Temperamentul

1. Temperamentul MireaAlina Barsan Elena Cls a X a B

2. Temperamentul • Temperamentul sau caracterul unui organism viu, ne arată felul cum reacționează, sau cum se comportă în anumite situații de schimbare a unor elemente din mediul înconjurător. La rândul lui, comportamentul se exteriorizează prin reacții emoționale și motorice, corelate cu modul în care se realizează autocontrolul acestor reacții. Termenul „temperament” definește de asemenea constanța, intensitatea și durata reacțiilor provocate de excitantul extern.

3. Cuvântul provine din secolul al XVI-lea, când temperamentum era interpretat ca un amestec de raporturi echilibrate, sau în farmacie ca un amestec de umori ale corpului uman.

4. Temperamentul este neutru din punct de vedere valoric pentru personalitate, adica nu el este cel care da valoare personalitatii. Temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile. Trasaturile temperamentale sunt innascute, au o conditionare biologica, dar dobandesc valente numai in plan pishocomportamental, constituindu-se in fundamentul personalitatii. Ele stau la baza imprimarii celorlalte trasaturi, carora le confera o anumita nuantare, expresivitate, dinamism, vivacitate sau dimpotriva, inhibitie retragere. Temperamentul isi pune pecetea pe viata noastra pishica (generozitatea, spre exemplu, nu tine de temperament, dar felul cum isi dobandeste cineva si, mai ales, cum isi manifesta cineva generozitatea se afla sub influenta temperamentului) Temperamentul, desi larg determinat genetic, este in expresia lui functionala, modelat de conditiile socio-culturale, existentiale ale individului. Influenta ereditarului asupra psihocomportamentalului nu este directa, ci mediata de factori socio-culturali.

5. Tipologii temperamentale • Nu exista temperamente pure. Etimologia latina a cuvantului “tempera – temperare”, care inseamna “a amesteca” sugereaza acest lucru. In mod potential, trasaturi apartinand tuturor tipurilor de temperament coexista in fiecare persoana, insa unele se manifesta mai pregnant decat altele. Asadar, temperamentul fiecarei persoane este o combinatie unica, originala, care il individualizeaza.

6. Clasificarea tradițională • Clasificarea tradițională a temperamentului este legată de cultura, arealul geografic, perioada istorică. Cele mai cunoscute clasificări ale teperamentelor sunt clasificarea greacă sau chineză; în Europa este răspândită clasificarea greacă a lui Hipocrat, care are patru grupe mari umorale: • sanguis (sânge) • chole (fiere galbenă sau bilă) • melan (chole sau fiere neagră) • flegma (salivă) • De aici provin cele patru temperamente: • coleric, (temperament comparat cu focul, fierbințeala verii, seceta) • flegmatic, (umed și rece, temperament comparat cu toamna, seara) • melancolic, (temperament comparat cu apa, iarna, noaptea) • sanguin sau sangvin (umed și cald, temperament comparat cu primăvara, tinerețea)

8. Clasificarea din punct de vedere psihologic • În prezent la temperamente se urmăresc patru trăsături de caracter descrise ca: • activitate - forță, iuțeală, mobilitate a gândirii și vorbirii • creativitate - tempo, intensitate de reacție la stimulanții exteriori • emoționalitate - frecvență, intensitate, și gradul în care emoțiile influențează comportamentul • sociabilitate - dorința de apropiere de alte persoane, felul, modul de adaptare, comportare în grup.

9. 1. Temperamentul sangvinic este constituit prin predominarea sângelui, care dă un plus de viaţă, circulând cu rapiditate în întreg organismul, răsândind voiciunea şi dispoziţia. De aceea, în general, sanguinul este superficial şi schimbător. Imaginaţia lui puţin vagaboandă îşi formează visuri încântătoare care dispar pentru a face loc altora. Sensibilitatea este vie însă neconstatată, căci sanguinul trece repede de la râs la plâns. De la bucuria delirantă la neagra întristare. Este foarte sensibil la încercări şi suferă la cele mai mici indelicateţi, însă uită uşor. Foarte impresionabil dar schimbător, i se potriveşte proverbul “depărtarea ochilor, depărtarea inimii”. Spiritul sanguinului este scăpător, sesizează repede, dar nu aprofundează, adică cu mai multă lucire decât soliditate. Aceste calităţi de suprafaţă îi aduc totuşi succese: aprins cum este, mişcă suflete şi se lansează în acţiune. Sanguinul este vesel şi amabil, e fericit să trăiască, e bucuria societăţilor. Manifestă mai ales pietate sentimentală, suspină după cer, după eroism, însă cu condiţia să le obţină fără prea mari eforturi.Ceea ce-i lipseşte sanguinului este voinţa statornică în hotărârile sale. El trebuie să ajungă să-şi stăpânească voinţa, are nevoie de o regulă care să-i susţină voinţa sa pe calea cea bună în mod constant. Sfaturile unui bun prieten îi sunt foarte utile, el are trebuintă să simtă că este iubit, că se interesează de el şi la atenţii răspunde cu multă afecţiune. Dacă cineva îl tratează cu multă duritate sau numai cu indiferenţă îi inchide inima pentru totdeauna.Sanguinului dacă i se prezintă virtutea în aspectele ei atrăgătoare, repede va înţelege că trebuie să-şi purifice viaţa şi să iubească pe Dumnezeu până la eroism.

