Al matale,

1. Al matale, ...

2. “Destinul lui Caragiale ilustrea- ză exemplar cazul scriitorului a- flat într-o neîncetată hărţuire cu contemporanii.Dacă nu a re- uşit să-i învingă,a ştiut cel puţin să-i contrarieze.Apariţia lui a iscat o sumedenie de nedumeriri, de iritări şi de adversităţi,parte dintre ele nestinse nici astăzi.” (Liviu Papadima-”Comediile lui Caragiale”-Humanitas, 1996)

3. În 1893,în “Moftul român”,nr.8, într-o maliţioasă fişă autobiografi- că,autopersiflându-se,I.L.Caragiale atacă imaginea sa acreditată de o- pinia publică a vremii: “Fost sufleur,fost autor şi di- rector de teatru,a contractat din copilărie multe din apucă- turile actorilor:e tipul caboti- nului literar”.

4. 1852-La 30 ianuarie,s-a născut la HAIMANALE-Prahova ca fiu al lui Luca(secretar al Mănăstirii Mărgi-neni)şi al Ecaterinei Caragiali. 1859-1860-Începe şcoala la Ploieşti cu părintele Marinache şi dascălul Haralambie de la Biserica Sfântul Gheorghe. 1860-1864-La Şcoala Domnească nr.1 îl are învăţător pe Bazil Drăgoşescu FIŞĂ BIOGRAFICĂ

5. 1868-1870-Urmează cursul de mimi- că şi declamaţie,ţinut la Conservato- rul din Bucureşti de unchiul său,ac- torul şi autorul dramatic Costache Caragiali. 1870-La 18 ani este copist la Tribu- nalul Prahova,după moartea tatălui. Devine susţinătorul familiei,al ma- mei şi surorii sale,Lenci.

6. 1871-1872-Sufleur şi copist la Tea- trul Naţional din Bucureşti. 1873-Începe cariera de gazetar. 1881-1882-revizor şcolar; 1885-Se naşte Mateiu,dintr-o legă- tură nelegitimă. 1888-E director general al teatrelor. 1889-Se căsătoreşte cu Alexandrina, fiica arhitectului Burelly.

7. 1901-1902-Suportă un proces,acu- zat de plagiat de obscurul Caion. 1905-Se mută la Berlin. 1912-Refuză să participe la festivi- tăţile organizate în ţară,cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani. 9 iunie 1912-Se stinge din viaţă la Berlin.E înmormântat provizoriu într-un cimitir protestant,iar toam- na e adus la Bellu,în Bucureşti.

8. HAIMANALE-locul unde a văzut lu - mina zilei,la 30 ianuarie 1852.

9. PLOIEŞTI oraşul în care a copilărit şi pe care şi-l revendică drept meleag natal CASA MEMORIALĂ

10. LUCA-tatăl scriitorului

11. COSTACHE CARAGIALE UNCHIUL DE LA CONSERVATOR

12. IORGU CARAGIALE UNCHIUL DE LA TRUPA TEATRALĂ

13. Caragiale-tânăr

17. Caragiale şi Matei-fiul său natural

18. ALEXANDRINA CARAGIALE-soţia sa

19. Caragiale şi Luca-fiul său

20. Caragiale ,soţia sa şi cei doi copii: Luca şi Ecaterina

26. CARICATURĂ DE ISER

27. JUNIMEA 1883

28. Caragiale cu Luca şi Cella Delavrancea

29. Cu Vlahuţă-un prieten bun şi statornic

30. Caragiale şi Coşbuc

31. Cu prietenul Petre Misir

32. Uniţi de dragostea pentru teatru:Caragiale şi Davila

33. La fotograf cu un grup de prieteni

34. La Sângeorz cu prietenii

35. Caragiale şi un grup de actori

36. CUM L-AU VĂZUT PRIETENII ? VictorEftimiu-”Impetuos,nelăsând pe alţii să plaseze un cuvânt,cu mi- mică bogată şi invenţie abundentă, acest perfect om de teatru era un centru.Unde se afla Caragiale,nu mai deschidea gura nimeni.Şi nici nu era nevoie.N-avea nimeni verva lui tumultuoasă,inteligenţa lui a - dânc pătrunzătoare şi scăpărătoare, hrănită cu lecturi bogate şi marea lui experienţă a vieţii…”

37. Octavian Goga-”Cine-a avut norocul să-l asculte pe Caragiale vorbind un sfert de ceas,…,n-are să uite niciodată cea mai strălucitoare icoană a inteligen- ţei omeneşti din câte a întâlnit în drum.N-a fost minte să stăpânească cu- vântul cu mai multă siguranţă,să-l fră- mânte şi să-l chinuiască cu mai multă putere…Marele meşter atingea toată claviatura sufletului omenesc…”

38. Locuinţa vremelnică din Paris

39. 1905-plecarea la Berlin

40. La Berlin,în costum tradiţional

41. Pagini din corespondenţa lui Caragiale 1905

43. 1906

44. 1906

47. 1906

50. CREAŢIA CARAGIALIANĂ *1879-”O noapte furtunoasă” *1880-”Conul Leonida faţă cu Reacţiunea” *1885-”O scrisoare pierdută” *1885-”D-ale carnavalului” *1890-”Năpasta” *1889-”Teatru”,vol.I *1901-”Momente şi schiţe” *1907-”1907-din primăvară până-n toamnă” *1910-”Schiţe nouă”