propune să vândă și cota sa de “Greenhouse gas” așa cum a fost aceasta stabilită în cadrul Protocolului de la Kyoto;

8. BULGARIA 2 • Taxarea companiilor de asigurări – o măsură controversată deoarece, conform directivelor europene, Bulgaria ar putea aplice această taxă începând cu anul 2012; • Șomajul a fost stabilit la 60% din salariul pe care persoana îl primea înainte de a fi concediată; • Şomajul înregistrat în iunie 2010 este de 9,7%. • Accesarea rezervei fiscale este considerată cea mai bună soluţie pentru acoperirea deficitului bugetar; • Păstrarea aceleaşi valori a taxei pe valoare adăugată (TVA); • Renunţarea la creşterea contribuţiei la asigurarea de sănătate; • Introducerea cardului electronic de sănătate; măsuri drastice de control în vederea colectării de fonduri la bugetul Fondului Naţional de Asigurări de Sănătate; • Premierul bulgar a renunţat la controversata idee a naţionalizării fondurilor de pensii; • Guvernul bulgar, sindicatele şi asociaţiile de angajatori au căzut de acord asupra unei vaste reforme a sistemului de pensii. Astfel, a fost semnat un document comun care conţine un set de 14 măsuri ce trebuie întreprinse pentru stabilizarea sistemului de pensii. Cele mai importante dintre acestea sunt: • majorarea contribuţiilor cu 1,8 puncte procentuale, astfel încât contribuţiile să ajungă la 17,8% din salariul brut; • durata stagiului de cotizare necesar pentru ieşirea la pensie va începe să crească treptat de la 1 ianuarie 2012, această durată va creşte cu 4 luni pe an, pentru ca în 2020 să ajungă la 37 de ani pentru femei şi 40 pentru bărbaţi. Nivelele actuale sunt de 34 de ani în cazul femeilor şi 37 de ani în cel al bărbaţilor. • începând cu 1 ianuarie 2021, vârsta de pensionare va începe să crească şi ea cu 6 luni până când va ajunge la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. În prezent, femeile ies la pensie la 60 de ani şi bărbaţii la 63 de ani.

9. CEHIA • În 2009, deficitul bugetar: 6,9%, datoria publică 35,4%; • PIB-ul Cehiei va creşte anul acesta cu 2,3% datorită redresării din europa Occidnetală, care a dus la majorarea exporturilor, conform Băncii Centrale a Cehiei; • Pentru 2011, creşterea economică este estimată la 1, 2% (faţă de 1,8% cât era prevăzut iniţial) din cauza măsurilor de austeritate adoptate de guvern; • Impozitul pe profit este de 20%, urmând a se diminua la 19% în cursul anului 2010 (noile firme sunt scutite de la plata impozitului în primii 5 ani); • Impozitul pe dobânzi este de 20%; • Se aplică o cotă de impozitare a pensiilor de 15%; • Veniturile din investiţii şi fondurile de pensii sunt impozitate cu sub 5%; • Cota standard a TVA-ului este de 19%. O cotă redusă, de 9%, se aplică la: construcţii, sănătate, transport public, produsele alimentare, cărţi şi broşuri;Asigurările, serviciile financiare, educaţia, radioul, jocurile de noroc şi serviciile poştale sunt scutite de TVA; • În ceea ce priveşte impozitarea persoanelor fizice, impozitul este progresiv, ajungând la peste 32% plus o sumă fixă din venit; • În anul 2011, salariile angajaţilor la stat vor scădea cu 10%, cu excepţia profesorilor, cărora salariile le vor creşte cu 3.5%; • Intenţii privind scăderea cheltuielilor cu infrastructura, se au în vedere negocieri dure cu furnizorii de servicii de construcţii; • Vârsta de pensionare este de 60 ani şi 8 luni şi va creşte la 63 ani pentru bărbaţi şi la 62 ani pentru femeile fără copii.

10. CIPRU • În 2009, deficitul bugetar al Republicii Cipru se situa la 6,44% din PIB cu o datorie publică de 56,2%. Deficitul bugetar pentru 2010 va fi de aproximativ 6%, potrivit datelor preliminare. Obiectivul principal pentru 2011 este de a reduce deficitul la 4,5% din PIB; • Reducerea salariilor Preşedintelui, a membrilor cabinetului şi a altor oficiali cu 10%; • Îngheţarea salariilor din sectorul public; • Îngheţarea posturilor în sectorul public; • Restructurarea treptată a sectorului public cu 3000 de locuri de muncă; • Creşterea impozitului pe profit; • Reducerea beneficiilor pentru copii la persoanele cu salarii mai mari; • Discuţii privind mărirea TVA-ului; • Pensii – vârsta de pensionare este de 65 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

11. DANEMARCA • În 2009, deficitul bugetar de 5,4 şi datoria publică 41,6%; tinta deficitului pentru 2013 este de sub 3%; • Crearea unor scheme de garantare integrală a solvabilităţii băncilor; • Închiderea ambasadelor din Algeria, Bosnia, Iordania şi Nicaragua, precum şi a consulatului său general de la Hong Kong; • Liberalizarea completă, de la 1 mai 2010, a pieţii muncii pentru cetăţenii celor opt state central şi est-europene care au aderat la Uniunea Europeană în 2004; • Reducerea impozitelor cu 26 miliarde coroane daneze (3,5 miliarde euro) în 2010; • Crearea de lichidităţi de 60 de miliarde coroane (8 miliarde EUR) pentru întreprinderi; • În condiţiile scăderii competitivităţii produselor daneze, prioritare vor fi atragerea investiţiilor străine şi a forţei de muncă calificate; se vor simplifica procedurile pentru ca studenţii străini ce studiază la univesităţi daneze să rămână să lucreze în Danemarca după absolvire; • Stabilirea unui Forum Naţional de Dezvoltare în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru ca Danemarca să devină una din cele mai prospere zece ţări din lume până în anul 2020.