11. 2. Temperamentul bilios sau coleric se caracterizează prin voinţa de a lucra şi a se cons a în lucru. Bilioşii sunt impulsivi, pasionaţi şi oameni de voinţă. Sângele lor bogat şi abundent traversează puternic muşchii şi ajunge în vine înnegrit de produsurile arderilor organice. Acete rămăşiţe se depun în straturile pigmentare ale pielii şi de aceea colericii au în general culoarea puţin galbenă. Cum aceste persoane cheltuiesc multă energie, ele sunt de obicei slabe, au trăsăturile ascuţite – trăsături care dau figurii un aspect aspru şi o expresie severă. Caracterele influenţate de acest aspect sunt orgolioase, ambiţioase, independente, geloase, neîncrezătoare, tăinuite şi gata să trateze pe alţii cu trufie, până la cruzime. Ei sunt de o apropiere seacă şi bruscă, de o realţiune dificilă şi dură. Foarte grăbiţi să mustre pe alţii însă ei nu suportă să fie mustraţi. La aceşti mari activi, sensibilitatea nu este deloc delicată. În trebuinţa ce simt de a acţiona, ei nu au timp să asculte suferinţele altora şi nici pe ale lor. Când întâlnesc obstacole devin violenţi şi mânia lor este teribilă şi de temut. Când sunt învinşi păstrează ura în inima lor până ce se răzbună. Avantajele acestui temperament: activitate, energie, voinţă şi iubire de tot ce este frumos şi măreţ. Dacă pot studia, bilioşii acumulează multe cunoştinţe datorită obişnuinţei de a lucra până la oboseală. Asemenea persoane ar fi nepreţuite dacă ele ar şti să-şi stăpânească şi canalizeze energiile. Persoanele bilioase trebuie conduse cu blândeţe şi bunătate căci un procedeu graţios le calmează şi împiedică inflamaţia bilei lor.

13. 3. Temperamentul nervos şi melancolic Nervoşii sau melancolicii, numiţi atro-biliari (bilă neagră) din cauza tendinţelor spre melancolie, se disting prin predominarea sistemului nervos asupra celorlalte părţi ale organismului. Ei par a avea puţin sânge şi destui nervi – mai multă sensibilitate decât activitate. Culoarea lor este pală, se resimt de cele mai vibraţii ale temperaturii şi mai ales la toate emoţiile sufletului.Melancolicii sunt de o sensibilitate extremă, vorbesc sub impresiunea momentului şi spun cuvinte pe care le regretă imediat – căci ei nu se mai posedă în aceste momente de exatalţiune. Iubirea şi ura îşi împart viaţa acestor persoane. Din propria lor iniţiativă nervoşii fac puţin, însă când sunt exaltaţi acţiunea lor devine febrilă, chiar violentă, dar ei se uzează repede prin aceste eforturi nervoase.Sensibilitateaeste mai puţin iute decât la sangvinici, însă mult mai profundă. În timp ce la cea mai mică dificultate sanguinul se agită, nervosul pare calm şi insensibil deşi resimte impresiunea dureroasă până la inimă. În timp ce sanguinul respinge injuria ca pe un cărbune aprins, nervosul o lasă să-l impresioneze.Nervosul (melancolicul) nu se încrede în sine însuşi. El iubeşte binele, însă se crede neputincios să-l realizeze şi suferă de bolile pe care i le provoacă imaginaţia lui. Nu este lipsit de inimă şi o oferă delicat şi fidel, însă el suferă mai mult decât se bucură: căci sau simte că nu i se răspunde cu aceeaşi dragoste, sau timid şi stângaci, el nu ştie sau nu poate să-şi exprime durerea ce o încearcă.Într-adevăr nervosul nu este deschis, expresiv ca sangvinul. Neîncrederea sa faţă de alţii măreşte şi mai mult melancolia sa. El atribuie uneori uitărilor aparente, vorbelor banale, procedurilor indiferente, o gravitate pe care nu o au şi vede în cei ce-l supără involuntar, persecutori şi călăi. Dacă-l stăpâneşte vreo antipatie, nu mai poate suporta acea persoană şi obsesia îl duce până la nebunie. Pentru nervos lucrul intelectual este obositor şi nu poate dura la el mult timp.Cum tot răul la nervos vine de la voinţă, care e supusă la eclipse, nervosul trebuie să se convingă că supărările şi depresiunile vin de la slăbiciunea lui organică. Aceste persoane sunt potrivite pentru activităţile contemplative, căci nefiind aşa de răspândite cu sufletul ca sanguinii, se fixează mai mult şi aprofundează mai bine.

