ŞOMAJUL - CONCEPT ŞI FORME DE PREZENTARE

ŞOMAJUL - CONCEPT ŞI FORME DE PREZENTARE • Biroul Internaţional al Muncii defineşte şomerul ca fiind orice persoană care are mai mult de 15 ani şi îndeplineşte concomitent următoarele condiţii:  este apt de muncă;  nu munceşte;  este disponibil pentru o muncă salariată sau nesalariată;  caută un loc de muncă. • În România, protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională este reglementată de Legea nr. 76/2002 care stabileşte condiţiile în care o persoană poate fi numită şomer • Piaţa muncii este definită ca fiind aceea categorie economică a producţiei de mărfuri, referitoare la locul concret sau abstract unde se face, de obicei, cumpărarea şi vânzarea forţei de muncă, în funcţie de raporturile de muncă socialmente determinate. Ea ar mai putea fi definită şi prin prisma celei mai importante funcţii ale sale şi anume ca „barometru al ocupării într-o anumită zonă”.

Ocuparea deplină este „o stare ideală ce are puţine şanse de a fi atinsă în economia actuală” J.Robinson. • Cererea de muncăeste cantitatea de eforturi umane de acea speţă pe care întreprinzătorii sunt dispuşi să o cumpere la un tarif salarial corespunzător nivelului general al preţurilor în perioada considerată. • Şomajul este prezent în viaţa cotidiană a tuturor ţărilor, într-o poziţie mai ridicată sau mai scăzută. Şomajul este analizat din mai multe puncte de vedere statistic, global şi structural, pe cauze, pe durate, pe forme şi tipuri de manifestare, utilizând în acest scop un sistem unanim acceptat. a) În funcţie de intensitatea şomajului, acesta poate fi:  şomaj total;  şomaj parţial. b) În funcţie de atitudinea posesorului forţei de muncă faţă de activitate:  şomaj voluntar sau clasic;  şomaj involuntar sau keynesian. c) În funcţie de cauzele care l-au generat, şomajul poate fi:  şomaj deghizat -şomaj deghizat ciclic; - şomaj deghizat camuflat; - şomaj conjunctural în expansiune;  şomaj intermitent,  şomaj la negru;  somai de discontinuitate;  şomaj sezonier.

Şomajul ca fenomen se formează pe baza a două procese economico-sociale: a) Pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate. În cadrul acestui proces se disting formele de şomaj tratate, şi anume: şomajul ciclic, structural, tehnologic, intermitent, de discontinuitate şi sezonier; b) Creşterea ofertei de muncă prin realizarea de către noile generaţii a vârstei legale, pentru a se putea angaja şi afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă, dar inactive, în condiţiile unei cereri de muncă inferioare acestei creşteri. • Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte: a) Nivelul şomajului se determină atât absolut, ca număr, cât şi relativ, ca rată a şomajului ( raportul dintre numărul de şomeri în săptămâna prezentată şi totalul angajaţilor şi şomerilor) la un moment dat. b) Durata şomajului ; c) Structura sau distribuţia şomajului; d) Frecvenţa sau intensitatea şomajului.

Problematica şomajului în economia contemporană • În cazul şomajului se identifică: un cost financiar; un cost economic; un cost social. • Măsuri de diminuare a şomajului– diverse • Pentru a obţine rezultate în lupta împotriva şomajului e necesară o schimbare a mentalităţii. Într-o lume deschisă şi concurenţiala când aproape nouă zecimi din populaţie este reprezentată de salariaţi, problema care se pune este găsirea unor mecanisme noi care să deblocheze motivaţiile individuale ale acestora şi nu aceea de a obţine câteva garanţii suplimentare pentru salariaţi. • Nu a existat şi nu există o singură soluţie definitiv şi peste tot valabilă pentruşomaj; există sau poate exista un sistem de soluţii, producător de efecte într-unanumit context istoric şi în anumite cadre regionale, naţionale etc.; •  Nu putem vorbi de o soluţie sau de soluţii „pure”, valabile numai în terapiaşomajului, ele trebuie corelate şi integrate în ansamblul măsurilor anticriză,din care şomajul nu este decât o dimensiune; caracterul organic al sistemuluieconomic ne obligă să ţinem seama de efectele nedorite, secundare, pe care omăsura antişomaj le poate provoca; • Soluţii şi politici antişomaj - „politica ofertei” – monetariştii lui Friedman - politica de relansare a cererii - Keynes - filozofia lui J. Schumpeter – “câştiguri de productivitate”

Şomajul în România • O dată cu trecerea la economia de piaţă, şomajul îşi face simţită prezenţa, manifestându-se sub diferite forme şi având o gamă variată de motivaţii. • Îşi face apariţia aşa-zisul şomaj al diplomelor datorat faptului că şcoala românească postbelică a fost greşit orientată. • Deşi efortul investiţional a fost considerabil, România, contactând o serie de datorii, în prezent, încă se găseşte în posesia unor tehnici şi tehnologii depăşite • O politică salarială nefundamentată economic conduce la apariţia unui şomaj conjunctural. • În medie, venitul real pe cap de locuitor s-a diminuat, însă scăderea acestuia s-a realizat inegal. Pe ansamblu, s-a constatat o creştere importantă a inegalităţilor sociale, o parte importantă a colectivităţii a sărăcit şi o altă parte, mai redusă, s-a îmbogăţit. Sărăcirea nu s-a produs uniform, datorită degradării diferenţiate a veniturilor. • Indemnizaţia de şomaj are ca scop garantarea unor venituri pentru şomeri, pentru a le asigura un minim existenţial considerat sau admis oficial ca fiind rezonabil. Ea reprezintă una din măsurile de protecţie socială, dar creşterea şomajului şi menţinerea sa la niveluri relativ ridicate implică o creştere rapidă a sumelor folosite sub aceasta formă.