12. ESTONIA • În 2009, deficitul bugetar de 1,7% şi datoria publică de 7,2%. Proiectul de buget pe 2011, aprobat la sfârşitul lunii septembrie, prevede un deficit estimat de 1,6% din produsul intern brut, printre cele mai mici în 27 de state membre ale Uniunii Europene; • Oficial Estonia a ieşit din recesiune în al patrulea trimestru din 2009, când producţia a crescut cu 2,5%, comparativ cu cele trei luni anterioare. În august, guvernul Estoniei a dublat cifra estimată a creşterii economice pentru 2010 la 2%. • Creşterea contribuţiei de asigurări pentru şomaj de la 0,9% la 4, 2 %, ceea ce va aduce venituri de 0,3 % din PIB; • Anularea scutirii de taxe la naşterea primului copil, măsură care va creşte veniturile cu 0,35 % din PIB; • Creşterea TVA de la 18 % la 20 % va aduce o creştere a veniturilor de 0,4 % din PIB; • Creşterea accizelor la combustibil va aduce o creştere a veniturilor de 0,4% din PIB; • Creşterea de la 1 mai 2010 a taxei de electricitate va aduce o creştere a veniturilor de 0,1% din PIB; • Creşterea accizei la alcool şi ţigări va aduce o creştere a veniturilor de 0,15 % din PIB. • Reducerea costurilor în cadrul agenţiilor guvernamentale, până la o cotă de 0,45% din PIB; • Reducerea costurilor de tratament cu 6% din Fondul de Asigurare a Sănătăţii, care va aduce venituri de 0,2 % la PIB; • Reducerea costurilor din sectorul public, ţinta fiind reducerea deficitului bugetar sub 3 % din PIB; • Reducere cu 8% a salariilor pentru membrii guvernului; • Reduceri ale beneficiilor sociale, în domeniul pensiilor; • Vânzarea proprietăţilor imobiliare deţinute de stat; • Îngheţarea salariilor din sectorul public în 2011; • Pensii – vârsta de pensionare este de 63 de ani pentru bărbaţi şi 61 pentru femei. Se intenţionează creşterea la 63 de ani; • Conform estimărilor Băncii Centrale rata şomajului va fi în acest an 17,8% şi 14,8% anul viitor.

13. FINLANDA • În 2009, deficitul bugetar de 4,1% şi datoria publică de 44,0%; • Garanții și credite pentru activitatea de export; • Garanții de finanțare bancară; • Măsuri de stimulare propriu-zisă a creșterii economice • reducerea contribuțiilor antreprenorilor la sistemul de securitate socială până la 0.8 %; • reducerea contribuţiilor la fondul de pensii a fost aplicată salariilor plătite în perioada aprilie – decembrie 2009; • TVA-ul a fost majorat de la 22% la 23%, cota TVA-urilor reduse pentru alimentele de bază şi cele destinate animalelor a crescut de la 12% la 13%, iar în cazul TVA-ului pentru servicii s-a înregistrat o creştere de la 8% la 9%; • se prevede o creştere a taxelor asupra consumului de energie începând cu anul 2011; • creșterea productivității în sistemul public prin restructurarea serviciilor publice.

14. FRANŢA • În 2009, deficitul bugetar de 7,5% şi datoria publică de 77,6%; • Dacă bugetul pe 2010 a fost axat în principal pe sprijinirea relansării economice, proiectul de buget pe 2011 se caracterizează prin dorinţa de reducere “istorică” a deficitului, care să scadă de la 152 miliarde EUR, cât este în prezent, la 92 miliarde EUR anul viitor; • Îngheţarea salariilor bugetarilor; • Blocarea angajărilor la stat; • Reducerea cheltuielilor bugetare cu 5 miliarde de EUR; • Îngheţarea pensiilor; • După aproape o lună de dezbateri, marcate de opoziţia partidelor de stânga şi sub presiunea grevelor şi protestelor violente, Senatul francez a adoptat Reforma pensiilor. Legea privind reforma pensiilor prevede majorarea de la 60 la 62 de ani a vârstei minime de ieşire la pensie şi de la 65 la 67 de ani pentru a putea beneficia de o pensie completă. Se are în vedere o eventuală reformă a pensiilor în 2013; • Păstrarea locurilor de muncă, în special prin concedii fără plată sau activitate part -time , pentru a evita concedierile; • Stimularea creării de noi locuri de muncă; • Sprijinirea accesului la muncă, prin stimularea angajării tinerilor; • Punerea în aplicare a unui plan de relansare în domeniul imobiliar şi al cercetării; • Se prevede un nivel al impozitelor similar cu anul 2009. • Singurele două ministere care vor beneficia de o creştere a creditelor bugetare pentru anul 2011 sunt ministerul Justiţiei (pentru continuarea renovării închisorilor şi deschiderea de noi centre de detenţie) şi cel al Educaţiei (pentru finanţarea cercetării şi a învăţământului superior).

15. GERMANIA 1 • În 2009, deficitul bugetar era de 3,30% şi datoria publică de 73,2%; • S-a adoptat un vast plan de austeritate ce vizează economisirea a 80 de miliarde de EUR până în 2014: • Taxa pe transportul aerian , impusă companiilor aeriene asupra tuturor zborurilor cu plecare din Germania, va fi de 8 - 45 de EUR pe bilet în funcţie de distanţă şi ar urma să aducă venituri la buget de 1 miliard de EUR pe an; • Tăieri de cheltuieli sociale, prin eliminarea alocaţiilor pentru şomerii de lungă durată, reducerea salariului parental pentru părinţii care încetează să lucreze, sau reducerea bugetului Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă; • Creşterea fiscalităţii asupra tutunului. Taxe şi impozite • Taxarea profiturilor speciale ale concernelor energetice provenite din prelungirea duratei de funcţionare a centralelor nucleare, apreciind obţinerea de 2,3 mld EUR venituri suplimentare la buget; din 2050 un procent de 50% din energia necesară va fi produsă prin procedee regenerabile. Sectorul bugetar • Reducerea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10 miliarde de EUR anual, pânăîn 2016; • Reduceri importante în bugetul educaţiei; • Scăderea numărului funcţionarilor statului cu cel puţin 10.000 până în 2014; • Scăderea salariilor bugetarilor cu 2,5 %, renunţarea la proiectata majorare a banilor de Crăciun pentru funcţionari din 2011; • Eliminarea scutirii anumitor categorii de la plata taxelor; • Reduceri estimate în bugetele municipalităţilor; • Reducerea subventiilor acordate landurilor; • Reducerea de subvenţii financiare şi înlesniri fiscale de aprox. 24 mld EUR, prioritare fiind reglementările de scutire de taxe ecologice, mai ales pentru companiile mari consumatoare de energie.