14. 4. Temperamentul flegmatic sau limfaticAceste temperament este determinat de predominarea limfei în sânge. Persoanele cu acest temperament au o aparenţă moleşită, un aer de neînsemnătate. Nu trebuiesc confundaţi limfaticii cu apaticii, care sunt leneşi potenţi, şi nici cu amorfii, ci ei sunt persoane de valoare. Sensibilitatea flegmaticilor nu este nici iute, nici fină, ci profundă.Inteligenţa lor poate să fie deschisă şi chiar judicioasă, însă ea nu este îmbogăţită de imaginaţie. Limbajul lor este just, clar şi pozitiv – mai mult decât este colorat şi antrenat. Ei pot deveni de o mânie şi o ambiţie îndărătnică, care nu dă înapoi dinaintea nici unui exces.Flegmaticii sunt prudenţi, rezervaţi, nu merg decât la sigur şi ajung la scop fără să jignească pe cineva. Totuşi ei lasă să le scape ocaziuni favorabile – sunt din acei care nu sting fitilul până fumegă încă şi ocolesc obstacolele în loc de a le sfărâma. În timp ce biliosul trebuie înfrânat, flegmaticul trebuie stimulat. Este bine să li se impună o ocupaţie intelectuală sau corporală care să-i absoarbă fără însă a-i copleşi. Judecata flegmaticilor este dreaptă şi înţelege utilitatea observaţiilor şi chiar a reproşurilor adresate lor cu bunătate şi fermitate.

15. Dacă cineva nu-şi dă seama de ceea ce este, nu înţelege nici trebuinţa de a se corija, de a se îmbunătăţi ca fire. • Pentru a realiza calităţile cele mai de dorit ale caracterelor, să facem un împrumut de la cele 4 tipuri: de la sanguin vom lua buna dispoziţie, de la nervos, profunzimea şi delicateţea sentimentală, de la bilios, activitea şi tenacitatea, de la flegmatic, stăpânirea de sine, prudenţa şi spiritul de continuitate.

17. Ce tip de temperament aveti? • Alegeticate o afirmatie, care vacaracterizeaza, din cele 21 de grupe de maijos, fie A, fie B. Nu alegetiafirmatia care atidorisavacaracterizeze, cipeaceea care vi se potrivestecelmaimult, intrebandu-i la nevoiepecei care vacunosc. Dacaaceastaconditie nu esterespectata, chestionarulvadarezultategresite.1. A. Suntfoarteimpresionatchiar de lucrurimarunte.B. Sunttulburatnumai in situatii grave, deosebite.2. A. Ma entuziasmezsi ma indignez din nimic.B. De obiceiiaulucrurileasa cum sunt, pastrandu-mi calmul.3. A. Candvorbesc, in general ma aprindsiridicvocea.B. Obisnuiescsavorbesc calm, asezat, faragraba.4. A. Trecadeseafaramotiv de la bucurie la tristetesiinvers.B. Am o dispozitieegala. Imivad de treaba, farasaiau in considerareatmosfera care ma inconjoara.5. A. Uneori de emotie ma pierd, sunt ca siparalizat.B. Asaceva nu mi se intampla. Facfataoricareisituatii.6. A. O ironie ma doareintr-atat, incatpursisimpluamutesc.B. Cuvintele nu au mare importantapentru mine deoareceeuaprecieznumaifaptele.7. A. La cinematograftraiesc din plinceeace se petrecepeecran, ma agit, suntemotionat, radsauplang.B. Filmuleste un simplujoc de umbrepe o panza. Uneori ma distreaza, alteori nu, daratat.

18. 8. A. Cand am timpliber, ma odihnesc, dorm, etc..B. In timpulmeuliberstudiez, muncescsaufac sport.9. A. Fac in general eforturi ca satrec de la gand la fapta.B. Este de ajunssadorescceva ca satrecimediat la fapte.10. A. Decatsafacmultelucruri simple, maibinegandescmult, corectsirealizezputin.B. In general inventezsiorganizezmereucateceva.11. A. In general nu imiasumriscul. Sunttentatsaocolesc, saaman, saastept, deoarecemulte se rezolva de la sine.B. Atuncicand am hotaratceva, nu dauinapoiindiferent de piedicileintalnite.12. A. Fara motive intemeiate nu intreprindnimic. Arfi o obosealainutila.B. Suntmereuocupat. Ma enerveazasastausisa nu facnimic.13. A. Prefer saprivesc un jocdecatsaparticip la el.B. Imi place maimultsaparticip la un jocdecatsaprivesc.14. A. Obosescfoarterepedechiarsiatuncicandimi place muncape care o fac.B. Am multaputere de munca, suntrezistent la efort.