Printre efectele pozitive ale indemnizaţiei de şomaj se numără şi contribuţia sa la reconstituirea eticii vieţii active. Unii adepţi ai acestui punct de vedere pretind să se preocupe de impunerea disciplinei muncii, aşa cum reuşesc să o facă şi alte instituţii sociale. O altă modalitate de asigurare a unor venituri garantate este „impozitul negativ”. Acesta este un sistem de transferuri de venituri în favoarea celor lipsiţi. Schema de funcţionare prevede plata de către stat a unei alocaţii care variază după nivelul veniturilor, pentru cei care nu au nici un venit, alocaţia reprezintă o sumă minimă absolut necesară. Şomajul pe grupe de vârstă pe ţară, în anul 2004:

Măsurile pentru diminuarea şomajului, după aspectul concret la care se referă, pot fi grupate în trei mari categorii: - măsuri care privesc direct pe şomeri - se remarcă măsurile de organizare a pregătirii şi calificării celor în căutarea unui loc de muncă, pentru a putea face faţă noilor tehnici şi tehnologii, facilităţile acordate de stat pentru crearea de noi întreprinderi care oferă locuri de muncă şi pentru crearea de noi locuri de muncă în activităţi publice; - măsuri care privesc populaţia ocupată - prin crearea de posibilităţi suplimentare de angajare, care se asigură prin reducerea timpului de muncă şi a duratei vieţii active; - alte măsuri - terapia activă, terapia pasivă a şomajului; • Încă de la debutul tranziţiei (ianuarie 1991) s-a promovat o lege comprehensivă, cu mult înainte de apariţia efectivă a şomajului ca fenomen de masă. Din acest punct de vedere, România a fost singura ţară din regiune care a adoptat un sistem de suport al şomerilor înainte de apariţia şomajului ca fenomen social cât de cât semnificativ. • Cursurile de reciclare profesională/recalificareau primit la început o atenţie specială. • Indemnizaţia de şomaj legalizată şi introdusă în ţara noastră, constituie doar o soluţie temporară care vizează, în primul rând, domeniul socialului şi mai puţin argumente şi motivaţii economice.

Şomajul în judeţul Sălaj (studiu de caz) • Sălajul este unul din judeţele relativ mici ale ţării, care se întinde pe o suprafaţă de 3.850 kmp. Se învecinează cu judeţele Satu Mare şi Maramureş la nord, cu Bihorul la vest şi sud-vest şi cu judeţul Cluj la sud-vest. • Evoluţia ratei şomajului în judeţul Sălaj şi pe ţară în perioada 1993-2005

Situaţia şomerilor pe modalităţi de ajutorare în judeţul Sălaj Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj

Evoluţia repartizării şomerilor pe grupe de vârstă, beneficiari ai Legii 1/1991

Situaţia cheltuielilor cu şomajul în judeţul Sălaj

Concluzii şi propuneri de îmbunătăţire a ocupării forţei de muncă şi de protecţie a şomerilor în judeţul Sălaj • Cu toate rezultatele înregistrate în evoluţia şomajului, mai ales după 2002 când scade atât ca cifră absolută, cât şi ca rată la nivel de ţară totuşi şomajul se află încă la un nivel ridicat pe nivel de ţară şi în cadrul judeţului Sălaj; • Considerăm că mai poate fi completată şi îmbunătăţită legislaţia în domeniu astfel: - să se completeze legislaţia şi cu obligaţia Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă de a studia piaţa forţei de muncă şi a emite repartiţie în muncă pentru toţi absolvenţii pentru o perioadă minimă de un an, cu obligaţia de a fi respectată de fiecare absolvent şi numai după un an să se poată transfera sau, dacă nu se validează în muncă, să poată fi disponibilizat şi, eventual, să poată intra în rândul şomerilor - să se scoată din legislaţia actuală obligaţia angajatorilor de a restitui statului toată suma primită pentru angajarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ în cazul în care absolventul nu a fost păstrat cu loc de muncă în unitate minim trei ani. - pentru angajarea cu contract de muncă din rândul şomerilor se acordă de la stat o subvenţie de 70% din salariul brut minim pe economie, pe o perioadă de un an , considerăm că nu se justifică prevederea că această subvenţie se acordă numai angajatorilor ce au sub 100 de angajaţi şi nici obligaţia ca angajatorii să păstreze pe cei angajaţi minim doi ani, altfel vor restitui toată subvenţia statului.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI • Măsurile de protecţie a şomerilor sunt de natura unui anestezic care ameliorează soarta şomerilor, dar nu o îmbunătăţeşte. • Sunt aplicabile pe termen scurt. Mai mult, dacă sunt prost selectate, se pot transforma în contrariul lor, fiind chiar de natură inflaţionistă. • Şomerul nu mai are loc definit în societate, este concediat social. Iată de ce creşterea şomajului i-a tulburat pe oamenii politici şi guvernele încearcă să-l stăvilească. • Situaţia acceptabilă din prezent se datorează atât unui spor al populaţiei negativ, înregistrat dinainte de anul 1989, cât şi inexistenţa unor mari combinate supuse lichidării, precum şi a fenomenului emigraţionist. • Având în vedere succesele obţinute de unele state pe linia reducerii şomajului, pentru viitor putem fi optimişti. Soluţia principală este, pe termen lung, înfăptuirea şi continuarea reformei care va duce la formarea unei economii viabile şi flexibile.

ŞOMAJUL - CONCEPT ŞI FORME DE PREZENTARE