16. GERMANIA 2 Asistenţa socială • Micşorarea ajutoarelor acordate familiilor; • Baza de calcul pentru stabilirea alocaţiei pentru părinţi va fi redusă de la 2.700 EUR la 1.800 EUR, prin aceasta fiind asigurată susţinerea persoanelor cu loc de muncă din clasa salarială inferioară şi mijlocie; • Reducerea sau eliminarea unor alocaţii sociale; • Reducerea alocaţiilor pentru şomeri; • Eliminarea contribuţiei de asigurări de pensie pentru şomerii de lungă durată, plătită din bani publici; • Anularea alocaţiei pentru acoperirea costurilor de încălzire în cazul celor care primesc bani pentru locuit; • Reforma sistemului de sănătate publică; • Continuarea eforturilor în vederea reducerii numărului persoanelor fără un loc de muncă pe termen lung, mai ales în cazul persoanelor vârstnice şi a celor fără familie. Alte măsuri: • Posibile reduceri ale bugetelor pentru reparaţii de drumuri şi alte lucrări de infrastructură; • Prima pentru construirea locuinţei, acum în valoare de 45 EUR pe an pentru persoanele singure şi 90 EUR pentru cupluri, urmează să iasă din vigoare, datorită nivelului extrem de scăzut al dobânzii; • În domeniul forţelor armate, se proiectează reducere a numărului de trupe cu cca. 40.00 de soldaţi profesionişti şi temporari, urmând ca serviciul militar regulat şi cel alternativ să rămână de şase luni; • Guvernul german şi-a anunţat intenţia de a accelera recunoaşterea calificărilor profesionale şi a diplomelor emise de instituţii din afara ţării. Astfel, va fi promovată o lege privind recunoaşterea documentelor, cu scopul de a atrage aprox. 300.000 de imigranţi calificaţi ( populaţia Germaniei este din ce în ce mai îmbătrânită, numărul celor care ies de pe băncile şcolilor este din ce in ce mai mic, forţa de muncă calificată este scăzută).

17. GRECIA 1 În 2009, deficitul bugetar era de peste 13,8% (potrivit unei noi revizuiri efectuată de Eurostat şi care va fi publicată în noiembrie deficitul pentru 2009 a fost de 15%) şi datoria publică de 115,1%. Pentru 2010 s-a propus scăderea deficitului cu 4 puncte procentuale, şi cu 10 puncte procentuale pentru următorii doi ani; Taxe şi impozite • Creşterea TVA de la 21% la 23%; • Fixarea diferenţiată a impozitului pe profitul net :4% pentru un profit de până la 300.000 EUR; 6% pentru un profit de la 300.001 EUR până la 1 000.000 EUR; 8% pentru un profit de la 1 000.001 EUR până la 5 000.000 EUR şi 10% pentru un profit peste 5.000.000 EUR; • Creşterea cu 10% - 30% a taxelor şi impozitelor pentru construcţii de lux, jocuri de noroc, poluare, alcool, ţigări şi benzină; • Menţinerea unui mediu fiscal stabil (peste zece ani) pentru marile investiţii; începând cu 2011, impozitul pentru societăţile necorporatiste va fi redus de la 24% la 20%. Sectorul bugetar • Anularea celui de-al 13-lea şi celui de-al 14-lea salariu; • Reducerea cu până la 20% a salariului mediu; • Îngheţarea salariilor şi pensiilor în sistemul bugetar; • Reducerea bonusurilor salariale din sectorul public cu 30%; • Micşorarea costurilor de funcţionare a instituţiilor publice. Sistemul de pensii • Reducerea pensiilor cu 10%; • Anularea celei de-a 13-a şi celei de-a 14-a pensii; • Pentru a putea primi pensie, angajaţii vor trebui să plătească, începând cu 2015, o contribuţie la fondul de pensii timp de 40 de ani (nu 37 de ani, ca până acum); • Vârsta de pensionare pentru femei a fost ridicată de la 60 la 65 de ani, fiind egală cu pragul de pensionare al bărbaţilor.

18. GRECIA 2 Alte măsuri: • Reducerea investiţiilor publiceşi economii bugetare de 30 de miliarde EUR până în 2013; • Reducerea numărului companiilor de stat de la 6000 la 2000; a număruluimunicipalităţilor de la 1000 la 325, a prefecturilor regionale de la 57 la 13; • Măsuri dure împotriva evazioniştilor fiscali; • Deschiderea către sistemul concurenţial a profesiilor ce funcţionau până acum cu practici restrictive (precum cel al transportatorilor), care distorsionau piaţa; acest lucru va aduce costuri mai scăzute de funcţionare; • Adoptarea unei legi care grăbeşte procedurile de înscriere pentru investiţii în sistem public-privat în domeniile energiilor curate, telecomunicaţiilor broadband, dezvoltării urbane şi producţiei agricole; • Relansarea şi reorientarea industriei turistice către noi pieţe precum China, Rusia, India, Israel, Turcia şi Orientul Mijlociu; • Un program pentru valorificarea prin diferite forme a fondului imobiliar al statului, ce valorează în jur de 270 de miliarde EUR; • Posibilă reducere a cheltuielilor militare până la 2,3% din PIB; • Pachet de măsuri evaluate la 2,6 miliarde de EUR pentru susţinerea sau crearea a 670.000 de locuri de muncă în vederea reducerii şomajului, problema numărul unu a ţării. Acest pachet presupune: subvenţii pentru cotizaţiile salariaţilor din întreprinderile aflate în dificultate financiară pe fondul recesiunii, programe de ajutor pentru reintegrarea anumitor şomeri concediaţi de curând, programe pentru integrarea tinerilor, femeilor şi persoanelor cu handicap pe piaţa muncii.

19. IRLANDA 1 • În 2009, deficitul bugetar de 14,3% şi datoria publică de 64,9%; se prognozează o creştere majoră a deficitului pentru acest an ajungând la 32% din PIB cu o datorie publică de 98,6%; • Guvernul va face economii suplimentare anul viitor, intenţionând să depăşească cele 3 miliarde de euro deja prevăzute şi să îşi respecte angajamentul de a-şi aduce deficitul public sub 3% în 2014, urmând ca, la începutul lunii noiembrie, să prezinte un plan de redresare bugetară pe patru ani pentru atingerea acestui obiectiv; • Bugetul naţional va fi ajustat cu 15 miliarde de EUR până în 2014, în vederea asigurării reducerii deficitului; • TVA-ul a crescut cu 0,5 procente, de la 21 la 21,5%; • Impozitul pe profit a fost menţinut la cota de 12,5 %; • IMM-urile nou înfiinţate sunt scutite de la plata impozitului pe profit în primii trei ani; • Salariile bugetarilor urmează a fi reduse diferenţiat, cu procente cuprinse între 5% şi 15%; • Alocaţia pentru copii a fost redusă cu 10%; • Program de Investiţii publice de 40 miliarde de EUR în viitorii şapte ani în infrastructura economică şi socială; investiţiile se concentrează pe zonele de utilizare intensivă a forţei de muncă, construirea şi întreţinerea de şcoli, măsuri de eficientizare energetică şi investiţii în infrastructura de turism; se estimează că programul de investiţii va sprijini/crea aprox. 70.000 de locuri de muncă; • Crearea până în 2015 a peste 150.000 de noi slujbe în industria uşoară, turism şi comerţ exterior, plus alte 150.000 de slujbe în domeniile conexe.