19. 15. A Incepmultelucruri, insaeleramanadeseaneterminate.B. Concepplanuripetermen lung si in timp le realizez.16. A. Imischimbadeseaparerileatuncicanddescoparlucrurineasteptate, necunoscute.B. Suntfoarte constant in simpatiilesiantipatiilemele.17. A. Necazurilereusescsa le depasescrepede.B. Raman marcat, suparattoataziuasichiarmaimultatuncicand am un necaz.18. A. Si viitoruleste important insaeutraiesc in prezent.B. Prezentulinseamnapreaputinfata de trecutsiviitor.19. A. Candsuntsuparatizbucnescsi ma descarc.B. Supararile nu se pot descarca. Le aduni in tine si le suporti.20. A. Ma plictisesclucrurilesifenomenelecunoscute, prefer schimbarea.B. Am multeobiceiuriexacte la care tin mult. Nu-mi place necunoscutul.21 A. Firea mea desideschisa, este un permanent sir de surprize.B. Este greusa ma cunoascacinevabine, fiind o fire retinuta, interiorizata.

20. Interpretarearezultatelor • Numarati de la punctul 1 la 7, cateraspunsuriati ales cu notatia “A” sicate cu “B”. Dacaaveticelputinpatru de “A” suntetiemotiv. La celputinpatruraspunsuri “B” suntetinonemotiv.De la punctul 8 la punctul 14 numarati la felcateraspunsuri “A” si “B” ati ales. Celputinpatru “A” inseamnanonactiv. Celputinpatru “B” inseamnaactiv.Dacapentrupunctele 15 pana la 21 ati ales maimult de patru “A” inseamnaprimar, iar minim patru “B” inseamnasecundar.Din combinareacelorsasevariante se obtinurmatoareletipuritemperamentale:Emotiv + Nonactiv + Primar = NERVOSEmotiv + Nonactiv +Secundar =SENTIMENTALEmotiv + Activ + Primar = COLERICEmotiv + Activ + Secundar = PASIONATNonemotiv + Activ + Primar = SANGVINICNonemotiv + Activ + Secundar = FLEGMATIC • Nonemotiv + Nonactiv + Primar = AMORFNonemotiv + Nonactiv + Secundar = MELANCOLIC

21. Temperamentul NERVOS • Temperamentuldumneavoastraesteconsiderat “copilulteribil” al caracterologiei. Este reprezentatprinnumeilustre ale istorieiartei: Byron, Chopin, Baudelaire, Dostoievski, Gaugain, Mozart, Edgar Poe, etc. Temperamentuluinervosi s-au consacrat volume intregi de cercetarisianalizeprofunde din care am selectatcelemaiimportanteobservatii.Temperamentulnervos nu trebuieasociat cu un omscos din sarite, decat in anumiteocazii. Este adevarat ca stapanirea de sine estemaicurand o mare dorintape care o aveti, decat o virtute cu care “atifidaruit de la natura”.Principaladumneavoastraproblemaestedispozitia, prea se schimbausor, cu sifaramotiv. Preavastrica “in targ”, la examene, in societate, intentiile cu care atipornit initial “de acasa”. Poate ca suntetiemotiv, impresionat de preamultelucruuneorimimica, vocea, miscarilepe care le faceti “nu vaasculta” ca pealtii, impenetrabiliipe care ii invidiati.Este sigur ca sunteti “afectiv”, in sensul ca aveti o trairesufleteascafoarte vie, contradictoriesi care vainfluenteazaputernicactiunile. Pentru ca discutamdespreactiunitrebuiesaobservam ca emotivitateasinevoiadumneavoastrapermanenta de emotiieste in serioasacontradictie cu activitateadumneavoastra, discontinuasi nu intotdeaunaeficienta. Atidorisafacetimultelucrurisiincepetimultedar, prea des insa, actiuniledumneavoastraraman in faza de intentie.Tot ceeacevaputemrecomanda in aceastaprivintaestesafaceti cat maiputinecompromisuri, sa nu fiticomodsisavaalegeti o munca, fie ea sidificila, dar care savaplacaintr-adevarsi care in acelasitimpsava oblige la ordinesiautoorganizare. Dacavavetiiubiprofesiunea, nimic nu vapoateimpiedecasaavetirezultateexcelente.Mai avem o sugestie: temperamentulnervossufera de o permanentalipsa de energie in contradictie cu sensibilitateasiimaginatiasabogatasi de aceeaestebinesa o economisiti.O trasaturaimportantape care o avetiestenerabdarea, “viataaicisiacum”. Nici un temperament nu estemailegat de prezent ca sidumneavoastra. Pe de o parte este o mare calitate: sunteti un adevaratseismograf al schimbarilor, al problemelorspontane, gatasareactionati prompt, savaadaptati la elesisa-iajutatisipealtiisa le observe. Reversulpromptitudiniiestefrecventacontradictie, pe care cei din jur v-o reproseaza des, intrecespunetiierisicefacetiastazisi, poate, lipsa de obiectivitate cu care sustinetisiargumentativreunpunct de vedere care vaconvinepe moment.In legatura cu modul de a comunica, specialistiiconsidera ca “nervosul” are maimult ca oricinetendinta, uneoriagasanta, de a critica de dragulcriticiiticontradictiei, savorbeascamaimultdesprelucrurisaudesprealtiisimaiputindespre el insusi.

22. Temperamentul SENTIMENTAL • Sa incepem cu o precizare: impartireaantica a luiHyppocrate, cuprinzandtemperamentele: coleric, sangvinic, melancolicsiflegmatic are tendintasavarepartizeze in categoriamelancolicilor. Dupa o aprecieresuperficiala un om sentimental esteconsideratadeseamelancolic.Nimic nu estemaigresitdecatsaconsideramsentimentalul un temperament slab. Banuim ca nicidumneavoastra nu atiacceptaaceastatipologiesi v-aticonsideraundeva la mijloc, intrecelelaltetemperamente.In realitateaveti o trasatura care nu estedelocslaba – emotivitatea. Oricaredintre “temperamentele emotive” are o viatainterioara de o bogatie care respingeepitetul slab. Dovadaeste data de biografiileunorsentimentalicelebrii ca Alfred de Vigny, Jean Jack Rousseau, Leconte de Lisle, astfelincat s-a ajuns la concluzia ca sentimentaliiprezinta un numaraproapeinfinit de varietati care nu se lasaredusepreausor la un singur tip.Temperamentuldumneavoastraeste “frate” cu tipulnervos, de care ilapropriesicarenta de energie. Citinddescrierea “nervosului” atigasitprobabilmultelucruri care vi se potrivesc. In ciudaacestorpunctecomune, celedouafirisuntadesea in contradictie: daca “nervosul” ramane un vesnic adolescent iritabil, “sentimentalul” estemaicurand un permanent copilfragilsisensibil. Dacanervosul are uneoritendintasa fie egoist, sentimentalulestemaicurand egocentric, in sensul ca pentrudumneavoastra tot ce se petrece in jurapare ca o problemapersonala.Ceeacevadeosebestecelmaimult de nervos (sivaaproprie de pasionatsiflegmatic) estedesfasurarea in timp a vietiisufletesti. Traitimaicurand in trecutsi in viitordecat in prezent. Vi se poatereprosa ca nu stitisauitati. Sensibilsitentatspreautoanaliza, chiardaca nu va place, din teamasau din rezerva, savadestainuitialtora, vasupunetiunei continue autoaprecieri, din pacateadeseasubiective.Vacunoastetimaibineslabiciuniledecatfortele. Pentrudumneavoastraprincipalaproblemaestevointa, depasireaaceleinesigurante, a neincrederii in sine, care vaesteproprie. Exista o mare contradictieintreidealurile pure siperfectepe care le avetisiacest sentiment de neputinta (de altfelnerealist). Multi sentimentalimanifesta o resemnareanticipata, avand o adevaratafascinatie a esecului, subtilexprimata in zicalapopulara: “maibine un sfarsit cu spaima, decat o spaimafarasfarsit.Pentru ca am inceputprin a descrietemperamentuldumneavoastra, asa cum se manifesta in special in adolescenta, trebuiesamainotamsubiectivitateadumneavoastraanalitica – atentiaexcesivape care o avetipentruamanunte - astfelincatadesea “din cauzacopacilor nu vedetipadurea”, timiditateasinehotarareaparalizantape care o simtitiatuncicandtrebuiesaactionati.Despresentimentali se spune ca, spredeosebire de nervosi, care incepmereusi nu terminaniciodata, ei se pregatescmereusi nu incepniciodata.O interesantatrasatura a temperamentuluidumneavoastraestereactia la situatiile grave. Paradoxal, in timpcemicileneplacerisipiedicivatulburaprofund, atuncicandobstacolulsaupericoluldevineclarsi nu maipoatefiamplificatprinimaginatie, reactionati cu multechilibrusicuraj. Mentionamacestlucrudeoarecefapteleeroice ale sentimentalilor I-au uimit de multeoripecei din jursi au fostchiarrelatate de scriitori.