20. IRLANDA 2 • Creşterea impozitului pe câştigurile din vânzarea de capital de la 22% la 25%; • Creşterea impozitării dobânzilor la depozitele bancare la 25%; • Economisirea a aprox. 75 milioane de EUR prin reducerea cu 10% a alocaţiei pentru copii, limitată la copiii sub 5 ani; • Reducerea bugetului Ministerului Apărării: reducerea costurilor cu utilităţile şi combustibilul; anularea investiţiilor în clădiri şi mobilier; reducerea salariilor şi alocaţiilor militare; • Creşterea valorii exporturilor cu cel puţin o treime în următorii cinci ani, în urma asistării firmelor irlandeze de către o agenţie naţională special creată (Consiliul pentru Comerţ Exterior); • Creşterea numărului de turişti străini la 8 miliarde, în următorii cinci ani; • Bugetul naţional pentru 2011 va trebui mărit semnificativ, peste cele 3 miliarde de EUR prevăzute iniţial, întrucât situaţia economică mondială nu s-a îmbunătăţit la nivelul aşteptărilor; • Guvernul a demarat consultări cu partidele de opoziţie pe tema unui Plan bugetar pe 4 ani, ce va fi făcut public în luna noiembrie. Planul include măsuri considerate necesare pentru reechilibrarea finanţelor publice ale Irlandei până în 2014. Bugetul pentru 2011 va fi redus cu 6 miliarde de euro, efectul va fi limitarea deficitului bugetar pentru anul viitor la aproximativ 9,25% din PIB.

21. ITALIA 1 • În 2009, deficitul bugetar de 5,3% şi datoria publică de 115,8%; • Nivelul şomajului a crescut la 8.5%, în condiţiile în care există 40.000 de locuri de muncă disponibile, fiind considerate ca neatractive de către italieni; • Reducerea cheltuielilor publice cu 24 mld euro pentru următorii doi ani, în vederea aducerii deficitului bugetar la 2,7% din PIB faţă de 5,3% cât este în prezent; • Îngheţarea salariilor angajaţilor bugetari până în 2013; • Diminuarea numărului bugetarilor cu 300.000 până în 2013; • Reducerea cu 5% şi 10 % a salariilor funcţionarilor publici care câştigă anual peste 90.000 EUR şi 130.000 EUR şi cu cel puţin 5% pentru salariile miniştrilor şi parlamentarilor; • Reducerea cheltuielilor ministerelor (cu 10 %), administraţiilor regionale şi provinciale; • Desfiinţarea unor agenţii guvernamentale; • Combaterea evaziunii fiscale: introducerea unei declaraţii care va însoţi orice plată în numerar mai mare de 5000 euro, limită care până acum era stabilită la 12.500 euro; facturile vor deveni electronice şi înregistrate într-un sistem centralizat dacă vor depăşi valoarea de 3.000 euro; • Depistarea pensiilor de invaliditate acordate incorect; • Creşterea treptată a vârstei de pensionare a femeilor din instituţiile publice de la 61 de ani la 65 de ani, măsura urmând a fi aplicată din anul 2012 şi afectând un număr de 25.000 de femei. Guvernul estimează realizarea unor economii semnificative ce urmează a fi virate într-un fond pentru familie şi femei şi folosite pentru finanţarea unor creşe; • Limitarea posibilităţii de pensionare anticipată; • Reducerea cu 20 % a subvenţiilor pentru partide; • Introducerea unor taxe pe anumite şosele de centură ale marilor oraşe sau care fac legătura cu autostrăzile; • Actualizare cadastrală care să permită impozitarea clădirilor construite recent în teritoriu fără a fi declarate; • Acordarea de deduceri fiscale pentru întreprinderi : reducerea cu 10% a impozitelor pe profit IRAP; • Introducerea unei taxe de 10 euro pentru turiştii din Roma;

22. ITALIA 2 • Sistarea fondurilor de dezvoltare în cazul a patru regiuni care au deficite mari ale bugetelor de sănătate, Guvernul solicitându-le acestora să mărească taxele locale; • Sistarea unui proiect controversat în valoare de 6,1 miliarde de EUR privind construcţia unui pod suspendat ce urma să unească Sicilia de Peninsulă. • Deducerea cu 55% a impozitului IRPEF în cazul celor care au efectuat lucrări de refacere a clădirilor în vederea eficientizării energetice; • Acordarea de stimulente fiscale pentru cercetătorii şi profesorii care se întorc să predea în Italia, nivelul de impozitare al veniturilor acestora fiind de doar 10%; • Lansarea unui portal dedicat tinerilor care intenţionează să deschidă o afacere, rezultat al colaborării guvernamentale cu asociaţiile de întreprinzători şi cu structurile de tineret; • Constituirea unui "fond strategic pentru susţinerea economiei reale", în valoare de 9 miliarde de euro; • Creşterea TVA-ului în cazul abonaţilor la Sky Italia, cel mai mare distribuitor de programe de televiziune (de la 10% la 20%) şi reintroducerea taxei pornografice (producţia şi vânzarea de produse pornografice) cu o creştere de 25% a impozitului pe profit; • Introducerea amnistiei fiscale pentru capitalurile deţinute în străinătate (a generat 95 de miliarde de EUR); • Prezentarea unui plan de simplificare administrativă pentru întreprinderi (2010 - 2012) cu următoarele obiective: • reducerea cu cel puţin 25% a cheltuielilor aferente întreprinderilor până în 2012 (cu 32% la nivel statal, respectiv cu până la 25% la nivel local şi regional), estimându-se o economie de circa 17 miliarde EUR pe an, • simplificarea procedurilor administrative pentru IMM-uri prin introducerea criteriului proporţionalităţii în procedurile administrative, în baza dimensiunii şi sectorului productiv în care activează IMM-urile (conform prevederilor “ Small Business Act” pentru Europa).