23. Temperamentul COLERIC • Asemeneapasionatilor, flegmaticilorsisangvinicilor, sitemperamentuldumneavoastraesteconsideratputernic. Vacaracterizeaza in esentatreitrasaturi: o emotivitateputernica, multaenergiesi o mare legatura cu prezentul.La colericdialecticainterioaraestemaiputinutila. El estetentatatuncicand nu reusestecevasaschimbemaicurandobiectelesausituatiile din jurulsau, decatpe el insusi. O altatrasaturapeste care psihologiivarecomanda insistent satrecetiesteceasintetizataintr-o expresiecaracteristicapentrudumneavoastra: “suntasa cum suntsitrebuiesa ma luati ca atare”, trasaturaexcelentexprimata in celebrul “dacavoi nu ma vreti, euvavreau” al luiAlexandruLapusneanu.Desigur, nu estenimicrau in faptul ca, foarte natural, avetiinitiativasiconducetigrupul in care vaaflati. Necazurileaparatuncicanddatoritafiriidumneavoastrapreaaprinse, impulsive, preaputincontrolate, mai ales in adolescenta, vi se intamplasafacetigafesausaintrecetimasura.Temperamentuldumneavoastra are o mare calitate: caldura, usurinta cu care vorbiti cu oamenii, reconfortantechiarsipentrutemperamentelemaireci (flegmaticii, nonsalantii, melancolicii).Altfel, o trasaturaimportanta a temperamentuluicolericestevaloarea mare acordataactiunii. Psihologiasiliteratura de specialitate au descris de multeori destine tumultoase ale unorcolerici ca Beaumarchais sau Hemingway, care au avuttendintasatraiascamaimulteexistente, sacunoasca tot, sarealizeze tot.Alticolerici, desiexcelentdotati, au realizatfoarteputin, fiindca n-au reusitsa se restrangadoar la catevadomenii. “Strunit” prineducatiesiintegrare in colectiv, temperamentuldumneavoastra se indulcestesidevinemaistabilsimaiintelept.

24. Temperamentul PASIONAT • Temperamentulpasionat a fostsupranumittemperamentulcelortrei forte: afectivitateaputernica, activitateaintensasitenacitatea.Daca nu se poatevorbidespresuperioritateaprindefinitie a unui temperament, se poatespunedesprecelpasionat ca estecelmaiintens. Ceeaceiese in evidenta la dumneavoastraesteintensitateadramaticasiconcentrareatrairilor. Mariipasionati ca: Napoleon, Marie Curie, Blaise Pascal, Lev Tolstoi, Ludwig van Beethoven, Luis Pasteur, au vrut “totul”. Spredeosebireinsa de temperamentulcoleric, pasionatiiintuiesc ca nu pot ajungedepartedecatstabilindu-si o directieunica, mergand in profunzime. De aceea se spune ca pasionatulpreferaabsolutultotalitatii.Pentru ca am inceputdescrierea cu superlative sipentru ca nu dorimsavamagulimgratuitamorulpropriu, vaprecizam ca pasionat nu inseamna cu tot dinadinsul “genial”. Prea de multeoriuniipasionati nu se realizeaza, sau nu creeazanimic, pentru ca nu isiindreaptafortelespredirectiisociale utile.Este un temperament echilibrat. Echilibruldumneavoastraesteinsascumpplatit, fiind, dupa cum vadatisisingurseama, rezultatulunuiefort de “strunire a tensiunilor” pe care vi le producemotivitateaintensasidorinta de a realiza cat maimult. Din cauzaacestorpresiuniinterioare, diferentele de comportare, de personalitateintrereprezentantiitemperamentuluidumneavoastrasuntfoarte accentuate.Caracterologiifranceziconsidera ca pasionatii se manifesta de la singuratateaceamaiabstractasinedreaptapana la un adevarat model de echilibrusisociabilitate in functie de gradullor de interiorizare. In oricecaz, ceeacesunteti la maturitate, gasireauneivocatii, depinde in ceamai mare masura de ceeacepsihologiinumesc “dialecticapersonala”, modul in care vaconstruiticonstientsivoluntar o personalitatefata de care avetitoataraspunderea. Este motivulpentru care autoapreciereaacelor “lucruripe care nu le cunoastemdesprenoiinsine, saudaca le banuim ne estefricasa le afirmam cu certitudine”, constituie o adevaratadatorie a temperamentuluidumneavoastra.Ca sipentrusentimentali, trecutul, copilaria, amintirile au o mare importantapentrudumneavoastra. Puterea de muncasidorinta de activitatevaorienteazainsamaimultspreviitor, pentru ca traitimaimultpentruviitor. Napoleon spunea: “am trait totdeauna cu un avans de doiani”.Ceimaiactivireprezentantiaitemperamentuluipasionat au o obsesie a folosiriitimpului care curgeprearepede, supraincarcandu-sizilele, scurtandu-sinoptile, renuntand la tot in favoareamuncii care ii pasioneaza. Pasteur remarca: “un singurlucrupoatefiinteresant – munca”.O trasaturanegativaspre care esteposibilsatindeti e duritatea, neglijentafata de oamenii cu care veniti in contact. Uneori vi se reproseazaindividualismul, izolarea de cei din jursau, dimpotriva, tendinta de a-idomina, de a spune “eu” in loc de “noi”. Adevaruleste ca oricat de multaenergie, fermitatesiindependentaatiavea, in afaracolectivului nu putetirealizanimicviabil.O ultimaremarcadespredragoste. Caracterologiivaavertizeazaasupratendintei de a reactionadupa cum urmeaza: “ii daruiescceluiiubit (celeiiubite), toataviata mea”, ceeace se poate traduce si in: “il (o) obligsatraiascanumaiviata mea, nu sipe a saproprie, pe care euoricum nu o inteleg”. Pasionatiivorsafacafiinteiiubite tot binelesau, daca nu se poateasa, tot raul de care sunt in stare.Poate ca principalaprimejdie a temperamentuluidumneavoastra, atat de dotat, esteexcesul, fie in munca, fie in familie, in relatiile din societate, cu oamenii de care aveti mare nevoie, iarprincipalacalespresuccesestemodestia, deschidereasprelumesispreoameni.

25. Temperamentul SANGVINIC • Temperamentuldumneavoastra a fostmulttimpconsiderat, si nu intamplator, prototipulomului normal. Nonemotiv, capabil de o activitatesustinuta, reactionand prompt la realitatileinconjuratoaresi, in general, echilibrat, nu varemarcati de obicei ca avanddeosebiteproblemepsihologice. Aceastaexplicasiinteresulmairedus al temperamentuluidumneavoastrapentruinvestigatii de tipulacestui test.Psihologiisunt de obicei de acord ca principaladumneavoastracalitateestebunulsimt, care va face savabucurati de viatasisa nu avetidificultati in relatiile cu oameniipe care stitisa-iluatiasa cum sunt, punandfoarterar la inimamicileconflictepe care, de altfel, avetipricepereasa le transformati in jocuri.Apartinandunui tip care stiesa se exteriorizezefarasa se aprindasisa-sipiardacontrolul, sociabilsiplin de respect fata de normele, varemarcati in senspozitiv, darsinegativprinabilitatea de a manevraoameniisilucrurile in propriulinteres. Caracterologiiremarcatendintatipuluidumneavoastra de a pune la punct o “tehnica a reusitei” bazatapeexperienta, sauretete de care stitisa nu vaindepartati, obtinand maximum de confort material si moral.Arfitotusi o eroaresatransformamnormalitateaintr-o vinasidorintajustificata a oricui de a traimereumaibinesifaraconflicte in oportunism.. Nenumarateleexemple de sangvinici ca: Montesquieu, Giradoux, Anatole France, Montaigne, Helvetius, vinsademonstrezeinca o data ca nu existatemperamente negative saupozitivesi ca in nici un cazpersonalitateaconstientasiresponsabila a unuiom nu poatefiexplicataprinintegrareapasiva a unui “dat” innascut. Retinandacesteprecizari, putemaminti in continuaredintreobservatiilereferitoare la temperamentulsangvinic, aptitudinea de a pastra din viataceeaceesteplacut, amical, utilsi de a neglijapursisimplulucrurileneplacute, darevitabile. “Fugi de rele, cruta-timahnirile, nu duce stirilerelesi nu le primi”, spuneGracianintr-o viziunetipicsangvinica.Traindactiv, muncindeficient, faragraba, cu optimism siprudenta, deschisspreoriceexperientautilasiagreabila, rezistentsiechilibrat, sangvinicul a fostconsiderat de uniipsihologici un temperament ideal. Ca orice temperament siacesta are insadezavantajele sale, cum arfiadaptabilitatearapida, bunapentruactivitaticreatoarepoatesa nu mai fie valoroasa in relatiile cu oameniisiindeosebi in ordineamorala.Modul in care stabilitirelatiile cu oameniiestepiatra de incercare a posibilitatiisivointeidumneavoastra de a dezvoltasiperfectiona o personalitatemultilaterala care sa se identificecomunitatiiumane.

26. Temperamentul FLEGMATIC • P. Griegerilnumesteimpenetrabil din cauzafoarteretinuteiexteriorizari a vreuneiemotii. Realitateaeste (asa cum adeseaemotivii nu sunt in stare sainteleaga) ca permanentastapanire de sine, care vacaracterizeaza, poateascunde ca la oricare alt om o mare varietate de trairisiimbolduri. Ceeacecontrariaza in autocontroluldumneavoastraesteorigineasaganditasivoita. Echilibrul, rabdarea, vointa, meditatia, care sunt in general calitatiletemperamentuluidumneavoastra, au reprezentantiremarcabili ca: Charles Darwin, Pierre Curi, George Washington, Berthelot, Lavoisier, Franklin sau Kant.Autoreconstructialogicasivoluntarape care v-o atribuiepsihologiamascheazaadesea o emotivitatedestul de puternica. Multi flegmatici se apropie de pasionatisausuntpasionati care au reusitsa-siimpuna un puternicautocontrol. Datoritaacesteiobiectivitati, temperamentuldumneavoastrarefuzasava determine savaangajati in vreoactiuneinainte de a fiavutsuficienttimpsa observe sisaaprecieze prudent si distant. De aici, o serie de ocazii in care “pierdetitrenul” – la figuratdesigur, niciodata la propriu.Pentrudumneavoastratotul se traduce in probleme care trebuiecantaritesirezolvatepebazaunorregulisilegigenerale. Din cauzaeconomiei de mijloace, paretiadeseamaiputinactivi, iaruniiva pot considerachiarlenesi, ceeace nu estecazul.Temperamentuldumneavoastra se caracterizeazasiprintimpuriaaparentaadulta. Despre Lavoisier un biografremarca: “la douazeci de ani era un barbat in toatafirea, n-a avuttinerete”. In copilarieesteprobabil ca atifostlinistitsiserios, nicientuziast, darnici negativist, de obiceiatent, ascultator, adaptabil la un colectiv, darputincomunicativ. Este interesantatendintape care o aveti, de a vaelimina din comportareorice nu araveavreunscopsauexplicatie.Aproapeputetifirecunoscut de oricinedupa formula preferata: “Este logic” sau “Nu este logic”.