23. LETONIA • În 2009, deficitul bugetar de 10,0% şi datoria publică de 36,1%; • Deficitul bugetar a scăzut de la 12% din PIB în perioada 2007-2008, la 8% în prezent. Deficitul prognozat pentru 2011 este de 6% şi pentru 2013 de 3%; • Creşterea TVA de la 18 la 21%; • Stabilirea la 500.000 de EUR a plafonului pentru schema de acordarea ajutorului de stat; • Reducerea cu 15% a salariilor premierului şi ale miniştrilor; • Reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor; • Alocaţiile pentru copii au fost reduse cu 10%; • Simplificarea sistemului de atragere a fondurilor europene; • Reducerea costurilor administrative din mediul de afaceri; • Majorarea perioadei de şomaj de la 4 luni la 9 luni, în funcţie de vechimea în muncă; • La începutul lunii octombrie rata înregistrată a şomajului se situa la 14,5% (aprox. 165.000 de persoane). În 2011 este de aşteptat ca rata şomajului să ajungă la 17,5%; • Pensii – vârsta de pensionare este de 62 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. • S-a încercat impozitarea pensiilor de stat cu 10%, iar a pensiilor celor care încă sunt salariaţi şi activează cu 70%, dar Curtea Constituţională a Letoniei a decis că măsura guvernului e ilegală. Măsura s-a aplicat din iulie 2009 până în luna decembrie a aceluiaşi an şi după decizia Curţii guvernul leton a primit timp până în 2015 să înapoieze bătrânilor banii.; • Salariile din sectorul privat au scăzut cu circa 30%; • Din sistemul public au fost disponibilizaţi 14.200 de bugetari, echivalentul a 20% din numărul total; • S-a îngheţat contribuţia care se virează către Pilonul II de pensii private obligatorii la 8% (contribuţia trebuia să fie 9% în 2009 şi 10% în 2010); • Construirea de noi instituţii de corecţie de către deţinuţi. Astfel, statul ar cheltui de două ori mai puţin decât prin atragerea de firme de construcţie specializate.

24. LITUANIA • În 2009, deficitul bugetar de 9,5% şi datoria publică de 29,3%; • Potrivit estimărilor, deficitul bugetar se va situa la 8,1% din PIB în acest an. Deficitul prognozat pentru 2011 este de 5,8%. • Reducerea cheltuielile publice cu 30%; • Salariile din sectorul public au fost reduse cu 20% şi în unele cazuri cu până la 30 %; • Concedierea a 20% din personalul bugetar; • Salariul primului ministru a fost redus cu 45%, salariile miniştrilor au fost reduse cu 15%, cele ale parlamentarilor cu 12%, iar cel al preşedintelui cu 17%; • Reducerea pensiilor cu 11%; • Mărirea taxelor la o mare varietate de bunuri, de la produsele farmaceutice până la alcool şi tutun; • Impozitele pe profit au crescut de la 15% la 20%; • Accelerarea luptei împotriva economiei subterane şi a contrabandei; • Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a crescut de la 18% la 21%; • Limitarea indemnizaţiilor parentale. Lituania are cea mai generoasă legislaţie din UE în acest domeniu. Astfel, indemnizaţiile se reduc de la 90% din venit pentru primul an de concediu maternal şi 75% în al doilea la acordarea de 100% din venit pentru părinţii care optează să stea doar un an în concediul maternal sau 70% din venit în primul an şi 40% în al doilea pentru cei care aleg săstea doi ani. • Pensii – vârsta de pensionare este de 62,5 de ani pentru bărbaţi şi 60 pentru femei. S-a intenţionat mărirea vârstei de pensionare la 65 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi începând din 2016 până in 2021, dar momentan s-a renunţat la acest plan; • Îngheţarea transferurilor de la fondul de pensii de stat la fondurile de pensii private; • Reformarea companiilor cu capital de stat.

25. LUXEMBURG • În 2009, deficitul bugetar de 0,7% şi datoria publică de 14,5%; • Finanţarea reformei structurale pentru anul 2010 cu 120 mil.EUR, ceea ce ar reprezenta 3% din PIB; • Dezvoltarea reţelei de transport public ce va fi sprijinit prin alocarea unei sume în valoare de 60 de milioane EUR; • Alocarea a 100 mil. EUR pentru politici sociale şi familiale (asigurarea puterii de cumpărare a cetăţenilor, armonizarea vieţii de familie cu viaţa profesională, prin dezvoltarea structurilor de primire şi de îngrijire a copiilor); • Pentru favorizarea coeziunii sociale au fost alocate fonduri suplimentare în valoare de 25 milioane EUR, care se vor distribui familiilor cu venituri modeste, celor cu venitul minim garantat, precum şi persoanelor cu diverse grade de handicap; • Creditele bugetare pentru lupta împotriva schimbărilor climatice au crescut de la 55 milioane EUR în 2008 la 125 milioane EUR în 2010 pentru a permite guvernului să realizeze o parte din obiectivele de mediu stabilite în cadrul acordurilor de la Kyoto; • Creditele bugetare pentru Ajutorul Public pentru Dezvoltare sunt fixate la 1% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 300 milioane EUR; • Investiţia publică va fi accelerată în sensul unei modernizări a infrastructurilor publice. Creşterea investiţiilor se va realiza în special prin modernizarea infrastructurilor spitaliceşti (s-au alocat 63 de milioane EUR) şi prin sprijinirea cercetării, pentru a atinge un nivel de 0,6% din PIB în 2010, faţă de 0,5% în 2009.

26. MAREA BRITANIE 1 • În 2009, deficitul bugetar de 11,5% şi datoria publică de 68,1%; • Reducerea, până în 2015, a cheltuielilor publice cu 83 de miliarde de lire sterline, care împreună cu majorarea taxelor, estimate a aduce încă 30 de miliarde de lire la buget, ar permite eliminarea deficitului public al Marii Britanii, aducându-l de la 10,1% din PIB (156 miliarde de lire sterline în 2009) la 1,1% în 2015; • Ministerele şi departamentele vor suferi reduceri de cheltuieli de aproximativ 19%, mai puţin cele protejate ale sănătăţii şi ajutorului internaţional; • Reducerea bugetului casei regale cu 14% in 2012-2013; • Se prevăd scăderi substanţiale ale plăţilor ajutoarelor sociale; • Biroul pentru responsabilitate bugetară - organismul oficial mandatat să supravegheze conturile publice - a estimat că un număr de circa 490.000 de posturi vor fi desfiinţate în sectorul public până în 2015. Reducerea de personal public se va face în cea mai mare parte prin „plecări naturale”, chiar dacă nu vor putea fi evitate concedierile; • Creşterea TVA la 20 % începând cu ianuarie 2011, pentru a atrage la buget 13, 5 miliarde de lire sterline anual; • Prezentarea unui plan de reducere a numărului de instituţii publice finanţate de la bugetul central pentru a creşte eficienţa şi transparenţa funcţionării lor. Dintre cele 901 instituţii existente, 481 vor fi reformate, dintre care 192 vor dispărea – funcţiile lor fiind preluate de guvernul central, de autorităţile locale sau externalizate; • Angajamentul premierului privind transparentizarea actului de guvernare. Guvernul a publicat lista cadourilor primite anul acesta de primul – ministru şi ceilalţi oficiali ai guvernului, inclusiv consilierii miniştrilor. Sunt indicate şi toate călătoriile peste hotare ale miniştrilor britanici. Informaţiile vor fi aduse la zi trimestrial.