27. Temperamentul AMORF • Slabiciuneatemperamentuluidumneavoastra se manifesta pregnant in situatiilecritice. Altfelreprezentantiiacestui temperament nu se divulgasi se recomandamaidegrabaprinceeace au pregnant: mobilitatesiechilibrare.In conditii de lucruneprimejdioase, nealarmante, cei cu temperamentulamorfactioneaza normal sichiardovedescrabdare, spirit de analizadetaliata, constiinciozitate.Revenind la temperamentuldumneavoastra, trebuiesa-l diferentiem de celmelancolicprinplasticitateasa mare siprinlegaturadirecta cu realitateaimediata. De aicisiconstatarea ca viatadumneavoastradepinde in ceamai mare masura de mediul in care traiti, de educatie, scoala, locul de munca. PotrivitpareriiluiScheldon, suntetiprinexcelentaomulpe care ildefinestesiildeterminameseriape care o are.Reprezentantiitemperamentuluiamorf se pot remarcaprinrezultateleexcelenteatuncicandisidescoperasifolosescvreoaptitudinespeciala. Este cazulfabulistului La Fontaine sau al celebrului actor Alec Guiness. De altfel, multi actoriapartinacestui tip de temperament datoritaplasticitatiisirezonanteilorinnascute.Principalaresursaprin care vaputetidepasiinhibitiileesteinteligenta. Problemaestesapuneti in aplicareconcluziilejuste la care ajungeti. La temperamentuldumneavoastratrebuieprecizatmaimult ca oriunde, caracterulluipsihic. Multi cred ca un temperament slab inseamnaneaparat un fizicplapandsi o aparitiepalida.Nimicmaigresit. Aceastacaracteristica a temperamentuluidumneavoastra se refera nu atat la resurse cat la economia de energie, deoarece nu suntetilipsit de robustete, de fortasirezistentafizica, capabilfiind de numeroaserezultate sportive. De altfel, multi amorfiisialegocupatia de profesor de sport, cacisuntasemanati cu un motor care demareaza lent si are nevoie de mult carburant siscanteiputernice.Accentuam: cautatiacestescantei la cei din jur. Cautatiprofesiuni in care impulsulspreactivitatesavina de la altii, fie prinorganizaredisciplinata, cum estearmata, fie princontactul cu un public permanent sivariat care savacearasaactionati, cum suntactoriisiprofesorii.Sociabil, conciliant (poate superficial), vavafiusorsavaadaptati. Probabil ca mareaconfruntarepe care trebuiesa o avetipentru a realizaceva in viatavafiimpotrivaceluimai mare dusmanpe care ilaveti – comoditatea.

28. Temperamentul MELANCOLIC • Nonemotiv, inactiv, interiorizatsiavandtendintesaamanetotul, melancolicul se hotarastegreusaactioneze. Ca sitemperamentulnonsalant, temperamentuldumneavoastra a fostmultavremeneglijatsigresitinteles de caracterologi.Este de remarcat ca temperamentuldumneavoastraeste opus simetricceluicoleric. Lipsit de multedintrecalitatileacestuia, melancolicul are in schimbaltele. Trebuiesavaspunem ca pentrutemperamentuldumneavoastraestemaimult ca oriundeadevarataconstatarea ca nu existatrasaturipsihologiceinnascutebunesaureleprin sine, cioricetrasaturadevineutila, valoroasasaudaunatoare in functie de educatiasiautoeducatiaresponsabila.Sa mentionamcatevaaspecte negative ale temperamentuluidumneavoastra. In primul rand tendinta de a se strecuraneobservat, de a se confunda cu decorul. Apoi, caracterulascuns, inchis, care de multeoriestecauzalipsei de intelegere a celor din jur. Un al treileadezavantajpe care multi psihologiilconsidera principal esteinclinatiaspre o reverie neconstructiva, care se rupe de realitate.Totusiacestescaderiisigasescantidotul in acelasi mare catalizator al valoriiumane care este de faptpentrutotioamenii, indiferent de oriceclasificaretemperamentala, inteligenta, participareasocialasimunca.