27. MAREA BRITANIE 2 • Reducere cu 5% a pachetelor salariale pentru Cabinetul şi miniştrii actualei guvernări, măsură ce ar duce la economisirea a circa 50.000 de lire sterline pentru anul 2010 prin reducerile salariale la nivelul Cabinetului şi a altor 300.000 de lire sterline când acestea se vor aplica la nivelul tuturor poziţiilor ministeriale. De asemenea a fost anunţată îngheţarea salariilor miniştrilor pe durata întregii legislaturi; • Reducerea cu 2/3 pentru anul 2010/2011 a fondurilor vizând acordarea sporului de performanţă pentru funcţionarii publici din Administraţia Publică Superioară (Senior Civil Service) şi a managerilor din Serviciul Naţional Medical (NHS). Sporurile pentru performanţă se vor acorda doar în cazul a 25% dintre aceştia, pentru contribuţii excepţionale. Se apreciază că prin această măsură se vor face economii la buget în valoare de 15 milioane de lire sterline; • Reformă profundă a statului – providenţă în vederea eliminării “culturii dependenţei” care ţine 4,9 milioane de britanici în afara pieţei muncii. Astfel, şomerii care dau dovadă de rea voinţă în a-şi găsi un loc de muncă se vor trezi cu o reducere a ajutorului de şomaj, iar beneficiarii alocaţiilor de invaliditate vor fi sistematic controlaţi pentru a verifica dacă sunt într-adevăr inapţi de muncă. • Impunerea unei taxe de solidaritate impusă băncilor – a adus la buget aprox. 2,3 miliarde de lire sterline; se aşteaptă cel puţin aceeaşi sumă şi în 2011; • Băncile ar putea fi silite să separe structura de investiţii de capital de partea de retail, pentru a evita riscul de extindere a problemelor financiare provocate de investiţii hazardate;

28. MAREA BRITANIE 3 • Formarea “Grupului pentru Consiliere Economică” de către Guvern, destinat să ofere Primului Ministru şi celorlalţi membri ai cabinetului sprijin la nivelul strategiilor de combatere a crizei (format din reprezentanţi ai unor companii-lider din sectoarele de vârf ale economiei britanice: industria bunurilor de consum, cea bancară, industria de apărare, a aviaţiei şi cea farmaceutică). Grupul se va reuni trimestrial, şedinţele sale fiind prezidate de Primul Ministru. • Creşterea vârstei de pensionare la 66 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, până în 2020 estimându-se că până la finalul următorului mandat parlamentar se vor economisi peste 5 miliarde de lire pe an; • În trimestrul doi din 2010, economia Marii Britanii a crescut cu 1,7 %, înregistrând cel mai rapid ritm de creştere din ultimii nouă ani, iar avansul din primul trimestru a fost revizuit în creştere la 0,4 %, faţă de o estimare anterioară de 0,3 %. Produsul Intern Brut al Regatului Unit a înregistrat în perioada aprilie-iunie 2010 o creştere de 1,2 %, comparativ cu perioada similară din 2009; • Sectorul construcţiilor a înregistrat în trimestrul doi din 2010 o expansiune de 9,5 %, cel mai rapid ritm de creştere din 1963; • Guvernul britanic a anunţat investirea a 200 de milioane de lire sterline într-o serie de centre de cercetare şi inovare tehnologică. Centrele vor avea ca misiune punerea în aplicare a ideilor novatoare identificate de cercetătorii din mediul universitar; • Guvernul a anunţat un plan de sprijin pentru IMM-uri. Astfel, un sfert din achiziţiile publice guvernamentale vor fi derulate prin IMM-uri; instituţiile publice se vor obliga să deconteze produsele sau serviciile achiziţionate în cinci zile, dacă şi contractorii vor plăti facturile furnizorilor în maxim 30 de zile; în următorii 4 ani, 2 miliarde de lire sterline vor fi alocate pentru garantarea de împrumuturi pentru IMM-urile fără credite nerambursate.

29. OLANDA 1 • În 2009, deficitul bugetar de 5,3% şi datoria publică de 60,9%; • Amortizarea accelerată a investiţiilor din 2009; • Creşterea nivelului de lichidităţi al firmelor, prin accelerarea returnării taxelor aferente anilor 2007 şi 2008; • Îngheţarea salariilor din sectorul public în 2011; • Reducerea cheltuielilor pentru artă şi cultură; • Economii în finanţarea sistemului public de radiodifuziune, fără a afecta calitatea acestuia; • Reducerea taxelor de asigurări sociale pentru salariile plătite în domeniul cercetării şi inovării, pentru a stimula inovarea şi pentru a creşte disponibilul de lichidităţi al angajatorilor; • Creşterea bugetului naţional destinat acordării de stimulente fiscale pentru investiţiile în tehnologie şi clădiri ecologice; • Stimulente fiscale pentru achiziţionarea şi închirierea de “maşini prietenoase” mediului; • Introducerea plăţii TVA-ului trimestrial şi nu lunar, pentru a creşte lichiditatea companiilor; • Eliminarea obligaţiei firmelor mici şi medii, cu mai puţin de 10 muncitori şi sub 1 milion de euro cifră de afaceri, de la redactarea declaraţiilor financiare anuale; • Biroul de Taxe a primit permisiunea de a relaxa politica de penalităţi faţă de firmele care înregistrează întârzieri la plata taxelor. • Guvernul a intervenit cu fermitate în sectorul financiar olandez, oferind garanţii, împrumuturi de capital, achiziţii (ABNAMRO şi Fortis), considerând că un sector bancar sănătos este esenţial, permiţând efectuarea de plăţi, tranzacţii pe internet, transferuri şi retrageri de numerar, credite. • În 30 sept. 2010, membrii coaliţiei din Guvern, alături de membrii Parlamentului au încheiat un Pact ce cuprinde măsuri care să transforme Olanda într-o ţară mai puternică şi stabilă din punct de vedere economic.

30. OLANDA 2 • În 2009 şi 2010, investirea a trei miliarde de EUR în; crearea de locuri de muncă (pentru tinerii); dezvoltarea sistemului de educaţie (mai ales măsuri de combatere a abandonului şcolar); dezvoltarea infrastructurii şi construcţiilor (inclusiv locuinţe); uşurarea accesului la credite pentru micii întreprinzători; • Bugetul pentru plata alocaţiilor de şomaj va fi suplimentat cu un miliard de euro în 2009, patru miliarde în 2010 şi 4,5 miliarde în 2011; • Creşterea asistenţei acordate şomerilor care caută o slujbă; • Încurajarea muncii de acasă sau de la distanţă cu numeroase beneficii: femeile care au născut ar putea începe munca mai devreme, combaterea congestionării traficului, etc; • Menţinerea sub control a cheltuielilor cu asistenţa medicală; • Reducerea timpului de lucru ca frână în calea concedierilor, angajaţii având posibilitatea să primească (parţial) ajutor de şomaj pentru orele nelucrate; • Costurile de pregătire şi reconversie profesională vor putea fi rambursate de autorităţi, sub forma de granturi pentru companiile care educă şi angajează muncitori prin sisteme de training de maximum trei luni de pregătire/ucenicie. • Guvernul şi autorităţile locale au investit o jumătate de miliard de EUR pentru stimularea activităţii economice; • Creşterea vârstei de pensionare la 67 ani (femei şi bărbaţi), în două tranşe: la 66 ani în 2020 şi la 67 ani în 2025; • Taxe mai mari pentru cei care deţin o casă în valoare de peste un milion de EUR; • Pensiile sunt impozitate progresiv în 4 trepte pentru pensiile anuale: până în 17.500 EUR -33,5%; între 17.500 – 54.776 EUR: 41,8-42%; peste 54.776EUR – 52%.

31. POLONIA • În 2009, deficitul bugetar de 6,0% şi datoria publică de 51,0%; • Planul economic pe patru ani de zile definitivat de Guvern estimează o creştere a datoriei publice la 54,7% din PIB în 2010, care va scădea însă până la 53,7% din PIB până în 2013.Estimările iau în calcul accelerarea creşterii economice la 4,8% din PIB până în 2012, care va încetini apoi la 4,1% din PIB anul următor; • Reducerea cheltuielilor publice cu 14,4 miliarde de EUR în următorii doi ani; • Flexibilizarea contractelor de muncă pe o perioadă determinată (care să nu depăşească 24 de luni); • Acordarea de subvenţii salariale suportate parţial de stat, în cazul în care angajatorul reduce timpul de lucru şi remuneraţia; • Acordarea de subvenţii pentru perfecţionarea / recalificarea angajaţilor; • Implementarea reformei sistemului de pensii; • Crearea unei liniiflexibile de credit, destinată intervenţiei pe piaţa monetară pentru a stopa deprecierea monedei naţionale – zlotul; • Accelerarea procesului de privatizare - în vederea aducerii la buget a peste 4 miliarde de Euro în 2011. Polonia vrea să vândă principalele sale companii energetice pentru a obţine cele zece miliarde de dolari necesare acoperirii deficitului bugetar. Astfel, va încerca să vândă pachetul majoritar de acţiuni al Enea SA, a treia companie de utilităţi, şi o participaţie la PAK SA. De asemenea, executivul vrea să vândă participaţii în cei mai mari operatori de electricitate, PGE SA şi Tauron Polska Energia SA; • Modificarea bugetului public, prin reaşezarea structurii finanţelor publice; • Deficitul bugetar estimat va fi de 80 de miliarde de zloţi în 2010 (26,7 miliarde dolari), urmând să scadă la 75,8 miliarde zloţi în 2011, 47,8 miliarde zloţi în 2012 şi 23,4 miliarde zloţi în 2013; • Ritmul de dezvoltare a încetinit puternic ajungând la 1,8% din PIB, astfel încât deficitul bugetar s-a adâncit la 7,1% din PIB. Guvernul s-a angajat să reducă deficitul sub limita de 3% acceptată în UE până în 2012, dar potrivit premierului, Polonia ar putea avea nevoie de încă un an.

32. PORTUGALIA • În 2009 se înregistra un deficit bugetar de 9,4% şi 76,8% datoria publică, în acest an nivelul estimat al datoriei publice este de 7,3 % iar pentru 2011 la 4,6 % din PIB; • Taxa pe valoarea adăugată  a fost majorată de la 20% la 21%; • Noul proiect de buget pentru 2011 prevede majorarea TVA cu 2 procente, la 23% • Profiturile marilor companii şi ale băncilor vor fi taxate suplimentar cu 2,5%; • Impozitele pe venit vor fi majorate cu 1%până la 1,5%; • Reducerea cu 5% a salariilor mari din sectorul public, ale politicienilor şi membrilor guvernului; • Impozitarea cu 45% a veniturilor mai mari de 150.000 de euro pe an; • Relansarea privatizărilor; • Îngheţarea salariilor funcţionarilor, salariile de top din sectorul public precum şi salariile politicienilor şi ale membrilor guvernului vor fi diminuate cu 5%; • Companiile care au mai mult de 50 de angajaţi pot beneficia de reduceri de până la 3% din cota de asigurări sociale dacă angajează persoane cu varsta mai mare de 45 de ani; • Companiile pot beneficia de o scutire de CAS pe perioadă de 36 de luni, dacă angajează tineri de la 18 la 35 de ani, aflaţi la prima slujbă, şomeri pe termen lung, şomeri de peste 55 de ani; • Accelerarea planurilor de majorare a taxei pe câştigurile de capital; • Introducerea de noi taxe rutiere; • Reducerea unor plăţi sociale; • Adoptarea, în primă lectură, a bugetului pe 2011 care conţine măsuri de austeritate fără precedent. El prevede mai ales o scădere a salariilor în sectorul public şi noi creşteri de impozite. Guvernul minoritar socialist din Portugalia a evitat o criză politică de amploare printr-un acord cu opoziţia social-democrată pentru bugetul pe anul viitor, statul portughez fiind una dintre cele mai vulnerabile din zona euro, din punct de vedere financiar.

33. SPANIA • În 2009, deficitul bugetar era de 11,2%, cu o datorie publică de 54%; prognoza deficitului bugetar pentru 2010 este de 9,3% din PIB şi 3 % în 2013; • Deficitul bugetar spaniol a scăzut cu 18% în primele patru luni ale acestui an, la 5,661 miliarde EUR, respectiv 0,54% din PIB; • Încasările cu impozite ale statului şi autorităţilor locale au crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut; • Menţinerea şi continuarea planului de austeritate cu reducerea cheltuielilor cu 15 miliarde de EUR (reducerea de urgenţă a cheltuielilor sociale cu1,5% şi continuarea reformei în domeniul muncii); • Reducerea salariilor bugetarilor cu 5% de la 1 iunie 2010; • Îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2011; • Anularea indemnizaţiei pentru nou-născuţi, în valoare de 2.500 euro, în 2010; • Investiţiile statului se vor reduce cu 6 miliarde euro in 2011; • Reducerea salariilor demnitarilor cu 15% în 2010; • Prelungirea treptată a vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani; • Reducere angajărilor în sectorul bugetar va duce la o economisire de peste 280 milioane de euro, comparativ cu anul trecut; • Acordarea unei indemnizaţii de şomaj pentru lucrătorii pe cont propriu(autonomi), ce va putea fi primită pe o perioadă cuprinsă între 6 şi 12 luni, pentru cel puţin 43 de luni de cotizaţii. • Proiectul de buget pe 2011 prevede cheltuieli bugetare cu 8% mai puţin ca în 2010; • Introducerea unei noi taxe pe venit pentru persoanele care câştigă peste 120.000 de EUR pe an;

34. SUEDIA • În 2009, deficitul bugetar de 0,5% şi datoria publică de 42,3%; • Menţinerea ratei dobânzii la un nivel scăzut; • Reducerea taxelor pentru pensionari şi creşterea alocaţiei pentru familiile cu mai mulţi copii; • Construirea a 2000 de turbine eoliene; • Negocierea contractelor colective de muncă -angajatorii nu vor accepta creşteri salariale mai mari de 2% pe o durată de 18 luni, în timp ce sindicatele solicită o creştere anuală de 2,6%. Atât guvernul, cât şi partidele de opoziţie au anunţat că se aşteaptă la creşteri salariale prudente, care să nu compromită competitivitatea; • Scăderea deficitului bugetar prin programe de integrare pe piaţa muncii . Unul din cinci suedezi, din grupa de vârstă 20-64 de ani, depinde de ajutor social. • Se doreşte mărirea graduală a pensiilor; • Se intenţionează susţinerea financiară a IMM-urilor; • Susţinerea financiară a persoanelor rămase fără locuri de muncă.

35. SLOVACIA • În 2009, deficitul bugetar de 6,3% şi datoria publică de 35,7%; • Restrângerea numărului de ministere de la 14 la 12 cu începere de la 1 iulie 2010; • Reducerea cheltuielilor ministerelor şi a structurilor administraţiei de stat; • Reducerea cu cel puţin 10% a salariilor miniştrilor şi parlamentarilor; • TVA va creşte de la 19% la 20%; • Introducerea de taxe mai mari pentru alcool şi ţigări; • Amânarea unor investiţii (ex: modernizarea castelului Bratislava) şi folosirea banilor pentru construirea de autostrăzi, creşterea pensiilor şi acordarea de sprijin familiilor tinere; • O sumă mai mare de la buget va primi Ministerul Educaţiei pentru a aduce pe piaţa muncii persoane competente, apoi Ministerul Muncii pentru crearea de noi locuri de muncă şi politici de sprijinire a familiilor, apoi Ministerul Transporturilor pentru construirea de autostrăzi.

36. UNGARIA 1 • În 2009, deficitul bugetar de 3,9% şi datoria publică de 78,3%; • Reducerea deficitului bugetar sub 3% în 2011. În acest sens, trebuie îndeplinite 3 condiţii: ţinta deficitului pentru acest an să fie respectată, economia să avanseze cu 2,5 - 3% în 2011, iar dobânda de politică monetară să nu fie modificată; În proiectul de buget înaintat Parlamentului este prevăzut un deficit de 2,94% din PIB şi accelerarea creşterii economice; • În primele opt luni ale anului curent, deficitul bugetar al Ungariei a depăşit cu 24% ţinta stabilită pentru 2010; • Menţinerea salariilor bugetarilor la nivelul anului 2010, această măsură va conduce la economisirea a 256 mil. EUR; • Reducerea salariilor oficialilor guvernamentali cu 15%; • Micşorarea impozitului pe venit până la 17% (impozitul pentru persoane fizice este de 17 % pentru venituri anuale până la 5.000.000 de forinţi şi de 32% pentru ce depăşeşte această sumă); • Introducerea cotei unice de impozitare de 16 % începând cu 2011, în luna octombrie a.c va fi luată o decizie definitivă referitoare la etapele de aplicare a acestei măsuri; • Adoptarea unei Legi conform căreia companiile din energie, telecomunicaţii şi retail, vor plăti temporar, o taxă specială, dar li se permite să deducă această taxă din impozitul pe venit; • Reducerea impozitului pe profitul companiilor mijlocii de la 19 la 10%; • Reducerea contribuţiilor sociale plătite de angajatori pentru a încuraja companiile să nu facă disponibilizări si să creeze noi locuri de muncă; • Reformarea radicală a statului prin: reducerea cheltuielilor publice cu 100-200 miliarde forinţi şi să se pună în ordine finanţele companiilor de stat; • Creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 25%; • Creşterea cu 5% a accizelor pentru tutun, alcool şi combustibil.

37. UNGARIA 2 • Eliminarea celei de-a 13-a pensie, măsura estimată să reducă cheltuielile bugetare cu 160 mld. forinţi (585 mil. EUR); • Îngheţarea ajutoarelor sociale pentru următorii doi ani; • Reducerea cheltuielilor statului cu cel puţin 5 %; • Majorarea fondurilor de garantare pentru IMM-uri; • Creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani; • Cheltuielile legate de reforma pensiilor să nu fie luate în calculul deficitului şi datoriilor; • Oprirea transferurilor către sistemul de pensii private, ca parte a programului de reforme fiscale – sumă ce ar putea contribui semnificativ la reducerea deficitului; • Suspendarea parteneriatelor public – privat (PPP) şi revizuirea investiţiilor care se derulează în prezent în cadrul acestor scheme; • Reducerea valorii contribuţiilor sociale de la 32% la 27%; • Reducerea taxelor pentru crearea de noi locuri de muncă (rata şomajului fiind de 10%); • Majorarea impozitului pe profit de la 16% la 19%; • Impozit special aplicat instituţiilor financiare în vederea atragerii la buget a 700 milioane de EUR în 2010 şi 2011; • Concedierea a 25.000 de angajaţi din sectorul public – var. neoficială; • Guvernul a decis să limiteze prerogativele Curţii Constituţionale, după ce aceasta a respins ca neconstituţională legea privind impunerea cu 98% a compensaţiilor primite de cei care se pensionează. În această categorie au intrat şefii de întreprinderi, de companii ale statului şi alte persoane din conducerile marilor societăţi care au încasat zeci de milioane de forinţi; • Au avut loc proteste de stradă împotriva Guvernului de a adopta o nouă Constituţie până la anul şi împotriva eforturilor Guvernului de a interzice Curţii Constituţionale să decidă în chestiuni de politică economică.